Timpul, iunie 1944 (nr. 2534-2563)

1944-06-10 / nr. 2543

redacția și administrația ECCPEEȘ 1 L _ strada sărindar par. r 13 Redactia­ți Administrația i.03.44 y TELEFON ----------!--- 1 1 • ^ Tipografia S.42.23 Intari» ABONAMENTE In străinătate : Tariful in funcțiune da Oo an «KW csi­ S luni convențiile portale Inter-­­ 1000 lei; 1 luni 300 lei nationale Pt. bănci, societăți al instituții publice 3000 lei anual Abonamentele încep la 1 si 18 ale fiecărei luni Taxa de franceza plătită in numerar cont aprobării a­­fecti­m­ei Generale P T. T. Nr. 30286/5 Mai 18S8 Cont C E. C. Fortat No 1327 Proprietar: „1­I­ST­F­C L‘­a A­a. InscrTa tub Nr. 202 Trib. ilfov t Ivrim redactor: ANDREI CORTEANII A­rma noastră s­ecretă Prefcisma aceasta a armelor se­crete pasionează deopotrivă și opinia publică di­n țara noastră. Nu este zi în care ea să nu facă o­­biectul la­­ discuții de familie, sau a unui cancan de cafenea sau de colț de strad­ă. Și nu este zi, clipită chiar, în care sute și chiar mii de oameni să nu-și petreacă timpul in febra vi­­cțimnii descoperirii unor arme. cari, odată întrebuințate să pună capăt a­­cestui ob­icei înfiorător. Viziuni și do­­rinți, totuși viziuni și dorinți atât de necesare pentru a putea înfrunta momentele tragice pe care le trăim. Partea curioasă a problemei o for­mează în­că o altă categorie de cetă­țeni din țara noastră. Oamenii aceș­tia sufăr necontenit că­ nii nu posedăm nici o armă secretă, gi cât de amar­nic se înșeală. Nici unul din acești oameni nu văd dă uriașa armă secretă a neamului nostru a intrat de mult in acțiune și­ cu mare eficacitate. E d­e acea armă secretă pe care o ascund în adâncul ființei lor numai neamurile hărăzite de destin să stea pieptiș împotriva tuturor vitregiilor grăției, să trudească din zori și până noaptea târziu și să-și păstreze agoni­seala brațelor și a minții numai prin­ luptă crâncenă, necruțătoare. Este acea supapă de siguranță, acea re­zervă­ de strategie înăscută, care nu se dăalănție decât atunci când pri­mejdiile bat amenințătoare la porțile ființei naționale. Și neamul românesc este hărăzit din pi­n cu această supremă rezervă sufletească, pe care o consumă din p­­n numai atunci când năpastele des­­tinului se abat necruțătoare asupra noastră. Iar în momentele acestea, această armă secretă a romanului funcționează din plin și cu folos. Priviți numai o clipită cu ochii­­ minții în jurul vostru socotiți puțin mersul ultimilor evenimente, cântă­­riți-’e in balanța judecăței și vă veți de imediat seama de acest adevăr, încolțiți la hotare de un dușman înverșunat de necruțător, amenințați din văzduh de alți dușmani, ne­­cnițăto­ri, cari caută să ne prefacă si viețile și întreaga agoniseală a ne­­nu­mărăteloor generații în pulbere scrum, arma secretă a neamului no­ș­­­tru funcționează din plin. Căci toate năpastele cari s’au abătut și se abat necontenit asupra noastră, n’au reu­șit nici o clipită și cu nimic să ne înfrângă dârzenia și voința noastră de a lupta până la capăt pentru câș­tigarea unei dreptăți la care jinduim de veacuri. Pe front, acolo în gropile din pă­­mântul sfânt al Moldovei noastre, a­­­ceeași hotărâre de biruință sau de moarte, îndârjește mâna crispată pe armă și dușmanul a simțit imediat e­­fectul acestei arme secrete și știe să se ferească. Aici, acasă, în jurul nostru, aproa­pe silnic ne dăm geanta despre con­secințele întrebuințării acestei arme secrete românești de către alți luptă­tori. Priviți numai o singură dată cu­m iși iau s­borul vânătorii noștri. Tineri, temerari, viforoși, tina cu pasă­rea lor minusculă de oțel pornesc să se arunce vijelios în calea monștrilor apocaliptici, cari varsă foc și moarte fulgerătoare prin zeci de guri. Numai câțiva și totuși nici o clipită nu stau în cumpănă să înfrunte sute de mon­ștri, să-l atace cu îndrăzneală, să se stingherească planurile de distrugere, să-i rănească și să-i prăbușească în țărână. Câțiva numai dar buni, buni și în­armați cu ceea voință supremă de a învinge, sau a muri. Și de voința, de dârzenia aceasta, românească au în­ceput să țină cont, mult cont chiar, năvălitorii din văzduh. Secretul armei noastre supreme stă numai în adâncul nostru și nimeni din lumea aceasta nu ni-1 poate fura. E­­ste sacra noastră moștenire din moși­­strămoși. Cu ajutorul ei am putut până acum, cu toată vitregia ne­­curmată a soartei noastre de popor de margine­a civilizației, să ne păs­trăm prin veacuri ființa națională. Numai pe această armă eternă, care se perpetuiază din veac în veac, fă­­câ­ndu-ne să putem învinge toate cum penele abătute asupra noastră­, se bazează chezășia viitorului nostru ,e mai bine, pentru care astăzi întreaga suflare românească trudește și luptă cu dârzenie. Și. A. Cosma Regele Victor Emanid va fi pus sub­ acuzare publică ? AMSTERDAM, 8 (Rador). ~ D. N. B.: După cum află agenția Reuter din Roma ziarul italian Avanti a cerut punerea sub acuzare publică a Regelui Victor Emanuel. Monarhul, declară ziarul, va tre­bui să răspundă de vorbele și ac­țiunile sale în fața Adunării Cons­tituante. Suedia își ia asupra sa răspunderea pentru atitudinea sa politică din cursul acestui război STOCKHOLM, S (Rador). -­­DNB : D- Guenther, ministrul afaceri­lor­ străine al Suediei, a ținut cuvântare Marți, cu prilejul săr­­­­bătoarei naționale suedeze și a zi­lei drapelului suedez, în orașul Oe­­stersund, din Suedia de nord, du­­pă cum­­ anunță Agenția de Presă Suedeză. Intre altele d. Guenther a de­clarat că Suedia poate să ia asu­­pra sa tot atât de fățiș ca și ori­care altă țară răspunderea pentru Atitudinea și politica ei în cursul anilor marelui război mondial. Referindu-se la lipsa de pregă­­tire în înarmare a Suediei la în­­ceputul războiului, ministrul afa­cerilor străine a spus că atunci prevederea a trebuit să fie regula fundamentală a politicei suedeze. . Nimeni nu-și face iluzia că o țară mică cum este Suedia poate să devină o putere militară de compa­rat cu marile puteri. Deasemeni, a încheiat el, nimeni nu trebue să se amăgea­să crezând că Suedia, mulțumită armatei sale se află acum în siguranță. Se desminte știrea fu­gei unor ofițeri bl­­gari in Turcia SOFIA. 8 (Rador). — Agenția de presă bulg­ară t­ransmite: S­poiturile răspândite de anumite agenții străine cu Privire la o pre­tinsă fugă a unor ofițeri bulgari în Turcia sunt pur și simplu fantezi­­ste și inventate pe deantregul. oștași germani din unitățile bazei de sprijin, deci coasta Canalului assat­ru din cazematele­ locuințe camu­flate la pozițiile de luptă ~ — A TREIA ZI A INVAZIEI FRONTUL DE VEST lisu­ră a treia zi după debarcarea aliată de pe coasta Normandiei, este evident că nici de o par­­te și nici de cealaltă nimeni nu se grăbește să Publice amănunte asupra desfășurării operațiunilor atâta vreme cât ele nu capătă o orientare precisă. Cu toate acestea seri d, Peter Fra­ser, primul ministru al Nouei Zee­­lande care se află la Cairo unde a sosit după ce a participat la Londra la recenta conferință a Dominica­nelor, a fost puțin optimist de­clarând că ,­dacă va fi un eșec în Franța, aceasta nu va con­stitui decât o scurtă pauză pentru a face un efort și mai mare” — de unde reiese cu destulă claritate că aliații nu consideră exclusă această posibilitate. De altă parte trebue subliniat dă germanii n’au pus încă în joc toate posibilitățile de care dispun, fie pentru că socotesc că nu debarcarea dintre Ome și Wire este adevărata invazie, fie pentru că sunt convinși că generalul Eisenhower are de­­ gând să mai facă și alte acțiuni de diversiune, înainte de a purcede la adevărata invazie. Fapt cert este că până acum nu au fost întrebuințate nici armele se­crete cu care beligeranții se ame­­nință reciproc de multă vreme, și că mareșalul von Rundstedt nu a folo­­sit nici aviația și nici — mai ales — submarinele. Este evident că acest fapt nu se datorește efectului de surpriză, realizat de aliați in noap­tea de 5 spre 6 Iunie, când debarcă­rile navale și de parașutiști au fost făcute pe un timp ploios și de o mare agitată. Reiese logic de aci că oricât de crâncene ar fi luptele ce se desfă­șoară actualmente in Normandia, ele vor fi depășite în sălbătecie de cele ce se vor da a­tunci când co­mandamentul aliat va decide efec­tuarea debarcării decisive. Unde și când se va efectua aceasta, este fi­­rește cu neputință de spus acum. Eri, purtătorul de cuvânt militar german a declarat că felul cum se desfășoară până acum luptele de pe coasta­ de nord a Franței, concordă perfect cu planurile germane, care urmăresc distrugerea complectă trupelor d invazie. Astfel nouele de­a­barcări de trupe aliate efectuate in cea de a 2-a zi a invazie­ sunt pri­mite cu satisfacție la Berlin. Con­ducerea de război germană dorește să atragă cât mai multe trupe alia­­te pe câmpul de bătai, pentru a le sdrobi acolo. Astfel, dacă din prici­na pierderilor suferite, flota de in­vazie ar fi silită să se întoarcă la baza ei, invazia și-ar pierde toată semnificația”.­­— — —a întrebat daca bazele germane for­tificate au rezistat atacurilor. Pur­tătorul de cuvânt a răspuns că ,,ele au rămas intacte. Se înțelege de la sine că au fost distruse câteva for­tificații, dar în general sistemul de apărare de pe coastă rezistă. Tru­pele aliate din nordul Franței au fost acum comprimate in două ca­pete de pod, situate respectiv lângă Caen și la Nord-Vest de Bayeux­. Purtătorul de cuvânt a evaluat efectivul de parașutiști lansat în spatele frontului la „câteva divi­zii“. După părerea sa, pierderile a­­liaților au fost deosebit de grele. Purtătorul de cuvânt a adăugat că prevede pierderi și mai mari pentru zilele următoare, de vreme ce ele­mentul surpriză care favorizează întotdeauna pe atacatori la începu­tul oricărei acțiuni militare, a fost eliminat. După știrile primite aseară din Berlin, situația se prezintă astfel: Cu excepția câtorva puncte din peninsula Cotentin, coasta de de­­barcare, lungă de 125 km., se află în mâinile trupelor germane. Până acum generalul Montgomery a a­­runcat în luptă numai o zecime din cele 80 de divizii pe care le are la dispoziție. Toate încercările de de­barcare în zona Le Havre au fost zădărnicite de contra-atacurile ger­mane care s-au deslănțuit prompt. A fost deasemeni respins un puter­nic atac de tancuri aliate la West Continuare în pagina 3*a Kilometri' Um reporter englez a declarat că a văzut: Scene îngrozitoare in prilejul invaziei and­o - am­ericane STOCKHOLM, 8 (Rador). — DNB: O știre transmisă de agenția „Uni­ted­prin­ss“ și publicată de ziarul „Da­gens Nyheter“ semnalează că unele trupe de asalt aliate, rare­ori­au debarcat pe litoralul francez, au fost aproape toate nimicite de firul for­midabil al barajului german, după cum declarat martorii oculari ce au a­­sistat la începutul invaziei aliate și care s-au înapoiat Miercuri în Anglia venind de pe litoralul n&ds s'a pro­­dua Invazia. Prima fază a invaziei a fost foarte sângeroasă și greu de susținut chiar pentru veteranii de r­ăzb­oi cei mai o­­țeliți. Mitralierele și tunurile germa­ne au deschis un foc ucigător, arun­­când o grindină de proectile, asupra tuturor vaselor de debarcare și a tru­pelor ce ajungeau pe coastă. Reporterul ds­n firbo! englez Bert Brandt, care timp de o jumătate de oră a asistat la debarcare, a arătat IUNIE 1944­­ ANUL VIII NO. 2543 Șansele invaziei In ceea ce privește situația și desfă­șurarea viitoare a evenimentelor, co­mentariul generalului Dittmar este de o importanță capitală. Vorbind la gostul Berlin, generalul Dittmar a spus: „Terorizarea populației Europei prin atacuri aeriene din ce in ce mai in­tense a prevestit atacul dinspre Vest, după ce ofensiva de iarnă sovietică n’a reușit să producă nici o hotărîre decisivă, nici­ să despartă Germania de aliații săi. Decizia nu putea fi provocată decât printr’un atac pe toate fronturile și in special de unul venit din Vest. In acest sens, Rusia Sovietică se strădu­­ește de mult să-și convingă aliații. Este o Întrebare dacă britanicii sau americanii și-au luat bucuroși asupra lor sarcina invaziei. In orice caz, cer­cul vicios în care anglo-am­ericanii au intrat prin alianța cu Sovietele s'a în­chis acum. Este un mare merit al conducerii germane de a se fi așteptat din tâmp­la ofensiva dinspre Vest — care pu­tea și trebuia să vină — și de a fi tras concluziile care se impuneau, fă­când pregătirile necesare. Unii vedeau în propagandă și pregătirile făcute de Inamic numai o manevră de înșelare în stil mare, pentru a țintui pe loc im­portante forțe germane în Vest. Acea­stă părere se baza pe cunoscuta pre­cauție a Angliei. Conducerea germa­nă nu și-a însușit această părere și ea nu s’a lăsat indusă în eroare nici chiar de întârzierea cu care s’a pro­dus acest atac. Comandamentul no­stru n’a văzut­ decât perfecționarea pregătirilor făcute de inamic și a luat in serios toate măsurile acestuia. Trupe de elită și materialul pus la dispoziția acestora de două mari in­dustrii, în timp de doi ani, au fost în­grămădite în vederea acestei ofensive. Din partea noastră s’a făcut totul pentru a se pune maximum de rezis­tență. In sistemul de fortificații de pe coastele Atlanticului s’au întrupat toa­tă priceperea teh­nică și organizatoa­re, precum și toată hărnicia noastră. Nu s’a construit o linie fortificată cu elemente considerate rigide, ci s-a fă­­cut, mai înainte de toate, o eșalonare in adâncime. Este incă prea de timpu­riu să tragem concluzii generale, însă trebue să cunoaștem mai diHginte sco­pul pe care și l-a propus inamicul. Capete de debarcare au fost stabi­lite în cel puțin trei puncte, între e­­stuarul Senei și Normandia. Au fost folosite trupe transportate pe calea aerului, bărci și vehicule de debarcare numeroase, pe un front larg, fiind combinate cu toate armele. Trupele de parașutiști, care aveau misiunea de a ne ataca prin spate, n’au obținut vre’un succes. In fond, debarcarea s-a limitat la puține capete de pod și la rezultate neînsemnate. Acest fapt este încurajator pentru noi. Inamicul are nevoe de puncte de debarcare ferite, motiv pentru care și-a ales estuarul Senei și gura râu­lui Orna Deși întăriri mai pot fi ad­u­­se, capetele de debarcare stabilite pâ­nă acum nu pot constitui încă­ niște puncte de plecare veritabile pentru o ofensivă reușită. Evenimentele s’au desfășurat con­form programului prevăzut de noi, adică cu totul nefavorabil pentru ina­mic. Evident, au fost și multe lucruri care­ s’au întâmplat altfel. Aviația i­­namică nu are supremația in aer. Atacul împotriva estuarului Senei reprezintă numai primul act al bătă­liei. Totuși, marile pierderi suferite de anglo-america­ni dovedesc greutatea acestor operațiuni1*. (In continuare generalul Dittmar a arătat, că des­lănțuirea marei ofensive rusești nu este decât o problemă de timp și a arătat că Germania cunoa­ște greutatea misiunii pe care o are). COMANDAMNTUL DI­CAPOMI AL ARMATEI C­OMUNICAT ASUPRA OPERAȚIUNILOR DIN ZIUA DE 8 IUNIE 1944 Pe Nistrul inferior și in Basarabia de mijloc niciun eveniment important. La Nord de Iași, toa­te contraatacurile so­vietice au fost respinse cu mari pierderi, distru­gâmdu-se și 31 care de luptă inamice. In operațiunile ofensive executate de tru­pele germane și române, Nord de Iași, intre 30 ÎMai și 7 iunie, forțele sovietice au fost a­­runcate spre Nord cu toată rezistența lor în­­­verșunată. Pozițiile noastre au fost considerabil îmbu­nătățite iar inamicul a suferit pierderi grele , 8400 prizonieri și următoarele meți mii de morți, 209 care de luptă, 309 tunuri, multe lo? aruncătoare, 817 puști anticar, 359 mitraliere 3S2 pistoale mitraliere, 2365 arme și 3290 mine Acțiunea trupelor noastre a fost sprijinită in mod eficace de aviația română și germană In lupte aeriene și pr­in focul armelor terestre au fost doborâte 304 avioane inamice. In cursul acestor operațiuni, s’a distins în mod de­osebit maiorul Lang- Tertulian care a ca un erou în fruntea batalionului său de căzut vâ­n­ăt­ori de munte. Operațiunile pe frontul invaziei ...............................................................................................................................................................................................................................................................hiiiiiiiiiiiiiitiu Orașul VARAVILLE din Norm­andia recucerit de germani BERLIN, 8 (Rader)". — In re­giunea de coastă a Normandiei, sea­ra zilei de 7 Iunie a stat sub sem­nul unor energice contra-măsuri germane. Parașutiști britanici au pus stă­pânire, la răsărit de estuarul fiu­­l­viului Orne, pe orașul Varaville, a­­flat cam la vreo trei kilometri sud de coastă. Un atac german a recucerit lo­calitatea și s-a îndreptat aPoi în­spre vest. Forțe germane au traversat flu­­viul Orne și au respins în­spre sud pe parașutiștii britanici­­încercările tancurilor inamice de a înlesni înaintarea trupelor de debarcare aeriană spre cuiburi îna­intate de rezistență, au dat greș, atacatorii pierzând numeroase tancuri. In regiunea Bayeux, s’au dat în­verșunate lupte de­­tancuri, solda­te cu foarte mari pierderi pentru britanici, că a fost foarte impresionat de tot ce a văzut. El precizează că dealungul coastei germ­ani­ au avut Înstelate numeroase cuiburi de mitraliere foar­te bine camuflate. Soldații germani au dat dovadă de foarte mult sânge rece. Ei nu au deschis focuri, trăgând cu mitralierele, decât și momentul când primii soldați aliați au debar­cat pe coastă, în timp cee tunurile germane trăgeau in mod continuu împotriva vaselor de debarcare alia­te, ce se apropiau de coastă. Crân­cena rezistență a germanilor a pro­vocat desordine în rândurile vaselor pe bordul cărora se aflau echipamen­te grele pentru Infanteriștii cați. Astfel, infanteria aliată s-a delear­gă­ găsit într'o situație foarte grea. Germanii, adaugă reporterul, au așteptat momentul hotăritor pentru a deschide focul de baraj cu rezultate dezastruoase pentru aliați. In unele puncte de pe litoral, pierderile sufe­rite de primele trupe aliate, care de­barcaseră, au fost nemaipomenite. După părerea repo­rterului britanic, un mare coeficient din primul val aliat a murit, iar numeroase vase de asalt aliate au rămas prinse in ob­stacole, ne mai putănd să se depla­seze. In mod continuu s'au produs explozii pe bordul vaselor aliate, fapt car­e a stânjenit aducerea unor nouă efective de trupe și materiale. Acelaș lucru s-a întâmplat și pe țărm, care a început să se cutre­(Continu­are în Englsr­ și

Next