Timpul, octombrie 1944 (nr. 2652-2682)
1944-10-01 / nr. 2652
î E D A C TIA ȘX « ADMINISTRAȚIA' BUCUREȘTI, — Strada Sărindar Nr. 1R ^ Redacția ți Administrația 8.05.44 TELEFONI 8 PAG! 16 LEI Tipografia 3.42.23 n ABONAMENTE In țară: Un an 2500 lei; 6 luni 1300 lei; 3 ludi 700 lei In străinătate ! Tariful in funcțiune de convențiile poștala internaționale pt. band, societăți și instituții publice 3000 lei anual Abonamentele încep la 1 și 18 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar conf. aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 80286/5 Mai 1938 Cont C. E. CL Poștal No. 1327 Proprietar: ,TIMFIL" g, ă JS, înscria sub Nr. 202 Trib. Ilfov Directori GRIGORE GAFENCU Duminica AR MI AI A NOASTRA Târgul Mureș, Oradea Mare,.* Tisa., nume care înseamnă drumul armatei românești ca ,să cucerim ce avem de cucerit“. Scurtele comunicate ale Marelui Stat Major ne induc aminte, —i memento grav și solemn, — că suntem în război. Așadar înlăuntru avem de executat condițiunile armistițiului și la frontieră de dus un război care, în fine, este al neamului nostru și soldatul luptă pentru Regele României, nu pentru dictatorul Prusiei. Aceste două acțiuni ne impun sarcini pe care trebue să le învingem. Așezați pe drumul firesc al aspirațiilor și intereselor noastre. Ieșiți din artificial și minciună, dezlegați de alianțe nefirești și amorale, simțim în noi puterea necesară pentru a birui totul- Pentru aceasta să luăm pildă de disciplină și abnegație de la toți acei oameni hotârăți și încercați care compun armata noastră. Am văzut dăunăzi în drum spre front o coloană de artilerie de munte. Și am privit cu lacrimi de emoție în ochi, acea lentă și gravă defilare de oameni. Erau tineri, voinici și curați. Beretele aplecate pe-o ureche, le da un aer ștrengăresc și vioi In ținuta și pe chipul lor nu era emfază de paradă, ci! Seriozitate, încredere și demnitate. Armata noastră!! ! Am fost duși pe margini de prăpăstii și în aventură de care mi lega pe nimeni mei un legământ logic Și nici un imperativ al neamului. Și totuși armatia nu ne-a compromis! Azi, eliberată de siluire și uniimînți morale, — renăscută sufletește, — e numai avânt și bravură. De la marginea țârii, ne vina în cuvinte cântărite, aspra mărturie a luptei lor, ca un răspuns demn și onorabil, lașelor masacre și schingiuiri săvârșite de maghiarii încolțiți, și ca o chemare zilnică la realitatea tuturor celor care fac acum armata civilă din țară. Armata a sa lvat acest neam înaide de rebeliune a descrceraților din coloana a cincea germană, ar ,mata a apărat marele act național dela 23 August 1944; Armata cucerește acum pământul românesc al Ardealului. Nici un cuvânt de admirație, nici un act de gratitudine, nu pot mărturisi îndeajuns părintesc parcă, sentimentul cald, evlavios, adânc, pe care-1 simțim în noi. Suntem în războiu, într’un război al nostru și pentru noi. Să nu uităm. Și să aducem pentru aceasta, mereu toată munca noastră. Dincolo de sfârșitul lui va începe alături de aliați și cu sprijinul lor, altă treabă, treaba cea de pace. Războiul e de data aceasta un act al națiunei, și el cere neprecupețit și exclusiv, pentru el, toate sforțările întregei națiuni. Și în acest ceas,, marea noastră realitate, este Armata. Târgul Mureș, Oradea Mare..Tisa... „Să cucerim ce avem de cucerit“. Demostene Bote* TRECÂND MUREȘUL, TRUPELE SOVIETICE ȘI ROMÂNE INAINTEAZA Salonta a fost ocupata MARELE STAT ETAJOR AL ARMATEI 1 Comunicat asupra operațiunilor din ziua de 29 Septembrie 1944 In Transilvania de Centru, trupele noastre care au trecut Mureșul superior, continuă înziuiarea. In Transilvania de Vest, unitățile române luptând în legătură cu cele sovietice, au realizat noui progrese și au ocupat numeroase localități, printre care și Salonta. In Ungaria a fost ocupat orașul Gyula, D. FIEN A DEXAbil ERI O singură pace poate fi acceptabilă PACEA PRIN CARE GERMANIA ȘI JAPONIA NU VOR MAI AVEA NICIODATĂ PRILEJUL DE A REÎNCEPE CEEA CE AU FĂCUT LONDRA 39 (Rador). Luând cuvântul la desbaterile de astăzi ale Camerei Comunelor, d. Eden a spus că singurul lucru care a tulburat intrucâtva desbaterea a fost presupunerea unora că victoria este poate câștigată. Nimeni nu poate fi îndreptățit să-și întemeieze politica pe o astfel de presupunere, atâta vreme cât cei doi inamici principali nu vor depune armele. Cu privire la felul păcii ce trebue impusă Germaniei, ministrul de externe a spus: ,Nu există decât o singură pace care poate fi acceptabilă pentru poporul nostru și anume pacea prin care se vor lua cele mai severe măsuri de precauțiune ce stau la puterea noastră pentru ca Germania și Japonia să nu mai aibă niciodată prilejul de a reîncepe ceea ce au făcut“. Apoi d. Eden a spus: „Prin capitulare fără condiții noi înțelegem că nu suntem dispuși să facem o pace negociată cu Germania". ..Nu putem lua din nou riscurile asupra noastră, a continuat d. Eden. Avem infomnații că statul major german,ream cu când că înfrângerea este inevitabilă în acest razboi se gândește de pe acum la condițiile r&zboiului viitor. Și aceasta nu este totul. Himmler șeful și creatorul Gentapoului, face acum pregătiri pentru organizarea continuării rezistenței in timpul când Germania va fi ocupată de aliați. 12 vrea să pună temeliile unnei organizații secrete, car« să apere»« tuanii ce vor veni. Informațiile noastre arată că se provedează în prezent la punerea acestor temelii, problema Germaniei va fi o problemă fără sfârșit. Ea este cheia pentru politica externă pe care o va face Marea Britanie". Aliații strâng plasa în jurul criminalilor de război ai Axei Declarațiie d-lui Cordell Hull WASHINGTON. 29. (Rador). — Suedia, Turcia, Elveția și Spania au dat asigurări departamentului de stat nord-american că nu vor ajuta pe naziști și fasciști să scape de pedeapsa dreaptă ce li se cuvine, — a declarat d. cordell. Huli, șeful departamentului de stat. Aliații strâng și mai mult plasa în jurul criminalilor de războiu ai Axei-D. Huli a adresat apoi un avertisment sever acelor neutri cari nu au declarat până acum intenția lor de a refuza azil lui Hitler. ..Departamentul de stat continuă să arate acelor guverne a căror politică nu a fost precizată, că este important să ia măsuri potrivite pentru a se garanta că criminalii de război ai Axei nu vor găsi azil în țările respective". Declarația recentă a d-lui Arias, însărcinatul cu afaceri al Argentinei, că Argentina nu va da adăpost lui Hitler și complicilor săi, nu este socotită suficientă. Declarația aceasta trebue să fie confirmată de guvernul argentinian. D. Hun a subliniat apoi că neutru caii vor primi pe criminalii de războiu vor pierde mulți ani bunăvoința Statelor Unite. Presiunea exercitată de Statele Uinite în legătură cu adăpostirea criminalilor de războiu este sprijinită și aprobată de guvernele britanic și sovietic. înaintarea rapidă a forțelor armate ale națiunilor unite în ultimele săptămâni a făcut departamentul de stat nord-american la sfârșitul lui August să atragă din nou atenția mai multor guverne neutre cu privire la această chestiune. Această acțiune a guvernului a fost sprijinită și aprobată de guvernele britanic și sovietic. „Guverscli. notd :•ost recunoștiințate că guvernul urmărește ca cu prilejul nord-american ducerii la bun sfârșit al războiului să se prevadă și predarea către națiunile unite a criminalilor de războiu. Aceste țări neutre au fost informate că dacă refuză să primească fruntași ariști și uneltele lor precum și subordonații lor criminali pe teritoriile respective, vor putea fi evitate probleme între aceste guverne și națiunile unite“. . O atenție considerabilă — a spus mai departe d. Hitll — a fost acordată declarației după care eiste întocmită de comisia crimelor de război din Londra nu cuprinde numele lui Hitler și a altor persoane oficiale fruntașe ale naziștilor. Răspunsul la orice sugestie după care ei au fost trecuți cu vederea sau ar urma să fie trecuți cu vederea, se găsește în declarația de la Moscova din 1943 cu privire la atrocitățile germane, care, după ce spune că cei ce au comis atrocități pe teritoriil o ocimata vor fi readuși pe scena crimelor lor și judecați pe loc de oamenii pe care i-au prejudiciat, declară in mod special: , Criminalii cei mari, ale căror acțiuni nu au o localizare specială sau topografică, vor fi pedepsiți printre decizie in comun a guvernelor aliaților“. Omiterea numelui acestor oameni de pe vre-o listă oarecare întocmitor de comisiunea crimelor de războiu este lipsită de orice semnificatie din punctul de vedere al intențiilor pe cara puterile aliate le au față de el“. DE VORBA CU LOCOTENENTUL VELLA NICOLO ANTONIO Omul care a Interesante destăinuiri Deja Prezidenția Consiliului de miniștri sunt îndreptat la Ministerul economiei naționale, unde lucrează în birourile Misiiunei anglo-americane ofițerul britanic de origine românească it. Țurcanu Nicolae sau după numele căpătat dincolo de Canalul Măre cu Velea Nicola Antonio. Lt. Vela este un om simpatic și decă tânăr. M’a primit binevoitor și deschis. Sunt plăcut impresionat de energia și inteligența sa. — Acord ziarului TIMPUL primul interview, deoarece până acum, din anumite motive, a trebuit să refuz pe ceilalți solicitanți, imi mărturisește d-sa. — Vorbiți perfect românește. Când ați plecat din țară? — Sunt Basarabean de origină. La începutul răsboiului eram locotenent în marina comercială română. Inceputul ostilităților dintre Englezi Germani, m’a găsit într’un port enșlglezesc. Mai târziu am trecut în marina comercială britanică. După ce România a intrat jn răsboi, m’am înrolat ca simplu soldat în armata engleză. Știam că până la sfârșit, România va trece de partea aliaților. Apoi aveam multă încredere în intențiile Angliei. După șapte luni, avansând din grad în grad, am ajuns locotenent. M’am perfecționat țn radiotelegrafie și am urmat o școală de parașutiști, pregătindu-mă pentru rolul meu viitor. Lansat cu parașuta și mai mărit «fe Gestapo — De ce puteți spune despre împrejurările în care ați ajuns în România ? — Am fost lăsat cu parașuta Iugoslavia în Iunie 1943. Acolo am Intrat în legătură cu misiunea englezească de pe lângă cartierul partizanilor, unde lucrau și alți ofițeri și soldați englezi ca radio-telegrafiști. Cu toate desele schimbări de refugiu prin munți, alături de ei am trăit o epocă destul de liniștită, printre bravii și simpaticii soldați autohtoni, care, pe vremea aceia luaseră cu toții, obiceiul de a purta bărbi mari și stufoase imitând pe adjutantul g-ru; Mircailovici. Din Anglia, ii se trimetea tuturor: îmbrăcăminte, armament și b*ană. După o lună și jumătate am trecut Dunărea, pe la Moldova veche, folosindu-mă de o barcă. Ia început am stat ascuns prin păduri. După ce mi-am regăsit relații mai vechi,printre alții ,a Vârciorova pe răposatul Putulescu, fost d retor ref.?rar al Poștelor 1, am îndrăsnit să plec spre București, unde mi-am sucat colaborator, prețoși. După ce mi am instalat aparatul de radiee"’!"’ me, am ținut regulat, legătura ei Cairo si mai rar cu Londra. , Am avut colaborator, și protocipst, la toate autoritații.Datorită acestora mi-am putut procura acte civile și militare. Mi’au dat în mai multe împrejurări, câte uui livret militar, un oi’din de serviciu, sau un buletin al loioului populației, sub un nume ori altui. Gestapoul fiind pe urmele mele, a trebuit kS-itsi schimb de mai cr sediul. Am satisfacția, că în multe mai multe rânduri, casele in care am stat, au foat înconjurate și percheziționate numai a câteva ore după ce Continuare în Pa J, salvat Bucureștii de doua ori în legătură cu tratativele anglo - romane Vella Nicolo Anto nio și copilul său Un mesaj către Papa p din partea d-ior Roosevelt și Churchill ROMA, 39 (Rador). Ordinalul Villeneuve, arhiepiscopul de Quebec, va fi primit într’o audiență particulară de Papă în cursul zilei de Vineri. — anunță serviciul de presă al Cetății Vaticanului. Cardinalul a sosit în Roma în cursul ultimă nopți și se crede ca are un mesaj din partea d-lor Churchill si Roosevelt. Cercurile Vaticanului socotesc ca acest mesaj va răspunde părerilor si recomandărilor cu privire la pace si la situația prezentă din diferitele tări europene exprimate d.la Churchill de Papă cu prilejul ultimei lor întâlniri. INTÂLNIREA CHURCHILLROOSEVELT-STALIN VA AVEA LOC IN DECEMBRIE LA TURNUL LONDRA, 29 (Rador). — Intălnirea dintre d-nii Churchill, Roosevelt și Stalin este Plănuită să aibă loc în cursul lunii Decembrie. Se poate ca cei trei oameni de stat să se intâlnească la Torino, — anunță d- Wilson R rosul Kent, redactorul diplomatic al lui «Daily Mail« Sunt luat» în considerare și alte localității deși aranjamentele finale nu vor putea fi făcute decât după alegerea prezidențială din America. * WASHINGTON 29 (Rador). — La conferința de presă de astăzi, președintele Roosevelt a acuzat Argentina că nu-și îndeplinește obligațiile luate la conferința inter-americană. Totodată, președintele a adus Argentinei acuzația ca subminează sistemul american de aparat», SERVICIUL DE REPORTAJ POLITIC ȘI MILITAR „RADIO-TIMPUL” „Timis!” despre executarea armistițiului României gl I LONDRA, 29. — Corespondentul din Istanbul al iranUsn .,TÎ1ES‘1 transmite știri din București despre revenirea la normal a vieții in România •’ Corespondentul «übÜnistea că România execute normal pendierile •rata tițiului și arată loialitatea comandanților ruși în îndeplinirea misiunii lor, CM^spriumentul Indiei Anunțând măsura luată de președintele comisiei aliate de armistițiu de a opri circulația rublei și leului sovietic Începând dela 1 Octombrie, D. Eden are&pri armistițiul Bulgariei g H LONDRA %&. — Prin radio. — întrebat astezi în Camera Comunelor despre armateți ul Bulgariei, d. Eden a declarat: ..Guvernele aliate sunt de acord ca Bulgaria să-șî retragă trupele ONU Iugoslavia și Grecia fără de care armistițiul cerut nu poate fi . Nu i se va permite Bulgariei sa repun nici un teritoriu ocupat fară dreert. Germanii iu» pot evacua trupele din Finlande ■ ■ LONDRA, 29. _ Din Moscova «o anunță că flota sovietică a scufundat S1 de vase mici germane care incercu să evacueze trupe germana din Finlanda. Bombarda K&nîels conțin un II LONDRA 29. Peste o mie de bombardiere grele americane au atacat astăzi fortificațiile liniei Siegfried. Alte atacuri au fost date împotriva nodului de cale ferate o ®’ 3iar. bruken. Estonia © ® mped eliberată ■ E MOSCOVA. 29. — Un comunicat special anunța asta seara «A armata sovietică a © Biparat Estonia în întregime. Operațîle au durat nouă zile. Germanii au avut 39.000 de morți și au pierdut 16.000 de soldați care au fost făcuți prizonieri. O bună arestare seste și«*» nulă în Germania B ■ LONDRA 29. _ După știr) din Berlin, o nouă arestare acasățeoali a fost operată in Germania. Este vorba de contele Gotfried von Biemarck, acuzat de a fi implcat în complotul antinanSsfc împotriva lui Hitfer. APea?ă întâlnire Churchill- Roesewelt-Stalin B B LONDRA, 29. — Presa sovietică se ocupă pe larg de discursul d-lui Churchill. Corespondentul din Moscova al agenției „Asociated Prese“ transmite? Speranța exprimata de d. Churchill într’o nouă întâlnire cu președinte!« Roosevelt și mareșalul Stalin au provocat un vre interes la Broscova. Cercurile sovietice subliniază bunele rezultate obținute de pe urma primei întâlniri a celor trei șefi aliați la Teheran. Și corespondentul american în este: Mareșalul Stalin este tot atât e» nerăbdător ca și d-nii Churchill și Roosevelt de a se întâlni din nou cu președintele Statelor Unite și pătim* ministru britanic. , — — ------- SITUAȚIA INTERNAȚIONALA ______________ Dela Sportpalast la SI. janes Expunerea limpede, simplă și sinceră pe care a făcut-o d. Winston Churchill Joi după masă, la Palatul St. James, în sala tixită de deputați, ambasadori și public, a Camerei Comunelor, ne dă cel mai bun prilej ca să putem arunca, în acest sfârșit de săptămână, de lună și de anotimp, o privire de ansamblu asupra întregei situațiuni internaționale. Acuma doi ani vorbea Hitler la Sportspalast, făcând pe profetul și asigurând, chiar el, mulțimea că :»prezicerile (lui) se vor împlini“. Iată ce spunea atunci: „Că Stalingradul va cădea in mâinile noastre,— de asta puteți fi siguri..“ „Dar nu e vorba numai să-l luăm ci e vorba de a strânge și mai mult lantul. De un lucru puteți fi însă siguri: că nimeni nu va mai fi în stare să ne îndepărteze din această zonă...“ Inutil, cred să învere. La această a doua aniversare a faimoasei și memorabilei proorociri, să mai iac în textul discursului, rectificăriie pe care s’au însărcinat evenimentele să le aducă oracolului de la Sportspalast- Mă voi mărgini numai să precizez că mâinile în care trebuia să cadă Steningradul, au căzut, între timp, vrând să-l ia și că lanțul s’a strâns, într’adevăr, s și mai mult“, dar nu în jurul apărătorilor ci în jurul chiar al înlănțuitorilor. . In ceea ce privește fraza prezicătoarea „nimeni nu va mai fi în stare să ne îndepărteze din această zonă“, ea nu mai poate fi interpretată astăzi când trupele germane se găsesc în linie dreaptă la peste 1500 de kilometri vest de Stalingrad (exact distanța București— Nizan),, decât a sensul că Hitler, spre a nu fi „îndepărtat de zonă", a hotărât să sumene pe tot drumul până la Berlin numai Stalingraduri... Dar Fuehrenul — profet a mers, la 80 Septembrie 1842, cu prezicerile mai departe și a spus: „In tot cazul îi pot asigura (pe d- Churchill) de un lucru: oricare loc și-ap alege pentru viitoarea tentativă de debarcare, va putea să se considere fericit dacă va izbuti să rămâe acolo 9 ceasuri"... Dar d. Churchill, pe baza experienței trecute n’a luat în serios asigurările pe care i le-a dat Fuehrerul la Sportsp&last, și la 5 Iunie apăș ui, debarcarea. Vă închipuiți, acuma (vorba Fuehrerului!) Ce fericit poate și trebue să se considere, astăzi, d- Churchill dacă a izbutit să rămâe „acolo“, nu 9 ceasuri, ei câte a , a vrut!... ] gl Intraderar, fericit a fost premierul britanic al altăerî să poată veni la Cameră pentru prima oară dela debarcare și să anunțe că ea a fost încununată de un succes deplin și că Nemții, cu toată cingătoarea de beton armat din care și-au făcut scut, au plătit ca să fie alungați din Franța un milion de oameni, de vreme ce Aliații au dat pentru eliberarea Franței și victoria lor, un tribut de sânge, cifrat la mai puțin de un sfert de milion de vieți. De exactitatea cifrelor date din Churchill, nu se poate îndoi nimeni și iată de ce, dacă citim discursurile sale din trecutul război și comparăm cifrele pe care le-a indicat atunci Camerei Comunelor, cu acelea publicate în mod oficial după încheerea păcii, vedem că ele coincid perfect. Fiindcă la tribuna Camerei engleze, un ministru își poate îngădui să ascundă o cifră, dar nu-și poate îngădui s-o falsifice. La prima vedere ne poate uimi diferența aceasta enormă între pierderile Nemților și acelea aliate, dar d. Churchill a explicat-o, „Măcelarul“, pentru motiv de prestigiu dictatorial, s’a încăpățânat să ne asculte de mareșalul Rundstedt și să dea ordine de retragere, ci s'a cramponat, cu riscul încercuirii și nimicirii, de pământul Franței, plătind scump, cum a mai plătit și la Stanlingrad, ambiția aceasta , de a nu da înapoi Dealtminteri Hitler persevere ®, jtă diabolic în aceeași tactică atât pa frontul baltic cât și pe frontul italian ,în Norvegia ca și în Iugoslavia De aceea, cu drept cuvânt, d. Churchill pututa declara cu humor și ironie, alaltă era că faptul că Fuehrerul a scăpat teafăr la 28 iulie a fost, cum a spus el, providential,, dar providential pentru aliați că el ,,ar fi fost foarte prost — a adăugat primul ministru englez — dacă aliații n'ar fi avut în această fază a războiului, sprijinul geniului militar al caporalului „Schickelkruber“ (adică, în traducere literă, a dricarului sau groparului Hitler) care a contribuit atât de strălucit la victoria noastră. Totuși această victorie neîndoelnică n’a fost încă omologată prin capitularea necondiționată a învinsului. D. Churchill care (știind că în vremea noastră vorbele nu mai sboară ei sunt înregistrate pe discuri și imprimate la gazete), s’a ferit întotdeauna să facă preziceri hazardate, spre a nu se pune în situațiunea, hai să-i spunem „delicată“, de a fi desființat sau zeflemiști prin argumente ad hominem“ n'a vrut nici de data aceasta să afirme, el, că războiul se va termina înainte de a se termina anul, ci a invocat in fața Camerei, părerea autorizată a persoanelor „en multe cunoștințe tehnice și de mare răspundere“, spunând că: «se speră într’un desnodământ curând. In orice caz, toată diferența între pesimiști și optimiști poate să fie de maximum câteva luni Și aceasta, din pricină că experții excesiv de prudenți socotesc că lupta împotriva Germaniei nu va înceta odată cu rezisența ei organizată, deoarece acei care se știu răspunzători și vinovați, vor conținea desigur să se apere disperați prin munți și codri, sub formă de guerillă, ca să amâne cât mai mult ziua în care vor trebui să-șî primească pedeapsa. d. Sortii, însă, au fost aruncați, și Churchill, în partea întâia a discursului său, in care s’a ocupat de situația militară» a repetat de trei ori cuvântul „victorie“...^, ceva definitiv câștigat. Trecând la partea politică a cuvântării gale „magistrale“ (cum a numit.o șeful opoziției), premierul britanic a sinut să precizeze că ,,niciodată alianța celor trei mari puteri nu a fost mai strânsă și mai încununată de succes ca acum“, după care s’a ocupat în Primul rând de România și de Bulgaria. Față de România, de Churchill I n’a avut nici un cuvânt de dispreț sau de ură, spunând doar că trebue să atragă atenția Camerei asupra moderațiunii condițiilor sob rietice de armistițiu, propuse unei stari care a urmat atâta vreme or« iubește pe Hitler și l-a ajutat să lovească în eroica Rusie. Față de Bulgaria, însă premierul britanic, care n’a uitat că «i s’au aflat în trei decenii, de trei ori de partea cealaltă a baricadei, el a fost deosebit de sever. I.a acuzat de cruzimi și de nelegiuiri. S-a clasat printre cei mai netrebnici criminali de război și a spus că trebue să ispășească felul „rușinos" în care ei au prădat, că martiri și pe Greci și iugoslav, fău ordinul lui Hitler. Până la deplina ispășire a păcatelor lor, d. Churchill a declarat că le refuză calitatea, de „cobeligeranți“ pe care Italienilor și Românilor, le-a acceptat-o. In ceea ce-i privește pe Unguri, d. Churchill a prezis (și subliniem lucrul acesta) că ei vor întoarce armele cu toată pornirea împotriva acelora care i-au dus pe drumul atâtor suferințe la actuala“ lor ruină și înfrângere. Cât despre partea în care primul ministru al Marii Britanii s’a ocupat de Polonia, de Franța, de Italia și de celelalte țări, vom vorbi mâine. " ~ . gaton