Timpul, iunie 1944 (nr. 2534-2563)

1944-06-01 / nr. 2534

I REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BDGCREȘII — Strada Sărindar Mr. IS Bedarîls si Administrația UUI "tELETOH —--------------■—< ■ [UNK] .d-~ ABOUăME» r R Is |»r$) in «trăsnitat* j _ . Tariful In functions da Da an JJOO lei: 8 luni eeevențul ® postata inter­n­e!! lei; 8 toni 500 tal naționala Ä hăuri, societăți r­ Instituții public* 8000 jei anual Sasonamentele încep la i «t 13 ale fiecărei luni ffsss de tranesie plătită la numără* cont aprobăm Direcțiune­ Generale P, T. T. Nr. 80388dl Mai 1950 Cent & S. fr. Poștal No. 1321 Prepum hTIMPOL* s. A. R. hach» auS Nr. Si» Trib. tiart Krim redactor­i ANDREi­ CORTEANU Gânduri pentru reorganizare O­­ricât de grele ar fi timpurile prin care trecem și problemele pe care trebuie să le rezolvăm in prezent, oricât de complicat ar fi orizontul politic al viitorului, avem datoria să ne gândim din vreme pentru perioada de refacere a țării. O serie de chestiuni urgente de rezolvat se vor pune conducătorilor de mâine ai națiunii atât pe teren economic cât și pe cel cultural. Va trebui să ne gândim la refa­cerea distrugerilor provocate bombardamente, la nivelarea sala­­de­riilor și ale câștigurilor, la reforma igienică a satelor noastre, la indu­strializarea agriculturii, la națio­ palizarea marii industrii și la o se­­rie de alte probleme practice, care li se vor impune, pentru a ridica starea materială a masselor roma­­nești, a păturii rurale și a muncito­rilor. Cea mai importantă va fi insă problema morală-socială, o chestiu­ne de ordin pur psihologic. Trecerea de la starea de războiu la aceea de pace îți impune ca vrăj­­mașul tău de astăzi să-l privești cu ochi complect diferiți. O tensiune dispare în mod oficial pentru ca să se mențină poate în psihicul opiniei publice. Deformările vieții psihice, urile de rasă, răscolite de cel mai groaz­nic măcel, pe care La cunoscut vre­odată omenirea mentalitatea epoci anormale, va trebui să m­ai dis­pară pentru ca înțelegerea pe baza unei depline egalități dintre nea­muri și Indivizi, în ceea ce privește datoriile și drepturile, cu excepția aptitudinilor personale și ale recom­pensărilor corespunzătoare, va tre­bui să apară în sânul societății. Este totuși destul de greu să con­sideri acea epocă nu prea îndepăr­­tată ca născându-se ,,deus ex ma­­china“, fără cond­usul nostru. Tară a ști ce va trebui să facem, ce va fi necesar și ce va fi secundar, în momentele de tranziție.­­ Fără o pregătire prealabilă, a ti­neretului in special, acest lucru este imposibil. Ori tineretul poate fi "ușor educat în sensul unei reorganizări cât mai grabnice a țării și a reîntronării normalului în viața națională, căci nu există om cu mintea sănătoasă care să conceapă lucrurile in așa fel încât să-și închipue că războiul este ceva normal și concepțiile noastre despre lume-viață din timpul răz­boiului, simt cele mai vrednice de urmat în toate celelalte momente ale viețuirii noastre. Reeducarea cere Insă reflexie, cere ca să studiem cu de amănuntul tot ce s‘a produs in această privin­ță în Europa. Cere ca să discemă­m esențialul de neesențial și consta­tând succesele unei metode de în­vățământ, independent de scop, să aplicăm aceea metodă scopurilor noastre particulare naționale, condi­țiilor noastre locale, regionale, etc. Omul nu trebuie să stea cu ochii mereu cufundați în trecutul istoric, plin cu erori al neamului, ei trebuie să se gândească a pregăti viitorul cel mai corespunzător al neamului său, unde se va putea afirma, dacă va înțelege că epoca nouă tare ne așteaptă va șterge cu buretele tot ce a fost rău sau inutil în viața neamului și va ști să hotărască a merge pe calea cea bună a refacerii. Să nu căutăm greșala în afara noastră, lucruri inevitabile și care nu depind de noi, ci cu o prevedere înțeleaptă să reparăm pe rând toate «cele care din vina noastră s'au­ pu­­tut produce. Un neam conștient știe să se ri­­dice pe treapta ce i se cuvine. Să avem încredere în energia noastră creatoare șî Vo ofelim prin acțiuni energice ,firevăzătoare, spre a nu fi surprinși de perioada de re­­facere. Prof. dr. V. Nireșam* M ............ . ..­­ II I­I I­I­I­­..- - - " --- -------­ ..„Contraarul raînJ Macellariu, comandantul forțelor maritime româ­ne, a fost decorat cu Crucea de Ca­valer al ordinului „Crucea de Fer“. ...Ochii trec repede peste in­formația laconică a ziarelor. Dar gân­dul sboară cu două săptămâni in­apoi către amurgul acela, de Vineri 13 anul, când bastimentele tatuate de rănile bătăliilor apărură la orizon­tul văzduhului cu marame de pâclă. Nave multe și stranie mișcare în unda portului. Dinspre Asfințit, pă­trunde dincoace de jar un cap de con­voi, cu severă siluetă de crucișător, urmat de câteva mici ambarcațiuni: puitor, de mine în zile calme, vasul acesta­ aduce acum la bord mii de os­tași români și germani din Crimeea. Mai spre larg, altă navă cu conturul estompat de pâcla fumurie a amur­­girii, este un vas sub pavilion ger­man, sosit peste noapte cu multă apă la bord, pe urma loviturilor primite și acum rămas vremelnic departe de port, de vreme ce pescajul nu-i mai îngăduie accesul la cheiu. In portul plin de trupe române și germane, Mareșalul, Conducător so­sește pe neașteptate, oprindu-se o cli­pă spre a privi freamătul acestui fur­nicar de uniforme: unele unități se încolonează, altele au și pornit spre punctele de cartiruire. Cozorocul curb al elu­piului german se înfrățește pre­tutindeni cu beretele Vânătorilor noș­tri de munte, semeț culcate pe sprân­ceană. Cei de colo, care tresăriră la ivirea siluetei sprintene a Conducăto­rului, sunt­ munteni din­­ Divizia de cremene“ a generalului Dumitrache, învingătorii dela Alagir și dela Nalcik­ pe care chiar acum un an în priveam trecând in parada lor de lângă Sim­feropol, acolo, intre colinele înflorite ale Crimeei... SOSESC CONVOAIELE, SOSESC... Raportul de astăzi, 12 Mai, lămu­rește că in mare sunt pe drum, cu e­­vacuați de la, Sevastopol, 9 convoaie cuprinzând 7 man nave de transport și 48 ambarcațiuni și vase de escortă, deopotrivă tixite și acestea cu trupe îmbarcate. In cursul ultimei dimineți, iată, mai sosită la malul românesc, alte 6 convoaie, cu un total de nave de transport și escortă. Oră 23 cu oră, sunt centralizate rapoartele ra­­diotelegrafice primite de la bastimen­tele­ din drum. Un submarin raporta adineaori că este urmărit de o navă sovietică, la 38 mile­­ Est de capul Ca­­liacra. Aviația de luptă a pornit ii­­trincolo acum un sfert de .ori, pe ur­mele avioanelor de recunoaștere. In largul portului, distrugătorul „Regele Ferdinand“ are cinstea de­ a primi cel dintâi inspecția Mareșalului Antonescu. In fața frontului de bere­ta, comandantul contra-torpilorului, lt. comandor Samson, prezintă ducătorului acest echipaj până Con­adi­nea ori istovit de oboseală, acum în­să de la, un flanc la celălalt subit în­viorat, cu frunțile trufaș înălțate spre soare. Distrugătorul s-a întors chiar astă noapte... Raportând Ma­reșalului cum și-a îndeplinit misiunea în operațiunile de evacuare a­ trupe­lor române și germane de la Sevasto­pol, lI. comandorul Samson lămureș­te în fraze sobre obârșia numeroase­lor găuri de schije primite de navă ,la suprastructură și la borduri. „Rege­le Ferdinand” a avut de îndurat și de învins șase atacuri date de avi­oanele torpiloare și bombardierele so­vietice. Primul atac, — cu bombe în picaj ■ și mitraliere. Nici un rezultat. Al doilea atac, — cu mitraliere de 20 mm, și saci de grenade Molotov. Câțiva răniți și un mort la bord. Al treilea atac, — în picaj cu bom­be și mitraliere grele. Doi morți la bord. Al patrulea atac cu bombe, — fără rezultat. Al cincilea atac, —■ cu torpile. Fă­ră efect. Al șaselea atac, cu bombe. Nici o victimă.­­Fiecare val de avioane roșii, înver­­șunându-se cu ciudă și exasperantă turbare Împotriva navei care poartă ca, un talisman de noroc nu­mele Regelui întregitor, a lan­sat între 70 și 100 , bombe , că­zând in apă foarte aproape de vas, multe dintre aceste bombe au împroșcat cu schije corpul navei, sfre­deiind cam pretutindeni bordajul. Din­tre cele două bombe incendiare căzu­te­ pe punte, una singură a lovit un cheson cu muniții, imediat avariat, de echipaj în valuri... In fruntea scurtei liste de morți, comandantul rostește numele elevului Hristodorescu, căruia alaltăieri, de 10 Mai, îi sosise Înălța­rea la gradul de aspirant... Patetica înmărmurire a acestui front de marinari, cu tăcerea severă, a buzelor, și a trupurilor, dă relief mai dramatic apelului, celor răniți, la bord,­­ în frunte cu căpitanul Sârbu Tiberiu și St. Petrescu Benone. Și par­că se însuflețiră , chiar spintecatele mărunt­e ale distrugătorului, — res­piră oarecum ceva uman,, acum, și în Continuare Mar­inja- la jerif. MAREȘALUL conducător print­re vitejii eroicei REZISTENȚE de la SEVASTOPOL SOSESC ÎN RADA COH ¥ OASELE. — CEI CARI A­U CREZUT IN PATRIE... Iustragator român- PAGINI .7 LEI «J . 0»: I ERSUL RÁZBUIULUI PENTRU CUCERI­RE ROMEI Luptele de pe frontul Italian «zeu apropiat de Roma. O știre a unei a­­genții de presă germane anunță că, acum mai mult ca oricând, în Ceta­tea Eternă se aude bubuitul tunuri­­lor, începând de la coasta mării tire­­niene, din sectorul de luptă Anzio și până­a poalele munților Albani s-a concentrat o puternică linia de foc, unde armatele anglo-americane fac sforțări uriașe să străpungă apăra­rea germană. Atacuri puternice se dau între înălțimile munților Albani și valea Sacco. Lupta pentru cucerirea Romei, după cum și importanța acestui o­­raș, parese că nu reprezintă. Pentru amândouă părțile un obiectiv prin­cipal. Centrul de gravitate al anglo-ame­­ricanilor s-a mutat în ultimele 24 de ore asupra aripei extreme din Vest, unde trupele armatei a 5­­ a­u jantă sa înainteze pe șoseaua și dealungul căii ferate care duc de la Anzio la Al­­bano. Mutarea punctului de gravi­­tate a acestor lupte aspre nu a fost cauzată de Puterea de atracție a o­­rașului Roma. Faptul că încercările de pătrundere ale generalului Clark­ert valea dintre Munții Albani și Munții Lepini explică mutarea forței de atac al armatei a 5-a spre Vest. Generalul Clark a aruncat in luptele dintre coasta tireniană până la sec­torul de la Lannvio puternice forțe de infanterie și de tancuri. Trupele acestea au reușit însă numai să facă pătrunderi locale, care au fost înlă­turate imediat prin contraatacuri și prin zăvoruri. Armata a 5-a a a­ta­cat neîncetat la est de Veletri, la sud și sudvest de Valmontone. Tancurile americane au reușit să înainteze zilele trecute dar au fost silite însă de contraatacuri­­le unităților germane să se retragă. Forțele combatante germane au câș­tigat teren, sprijinite mai ales de un număr foarte mare de aruncătoa­re de rachete și au îndepărtat ina­micul în sectorul de la Valmontone și Artena din direcția pe care o lua­­se pentru a ajunge la Via Cassina. Cele două mari centre de lupte unde generalul Alexander încarcă să ză­­dărnicească mișcările germane de desprindere spre Nord, sunt în le­gătură cu noun­e atacuri date dinco­lo de Munții Ausonî. Englezii din armata a 8-a atacă în acelaș timp in partea de sus a văii râului Liri și anume la Sud de Arce și la Cepra­­no. Aceste forțe combatante încear­că să câștige teren în valea Sacco care formează prelungirea văii râu­lui Liri în direcția spre Roma și să pătrundă. Prin surprindere în poziții­­le germane. Trupele armatei a 8-a au întâmpinat însă o rezistență în­dârjită germană. Pentru prima oară se amintește după, un timp indelun­­gat in comunicatul german sectorul de la Cassino unde situația a rămas staționară, în tot timpul ofensivei. Aici s'au­ fSThiUactEm­ mișcări germa­ne de desprindere iar unitățile ar­ Con­tinuare in ultima pan, PUNEȚI C­OPIII La ADĂPOST Ne cetatea­ evacuării «sopiros din Capitală este o problemă «a se devine­ din ce în ce tot mai acută, datorită, pericolului aerian care planează necontenit asupra noa­stră. Dar pentru ca această evacuare să se poată face, este nevoie ca părinții să înțeleagă, cât mai cu­rând, că despărțirea de­­ copii, chiar dacă ar fi de mai lungă du­­rată, ea impune ca o datorie , și la interesul propriilor­ lor odrasle și în interesul țării. De aceia toți acei cari au posi­­bilitatea de-ași duce copii la rude și prieteni în prin unde să nu mai întârzie nici o clipită iar acei cari nu au unde și nu au nici posibilitâ­­țile materiale, Consiliul de Patro­­­naj le stă la dispoziție, asigurân­­du-le securitatea copiilor lor in tabere speciale. Un prim lot de copii a și pără­sit Capitala, iar al doilea lot ur­mează să plece Joi 1 Iunie, părinții nu trebuise să atea nici o clipită­ în cumpănă, mai ales că timpul este foarte prielnic pentru coloniile de vară. In aceste colonii copii, pe lângă că sunt feriți de Pericolele aerie­ne, li se oferă o climă sănătoasă, o masă bună și regulată și un bun și folositor program educativ, cu vârst­ă, fiecăruia, Grija pentru copii­ trebuie să stea on e -lervnci­u 'fiecărui cetă. teft-n «tin tata aceasta și părinți! Sunt «’efori să calce neet­, sunti­­m sDta’sămu! lor ușor și să-i pină la adăpost de toate pericolele. 1 s IUNIE 1944 &MUL VIII No. 2534 COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL C­OMUNICAT ASUPRA OPERAȚIUNILOR DIN ZIUA DE 30 MM 1944 MSJ. Pe Nistrul inferior și în Basarabia de loc­»roluri eveniment deosebit» . . La Horo de Iași, a­ctivitste locala mm lupta mai intensă. bubuitul tubu­rilor la roma st A« *1 FMN­ BMC ä 8MCAM * £ 2 £ £ SASS"^"S.r«“»"2 .^.a.B £ £ S­ ääää ää sar Äprr.Ä«£ To^uti^teta îsi te cursul sta normal. Drept simptom al liniștei exte­ Sdî­cin ,aptul, nu cu toate ci «și » gftrȘ> r>iar timpul de închidere s’a scurtat cu o oră. Ca niciodată pent­r ?“a Ä politic nu s’a încadrat atâtea forțe militare ca acum ^ partea aliaților la sud de Roma. Roma­ nu este un °^iv m­ilitar, economicește Roma nu joacă vre-un rol Insemna­ atea orașului , deci justificată numai din punct­ de vedere po­iitic...Intere ^mp_ eP b­ ca «snpirilă fascista își are sediul undeva in nordul Italiei. Antici I _ State al^no­i reconstrucții italiene a fost strămutat intri acolo unda munca si producția italiană se resimte mai puternic Ocuparea către aliați va dezlănțui o mare criză politică in lagarul­ ^ ^adogn­o de­oarece abdicarea definitivă a lui Victor Emanuel a fost stabilită pentru data când va fi ocupată Roma. NEGOCIERI DE­­ SECURITATE NAȚIONALĂ INTRE AMERICA, ANGLIA, SOVIETE ȘI CHINA He voi* fi duse de ni* Cdi^JDIî1|- tfiJL­ transmite: După cum anunță Serviciul bri­­tanic de informații, d. Cordell Hull, ministrul afacerilor străine al Sta­­telor Unite, a anunțat că, cu asen­timentul d-lui Roosevelt, el­­ este­ gata, să intre în negocieri cordiale cu privire la securitatea națională­ cu Marea Britanie, Uniunea Sovie­­telor și China Ciungkinghistă. Serviciul britanic de informațiuai adaugă că, probabil, d. Hull va pro­­­pune Angliei, Uniunii Sovietelor și Chinei Ciungkingh este să trâneaza reprezentanți la aceste ■ negocieri propuse de el. AMsSrDAM 30 (Rador)... — Corespondentul Agenției D. N. B. Noul atac sovietic impotriva guvernului polon co­ntat as presa germn­ă BERLIN 30 (Rador).­­ Ziarele comentează atacul agresiv al ziarului Pravda, impotriva­ guvernului emi­grat polon din Londra, care, după cum se știe, nu s’a declarat gata să recunoască sovietul polon ce a fost primit, acum câteva zile, de Stalin,la Gremlin, In calitate de reprezentant al poporului polon. „Deutsche Allgemeine Zeitung“ pu­blică un articol intitulat,:, „Moscova desaprobă Londra și Washingtonul" in care, între altele, scrie: Această­­ desfășurare,, cât­­ de peni­bilă , ar fi pentru Londra și Washing­­ton, nu poate constitui o surpriză nici pentru­­ guvernul englez, nici pen­tru cel american.1 Nu este nimic nou, ci numai punerea în, practică făcută, după , metoda­ bolșevică­­ a hotărârilor, la care domnii Churchill și Roosevelt Sr.au dat asentimentul la Teheran de bună’ voe sau de‘ nevoe. ‘ După cum este firesc, continuă;''ziarul, politica de șovăială, dusă până acum de Lon­dra și Washington este stingherită de asentimentul menționat, cu atât mai mult, cu­ t­ât cele­ două guverne se găsesc în situația , de a administra doc­toria amară, a adevărului, picătură cu picătură, salvând, pe cât este posibil, apartențiile­ reprezentan­ț­ilor Poloniei ce în mod­­ efectiv, a fost vândută Moscovei. Ziarul termină prin constatarea că pentru restul lumii demersul Mosco­vei reprezintă o nouă confirmare a faptului că tendința de expansiune a bolșevicilor nu se oprește în fața ni­mănui și a niciunei chestiuni, fie că este vorba de Charta Atlanticului sau de linia Curzon, fie că este vorba de d-nii Churchill și Roosevelt. Funcționarii publici cari nu-și fac semciuile si va aplica prestarea meii obligatorii Președinția Consiliului de Miniș­tri comunică: Decretul-Lege pentru reglementa­rea procedurii de chemare la presta­rea­­ muncii obligatorii, individuale , și obștești, se va aplica fără întârziere tuturor funcționarilor publici care nu prestează efectiv și permanent serviciul pentru care sunt retribuiți, în special celor aflați în vacanțe, concedii, precum și refugiaților. Membrii Corpului Didactic și preoții pot fi chemați la serviciul de muncă individuală, în special în na.c­tivitatea­ de asisetnță socială și ocro­tirea sinistraților.­­ Femeile­ căsătorite și care se o­­cupă de menaj sau de îngriji­rea faso­miliei, nu vor putea fi chemate la muncă mai mult de 5 zile consecuti­ve pe lună, vor putea fi însă chema­­te la Prestarea serviciului de munca individuală un termen mai mare de 5 zile, dacă prestează numai 2-3 ore pe zi, i LOCUITORII TÂRLI INTRE 15 ȘI 57 DE ANI, CARI NU AU NICI O ACTIVITATE EFECTIVĂ POT FI CHEMAȚI SĂ PRESTEZE MUNCA DE FOLOS OBȘTESC Pentru reglementarea procedurii de chemare 1» prestarea mismeli obli­gatorii individuale și obștești „Spostitorul Oficial” de astăzi pu­blică urmatorul Dacret-Lig ®. ART. 1. — Locuitorii Țării de ara­bei, sexe, între 15 și 1I ani, care nu au nicio activitate de munca electi­va, pot fi chemați a presta serviciu­l de muncă individuală, intelectuală sau manuală, prevăzută de Legea NT. 435 din 15 Mai 1941, potrivit pregă­tirii și stării fiecăruia. Funcționarii publici care, din orice cauză nu prestează­­ serviciul efectiv și permanent pentru care sunt retri­buiți, pot fi chemați la dispoziția au­torităților sau insituțiilor arătate in aliniatul următor, pentru a presta ser­viciul de muncă individuală. Chemarea se va face printr’un ,,Or­din de chemare la­ muncă”, care va putea fi emis de Ministere și ■ Subse­cretariate ds Stat. ds Marele Stat Major, de Consiliul de Patronaj al Operților Secrele, ds­ Regia Autonomă a Cailor­­ Ferate. "organizația tine­retului pressilltar, precum­ și ds Gu­­vernamin­ts, Inspectoratele­­ venerate Administrative,­ Primăriile ds Muni­cipii și Frefantures ds județ. Ordinul de cresmare pentru muncă va Indica numele și pronumele per­soanei chemate, serviciul de muncă, intelectuală sau manuală, pe care nr­­msarâ să-l presteze­ , autoritatea sau instituția la care urmează să sa­ pre­zinte pentru ensecutare, precum ți da­ta prezentării pentru începerea servi­ciului de muncă, art. 1. _ cei chemați la­ muncă individuală au dreptul la Întreținere, cu excepția celor cari primesc in tim­pul prestării serviciului de muncă, un salariu de la Stat, Județ, comună ,au o instituție particulară, art. g. __. Nerespsctarea îndatori­rilor de a presta serviciul muncii in­dividuale, prin neprezentarea la in­­cui indicat de ordinul de crisma in­­dividuală, se pedepsește cu închisoare corecțională de la g luni la un an. Funcționarii publici care, ordinul de chemare la muncă, primind nu-l vor executa, vor fi pedepsiți discipli­nar cu­­ pisare din pedepsele prevă­­zute ds codul Funcționarilor Publici sau legile lor speciale, inclusiv des­tituirea pentru refuzul de serviciu da­torit La Președinția Cosm­lului de Mini­ștri se va consti­tui o­ Comisie discipli­nară pentru toate serviciile pub­ ia%, care va judeca toate infracțiunile dis­­­cipiinare 10 presents lege. Autoritatea administmtivr «are 8» liberează cartelele sau bonurile asti obligată să le retragă aceluia care aa s­ a presentat la term­enul și lesei past văzut da ordinul de chemare indivîș duală, pentru a executa serviciul de muncă datorit. Aceleași sancțiuni se aplcă oarpB .oare, n’ar urm» ordonanțea» de d»s marș • pentru munca obștească. ART.­A — Departamentele pot sta« bili, printrio ordonanță publicata la Monitorul Oficial, categoriile de lo« cuitori, taberele și cejțvieseli de must» că obștească pe care le-ar organiza, în puterea art. ÎS a­ legii pentru or«­ganisare» muncii naționalet, « Ministerul Agriculturii și Domenii».; lost poate­­ chema la munca obștească,' prin ordonanță, orice categorie de muncitori agricoli și orice locuitori rum'.­rali ai țării, de orice vârstă, ds am­­bele sexe. Pe­rfecții și primarii municipiiler ' ,pot, pe cale de ordonanță, să institue. servicii de muncă obștească locală» chemând la muncă toate categoriile de locuitor* care le vor fi fost apre* sate de Ministerul Aiaosr­las Interne. 1 «i­poe. indîrtt

Next