Timpul, august 1944 (nr. 2595-2624)

1944-08-01 / nr. 2595

TELEFON; ( redacția și administrația BUCUREȘTI, — St.Mola Sărindar Nr. 13 ^ Redacția și Administrația 3.85.44 Tipografia 3.12.23 ABONAMENTE In străinătate; Tariful ia funcțiune de convențiile poștale Inter­naționale In țară : jCa an 2500 lei; 6 luni 1300 lei; 3 luni 700 lei Pt. bând, societăți și instituții publice 3000 lei anual Abonamentele Încep la 1 și 18 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită în numerar cont, aprobării Direcți­unei Generale P. T. T. Nr. 80286/8 Mai 1988 Cont­a E. C. Poștal No. 1327 Proprietar: J2MPOL“ S. A. B. înscris sub Nr. 202 Trib. Ilfov Prim redactor: ANDREI CORTEANU Evenimentele SĂPTĂMÂNII OBSERVAT ASPECTUL MILITAR FRONTUL DE RĂSĂRIT S­ăptămâna azi a fost, care se încheie fără îndoială, una din cele mai drama­tice din tot cursul campan­ianiei din est, căci pentru prima o oră, la numai o lună de la începe­rea ofensivei sovietice de vară în sectoarele IVitebsk-Moghîlev, în­­naltu­l comandament german — care până acum se mărginise să dea lupte elastice dar limitate în anumite zone — se hotărăște să efectueze o modificare esențială și bruscă a frontului și să eva­cueze o serie de mari orașe După aceste schimbări, este cu neputință să se mai facă vreun pronostic valabil asupra viitoarei desfășurări a operațiunilor Dar să procedăm metodic. Du­minică, la sfârșitul săptămânii trecute, situația frontului era ur­mătoarea: La sud de lacul Pskov și anu­me în imediata vecinătate a ora­șului Ostrov, în vest de ci­­fru­­sovietice atinseseră front­iera Le­toniei și presau pe un front de cca. 150 kilometri, dela Mielniț» și până la Polișino. La aripa sudică a acestui front de atac rezistența germană rămăsese fermă de pa­­tru zile. Numai la aripa nordică unde trupele sovietice isbutiseră să facă breșa de la vest de Ostrov, înaintarea continua de altfel de­stul de lentă, dealungul râului Upnia, care curge paralel cu linia ferată Rezekne-Riga. Era astfel evident că noul obiectiv al ofen­sivei sovietice de pe frontul baltic este orașul Riga, fapt dovedit și de felul cum se desfășurau opera­țiunile forțelor sovietice din Li­tuania. Inte­ 8­devaT, după zădărnicirea spărturii de la Duenaburg și după oprirea înaintării dealungul liniei ferate Wilno-Kowno, comanda­mentul sovietic a decis să încerce o nouă spărtură la nord-vest de trtena, care de altfel a și reușit. Săgeata sovietică de atac care is­­butise să treacă de șoseaua I­ne­­naburg-Kowno era îndreptată spre nord-vest adică tot în direc­ția golfului Riga. Era însă evi­dent că trebuia­­ să mai treacă multă vreme până ce cele două vârfuri din Lituania și Letonia să se apropie destul de mult ca să consf­ituiască o amenințare reală pentru capitala letonă, căci Dumi­nică grupul de sud care înaintase deja Utena, ajunsese deabia până la linia ferată Daenaburg­sausen și presa de la Skopîșki în direcția Ponegel. In restul frontului litua­nian situația era aproape ne­schimbată la est de Wokonar și Kowno. In teritoriul Suwolki însă, îna­intarea sovietică ajunsese până la Augustów, în timp ce ceva mai spre sud forțele sovietice atinse­seră canalul Augustow, unde de altfel ele stau și oprit. In partea sudică a sectorului c­entral se desemna Duminică două con­verități ale frontului de­­fensiv german care mărturiseau existența a două eforturi defen­sive mai mari: tuta în fața ora­șului Bialystok, iar cealaltă în fața orașului Brest Litovisk. Bia­­lystokul era astfel depășit nord de coloanele blindate pe la care pătrunseseră în teritoriul Suwałki înaintând la vest de Gn­odno iar la sud de către trupele care înain­tând deja Wolkowysk dealungul liniei ferate care duce în Varșovia prin Siedlce, atinseseră Bugul po­lonez la Drogi­in, în fața câmpiei care se deschide la est de Var­șovia dar care era însă barată de valea Bugului. Coloana care depășise pe la sud Biaiystokxl era una și aceiași co­loană care forma brațul de nord al cleștelui se încerca să zdrobea­scă apărarea de la Brest Litovsk. Acest oraș era de asemeni și el depășit pe la sud de o altă coloa­nă care trecuse Bugul polonez la nord de Cholm și înainta spre Lu­­blin. Presiunea frontală asupra o­­rjașului Brest­ustowsk se menținea puternică. Pe frontul de sud, ofensiva asu­pra Lembergului era Duminică ex­trem de viguroasă și sa desfășura după acelaș principiu strategic fo­losit la începutul ofensivei sovieti­ce din sectorul central, acela al spărturii pe cont îngust, cu lăr­girea progresivă pe flancuri. Această breșă inițială fusese realizată la sud-vest de Lutsk un­de forțele sovietice reușiseră să a­­­jun­gă și să depășească Bavt­arus­­ka pentru a învălui astfel Lember­­gul care era obiectivul imediat și local al acțiunii. Luptele cele mai crâncene se dădeau dealungul căii ferate Ravaruska-Iaroslav și vâr­ful săgeții sovietice de atac se în­drepta către sud-vest, adică spre Preemyssl, situat în spatele Lem­bergului. Și la sud-est de Lemberg se desemna o mișcare sovietică de depășire, în timp ce pe flancurile spărturii presiunea sovietică înce­puse de asemeni­a se face simțită. La sud de Lemberg detașamentele sovietice înaintate ajunseseră la Bobrka. In regiunea stanislasvon-Kolo­­meea activitatea de recunoaștere devenise extraordinar de intensă. Luni însă, după ocuparea orașu­lui Pskov de către trupele sovie­tice, se punea întrebarea unde se va fixa pilonul de nord al frontu­lui defensiv german. Cenf.rw­are în pag. 3 i», Mikolaycik gata să facă concesii în chesti STOCKHOLM. 30 (Rador)/ — D. N. B. Un corespondent in general bine in­format al ziarului englez de Duminică „Observer“ anunță că „președintele de consiliu“ polon Mikolaycik așteaptă la Teheran o invitație directă din par­tea lui Stalin. El ar fi gata să facă concesii în chestiunea frontierelor adaugă ziarul. Acelaș corespondent scrie că este locul să se creadă că reprezentanții poloni din Londra sunt acum dispuși să admită în coaliția guvernamentală elemente ce simpatizează cu Sovie­tele. 6 PAȘII 10 10 RIARȚII SITUAȚIA FRONTURILOR IN ZONA RAUEN SOVIETICII AU ÎNCEPUT O NOUĂ OFENSIVĂ încercările aliaților de­ a pătrunde în Fio­renița aur fost respInse lupte aprige pe ambele maluri ale râului Vare Scoarțele cerului Bucureștenii au putut vedea ori un sem și colorat în jurul Soarelui Lumea bucureșteană a putut con­templa ori dimineață un fenomen ceresc din cele mai neobișnuite, care — prin faptul că s’a produs la nici trei săptămâni după altul semnalat la Galați —­­ de natură să trezească în sufletele simple in­terpretări de tot felul, pe la orele 9:30 a. m„ când dimineața era mai limpede și văzduhul mai scânteie­­tor, a apărut la ji­ru­l soarelui u­n curcubeu semicircular de culoare ro­șiatică. Ciudatul fenomen a strălucit aproape de soare timp de câteva minute, dispărând apoi în albastrul vieț­ii cerului. Indiferent de explicația științifi­că a fenomenului, trebue subliniat ecoul pe care neobișnuitul curcubeu l-a trezit în lumea periferiilor. Sute de cetățeni au inundat străzile, cău­tând parcă să citească în curcubeul roșu ca într-o însemnare dumneze­iască. Mai cu seamă cei bătrâni care , de multă vreme nu­mai ceva asemănător, comentau văzuseră feno­­menul cu toată aprinderea, acordân­­du-i tot felul de semnificații. Până în cele din urmă toată lumea a fost de acord în a recunoaște că este vorba de o prevestire de... pace". Cei mai vârstnici, cei care apuca­­seră să trăiască impasul războiului trecut, și-au amintit cu acest prilej că și în 1918, nu cu mult înaintea de semnarea păcii, văzduhul dăduse mulțimilor înfometate de pace veste similară. Atunci cei împrăș­­­tiați pe câmpiile de luptă s’au țin­tors la căminurile părăsite, mamele și­ au îmbrățișat cu efuziune feciorii iar plagurile s’au înfipt cu fete și voinicie în brazde. Destinderea ge­nerală care a urmat anilor de zbu­­cium, a confirmat astfel că lumea­­ știe să citească semnele cerului. BERLIN, 30 (Eador).­­­ De la car­­sunraBul general al Fuehretu­lui, înaltul comandament al forțelor armate ger­mane comunică: încercările de străpungere ale ame­­ricanilor au continuat Sâmbătă pe ambele maluri ale apei Vite, în apro­piere de Moyon și în sectorul Beaucou și Dray-Percy. Ele au fost respinse cu pierderi sângeroase și după lupte, crâncene. In cursul acestor lupte au fost distruse 28 de care blindate ina­mice, cum și 7 avioane, da către uni­tățile arm­atei. pe aripa dela vest, civiriile noastre,, tăiate momentan de forțele noastre principate de la Coutences, au străpuns liniile inamice spre sud și ocupă din nou poziții în sectorul Catray-Trelly. Pe restul frontului capului de pod, inamicul nu a dat decât un zadarnic atac local la sud de Juvigny. Formațiile aviației de vânătoare și de bătălie au doborît în lupte aeriene 6 avioane inamice. In cursul nopții importante formații ala aviației de luptă au dat atacuri foarte reușite împotriva concentrări­­lor inamice de la sud-est de Caen și în sectorul de la sud-vest de Saint Lô. In Fr­anța au fost do­borite 21 de a­­vi­oane teroriste. Un tir de represalii foarte violent, cu ajutorul armei „V. 1“ continuă să fie îndreptat împotriva Londrei și cartierelor­ sale. In Italia, trupele noastre au sdrobit șî ele toate atacurile pe care inamicul le-a dat cu divizii indiene, sud-afri­­englese și din Noua Zeelandă,­tru a încerca străpungerea gpre eața inamicul, care reușise să in­­tere în pozițiile noastre de la sud vest de oraș, a fost respins după o violen­tă luptă în cursul unui contra­atac. In cursul operațiilor de curățire din spatele frontului italian, teroriștii au pierdut, între 12 Mai și 24 Iulie, 8.300 de morți și 7.500 de prizonieri. Pe frontul din răsărit, spre povârni­șul pasipartin, precum și la sud și la nord de Reichshof, atacuri inamice au fost respinse sau oprite prin contra­atacuri. In marele cot al Vestulei, trupele noastre au respins printr-un contraa­­tac formații inamice, care trecuseră fluviul. Intre Varșovia și Siedlce, trupele din armată și din organizațiile SS sunt mai degaqte angajate au­celente lupte cu forțele sovietice care imping înainte. Garnizoana în Brest-L­dtovsk, care momentan fusese tăiată, și-a deschis calea spre liniile noastre aducând cu ea răniții săi. Intre Bugul mijlociu și OHta, tru­pele noastre au stăvilit violente a­­tacuri ale sovieticilor, în apropiere de Bran­stock și la nord-est de Augustow. In zona Ranen, inamicul a început marea sa ofensivă așteptată. In lupte crâncene, mai multe străpungeri au fost zăvorite prin contraatacuri de că­tre formațiile noastre blindate. In Letonia, atacurile sovietice îm­potriva orașului Mitau și la nord-est de Panevici au rămas fără succes. Intre Duna și lacul Peipus, grena­­dierii noștri au menținut pozițiile lor Împotriva atacurilor inamice susținute de puternice formații de care blindate. Pe istmul Narva, inamicul a atacat pozițiile noastre cu puternice fomații. Formațiile armatei și voluntari ger­manici din trupele SS au reușit să do­bândească aici un complect succes defensiv, provocând inamicului grele pierderi și distrugând 58 de care blin­­dte. Formții din aviația de bătăile au scufundat pe Vistula mai multe bacuri încărcate și vase de debarcare ina­­mice. In­ cursul nopții, avioane de luptă de tip greu au atacat concentrări de trupe inamice și puncte de plecare la est de marele cot al Vistulei. Avioane americane de bombarda­ment au dat atacuri teroriste împotri­va centrului Germaniei și a orașului Bremßen. Populația a suferit pierderi. Forțele apărării antiaeriene au do­borit 84 de avioan­e m­arolie, printre car­e se află SS de bombardiere cu câte 4 motoare. Avioane britanice de hărțuire au a­­runcat în noaptea trecută bombe dea­supra unor localități din Germania occidentală. COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT asupra operațiilor di in ziua de 30 Iulie 1944 Pe Misivul inferior, în Basarabia de mij­loc și pe frontul Mold el ave­a, activitate de luptă redusa* .< i@,? «:!;*■ AUGUST 1944 ANUL VIII No. 2595 Presiunea anglo -anolo-rusă asupra Turciei pentru ruperea relațiilor cu Germania Guvernlui sovietic va cere o modificare, a regulamen­tului Strâmtorilor ANKARA, 30 (Rador). — D. N. B. De câtva timp, ziarele din tabăra adversă se ocupă in special de știri ce menționează o nouă presiune diplo­matică exercitată de Londra și Was­hington împotriva Turciei, presiune la care ar lua parte și Moscova. Ziarele subliniază că Turcia ar tre­bui să dea politicei sale externe o di­recție care ar urma să fie mai în con­formitate cu dorințele Sovietelor. In ziarul DAILY MAIL, ziaristul ameri­can Frosen a declarat recent fără șo­văire că Turdia nu este decât „un slab păzitor“ al Dardanelelor. El a adăugat că guvernul sovietic va cere o modi­ficare a acordului de la Montreux, re­lativ în Dardan­ele, în favoarea Rusiei, deoarece controlul exercitat de Turcia asupra Strâmtorilor, în cursul actua­lului război, s-a dovedit că este insu­­ficient. "I­­nvocând alianța anglo-turcă, zia­rele engleze și americane cer ca Tur­­cia să meargă până la ruperea rela­țiilor sale cu Germania. La rândul lor, ziarele turcești țin să releve că guvernul turc, dată fiind această presiune sovietică, se găsește anglo-americană și pus în situația fie de a ține seama de dorința guver­nului turc de a rămâne departe de clarificarea în curs de desfășurare și de a lucra astfel în conformitate cu interesele vitale ale Turciei, fie de a ceda presiunii anglo-americanilor și Sovietelor și de a târî țara într-o si­tuație grea din îndoitul punct de ve­dere politic și militar. Miercuri de Samciog face declarații privind politica externă a TURCIEI ANKARA. 30. (Europsprees). — Grupul parlamentar al partidului turc republican, se va aduna tntiio ședință confidențială în ziua de 1 August pentru a asculta declarațiile detaliate ale primului ministru turc , Saracio­­glu, asupra politicei externe’ in ziua de 2 August, așa cum s’a anunțat, se va întruni Marea Adunare Națională turcă, căreia i se va acorda o deose­bita importanță, deoarece se socotește că guvernul turc va face declarații de importanță categorică. Deputații adu­­nării naționale s-au înapoiat din va­canța­ lor la Ankara, așa, încât pauza politică de vară poate fi considerată încheiată. Tot mai mult se face vala­­­bilă concepția că r­ăzboiul care a in­­­trat în stadiul decisiv cere din partea guvernului turc cea mai mare atenția de vigilență, ( ; | UN TRIBUNAL SP­ECIAL LA ROMA PENTRU JUDECA­REA FASCIȘTILOR Pedeapsa cu moart­ea a fost abrogații MILANO, SO (Rador). — D. N. B.­ Guvernul italian, prezidat de Bono­mi, a creiat un tribunal special ce are misiunea de a judeca pe șefii militari și personalitățile conducătoare ale re­­gimului fascist. După știri sosite din Roma, contele Sforza, fost ministru de afaceri străi­ne de pe timpul liberalilor, a fost nu­mit comisar pentru luarea de măsuri împotriva fasciștilor și curățirea ad­ministrației de elementele fasciste. Acțiunea de curățire se extinde cam la toate teritoriile ocupate de tru­­­­pele aliate. Drept o acțiune simbolică a înlătură­rii totale a fascismului la Roma a fost distrus monumentul ridicat in amin­tirea morților căzuți cu ocazia revo­­luției fasciste. Totodată guvernul Bonomi­a decia abrogarea pedepsei cu moartea. Un antifascist anume Ferrari a fost desemnat director general al servi»­ciului securității, J GENERALII ROMÂNI RACOVICI SI EDGAR RĂDULESCU DISTINS­ CU CRUCEA DE FIER BERLIN, 30 (Rador). «— Cru­cea de Cavaler a Crucii de Fier a fost acordată următorilor ofițeri: Generalului de cavalerie Mihail Răcoviță, comandantul unei ar­mate române, și generalului de brigadă Edgar Rădulescu, coman­dantul unei divizii de infanterie română, Problema Strâmtorilor iar la ordinea zilei Spre o lîrgă înțelegere turco-sovietica ? Sit­uația din Orientul Apropiat, unde se ciocnesc atâtea interese engleze și americane, vechea do­rință a Rusiei de a-și asigura o ie­șire liberă la Marea Mediterană și interesul arătat de Moscova pentru desfășurarea situației poli­tice din Balcani. — lămuresc desi­gur tot interesul cu care cercurile internaționale au primit știrea unei apropiate călătorii la Anka­ra, a d-lui Vișinski, vicecomisarul externelor din Uniunea Sovietică. Precizarea făcută de „Aftonbla­­det“ despre misiunea d-lui Vișin­ski, care va r de discutat situ­­ția raporta­t­­ă de după război dintre U­ R. S. S. și Turcia și — cu deosebire — problema Darda­­­nelelor nu cuprinde nimic inedit­­dar face să apară această știre într’o lumină deosebită în urma comentariilor făcute recent în presa internațională asupra proec­­telor și politicii sovietice privitoa­re la Balcani. Nu de mult ziarele londoneze au făcut senzație publicând astfel o știre ,,venită din Cairo“, în care se afirma intenția Rusiei ,de a spri­jini crearea unei republici sovetice în Balcani, republică ce ar trebui să înglobeze și Strâmtorile. Era «a­­iciM fir­ească -emoția pe care o astfel de veste a produs’o în cer­curile politice din Ankara, cu atât mai mult cu cât ea era oarecum întărită de întrevederile pe care delegatul sovietic din Orientul A­­propiat le avusese cu Jenidis, șe­ful partidului comunist grec și cu Paskaloff conducătorul partidului comunist bulgar. In această împrejurare delicată, guvernul turc s’a ferit de a lua vreo atitudine oficială, care ar fi fost neoportună și nediplomatică înaintea unei confirmări și s’a mul­țțumit să atribue știrea din Cairo doar caracterul unui svon neînte­meiat și răuvoitor. Atitudinea Ank­karei primea însă în acelaș timp asigurările Germaniei , a cărei di­plomație a intervenit și în această chestiune cu promptitudine și cu toată autoritatea de care a dat mereu dovadă. Profitând astfel de lansarea unei știri, a cărei valoare nu putea fi încă măsurată Germa­nia) a avut astfel prilejul să­­ se manifeste din nou, de partea drep­tului susținând interesele Turciei în chestiunea, vitală pentru ea *­*’ a strâmtorilor. Informațiunile publicate de pre­sa londoneză au primit însă o ca­tegorică desmințire din partea zia­­rolui sovietic „Războiul și plasa muncitoare“ care a subliniat termenii cei mai energici vie­­tatea lor arătând că nu s’a încl­iat nici o înțelegere între delegai tul rus din Orientul Apropiat și­ conducătorii partidelor R­omunistul­ din Grecia și Bulgaria, căreia să­­ i se poată atribui intențiile da­tote de știrea „venită din Cairo". Această desmințire menită să sori­ă­lăture aprehensiunile cercurilor po­­­litice din Ankara și să înlesnească misiunea d-lui Visinski face să se Continuare î n ultima pag» Hotărârile Consilii de miniștri spaniol MADRID, 30 f Europapress Gu­­vernul­­ spaniol a numit pe d. JmW Diaz de Vislegas in calitate de direc­­­tor general al Marocului spaniol și al­­ coloniilor.­­ S’a mai hotărât creiarea unui co­­mitet național pentru radiodifuziune. In continuare, sl a discutat și s’a dta-­ crezat o ordonanță în acest s © 11 ©, ca­ statul să exploateze zăcămintele de asbest din zona Montsgav, precum și a acidului carbonic din provincia Ca* <0m, .ivkXILJ—-----------------------~| I .

Next