Timpul, iunie 1945 (nr. 2850-2873)

1945-06-10 / nr. 2858

RSOAOȚIA și administrația BBCCB gen ~ Strada Sărindar Nr. IIf TELEFON ,Redactîn Administrația 3.05.44 Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE Io­­ară : 3 iuni­­ei 2500* Autorități. Loc. si bănc. 50M/h în plus Abonamentele încep la 1 In străinătate s Tariful In funcțiune de convențiile poștale Inter­­nationale și 19 ale fiecărei luni Taxa de francara plătită In numerar cont aprobării Directiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/9 Mai 1939 Cont C. E. C. Poștal No. 1327 Proprietar. ..TIMPUL“ T. A. R. înscria sub Nr. 202 Trib. Ilfov Director: GR­IGORE GAFEI* CU] \ Un tineret unit d­in declarațiile unor conducă­tori marcanți ai organizațiilor politice de tineret, a reeșit că se propune, și se pregăte­ște chiar," — dizolvarea acestora, în vederea orientării întregii acti­vități a tineretului spre o organi­zație unică, care să conducă, unitar și ferm, toți tinerii care înțeleg să se integreze în efortul de recons­trucție al țării. Nu e ușor de înțeles rostul aces­tei inițiative. Unele dintre organi­zațiile care își oferă autodizolvarea au un trecut frumos de luptă în timpul ilegalității. Apoi, organiza­țiile politice de tineret sunt forma­țiuni politice, cu o ideologie spe­cifică corespunzătoare. Ele au dus până acum o intensă muncă de lă­murire în păturile largi ale tinere­tului. Și-au format cadrele și le-au consolidat Cum este deci posibil, ca din sâ­nul acestor organizații să vină pro­punerea autodizolvării? Cum să renunțe formațiuni politice pot fi ideologia lor de luptă și afirmare? Răspunsul nu e ușor de dat. El e legat de o anumită maturizare a tineretului nostru, care știe să deo­sebească interesele largi, naționale, de obiectivele mai limitate ale par­tidelor politice. Trecând peste ne­numărate greutăți de toate ordi­nele, reprezentanții organizațiilor de tineret au lansat lozinca unirii tineretului, dincolo de orice consi­derație separatistă. Tineretul tre­buie să fie unit pentru a-și susține revendicările specifice. Numai în sensul acesta poate fi înțeleasă cotitura care se apropie în activitatea tineretului nostru. Sarcinile care stau în fața țării sunt atât de mari, încât toate for­țele tinere trebuie să se unească pentru ca să putem răzbate. Dincolo de orice vederi particulare tinerii au datoria să pună împreună umă­rul, pentru binele patriei." Dacă organizația unică, de care este atâta nevoie, va știi să mobi­lizeze în jurul ei întreg tineretul, dacă va păși hotărîtă pe calea pe care și-o propune, putem fi siguri că efortul ei nu va fi fost inutil. Arhiepiscopul de Canterbury în Uniunea Sovietică Arhiepiscopul de Canterbury, Johnson, a vizitat cu prilejul călătoriei sale mănăstire „Noul Ierusalim” în U. R. S. S. celebra I FACEM POLITICA ÎNTREGUL­UI POPOR ROMAN a $1 SUNTEM SPRIJINIȚI DE ÎNTREG POPORUL”,­declarat ia Ia­și d. ministru Teohari Georges«» Ministrul afacerilor interne despre refacerea țârii și problemele administrative de actualitate Conferința cu prefecții și primarii din Moldova și Bucovina de Sud La începutul săptămânii, d. Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne, a vizitat Moldova efectuând o serie de inspecții și având conferințe cu prefecții de județe și ceilalți delegați ai autori­tăților din regiunea Moldovei și Bucovi­nei de Sud. La Iași, d. ministru Teohari Georgescu a convocat în Palatul Primăriei, o con­ferință administrativă, la care au luat parte, pe lângă prefecții și primarii din Moldova, și reprezentanții unităților po­lițienești și jandarmerești, ai școlii, jus­tiției, bisericei, etc. D. Eduard Lăzărescu, primarul munici­piului Iași, a adresat un cuvânt de bun venit ministrului de interne, arătând că atențiunea guvernului este îndreptată îndeosebi asupra regiunilor care au su­ferit mai mult de pe urma războiului an­­tonescian. PROBLEMELE DISCUTATE Referitor la opera de refacere a Mol­dovei, s-a luat în discuție problema po­rumbului destinat hranei precum și problemele refacerii pădurilor și căilor de comunicație, aplicarea armistițiului și aplicarea reformei agrare. Au luat cuvântul d-nii: prof Muller, rectorul Universității ieșene, Traian Gheorghiu, insp. gen. școlar; general Du­­mitriu, comandantul Corpului IV Arma­tă, preot Sârbu (Vaslui); prof. Frunză (Rădăuți); Dionisie Ionescu, prefectul jud. Bacău, Lascăr prefectul­ ,jud. Neamț; prefectul jud. Roman; primarii din Făl­ticeni și Botoșani; insp. Ganciu și alți, expunând nevoile județului. CUVÂNTARE D-LUI MINISTRU TEOHARI GEORGESCU Luând cuvântul, d. Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne, a spus, in­tre altele: Guvernele de după 23 August au lăsat în părăsire Moldova și de aceea ajutorul care trebuia să Înceapă imediat, a în­târziat până la 6 Martie, când a venit­­ la cârma țării guvernul Petru Groza. Arătând că politica de diferențieri ra­siale a adus omenirea la un război sân­geros, d. ministru Teohari Georgescu a spus: „ Noi nu facem politică filo-maghiară, filo-semită sau filo-român­ă. Noi facem politica întregului popor român și sun­tem sprijiniți de întreg poporul". In ce privește problemele locale ale Moldovei este bine știut că această pro­vincie a fost în adevăr în situația unei provincii părăsite. Nerecunoscând apara­tul administrativ de fapt, primele gu­verne de după 23 August au creiat greu­tăți imense in mersul treburilor în a­­ceastă regiune. La 6 Martie, aparatul de stat din Moldova a fost recunoscut. Cu acest prilej toate elementele capabile, cinstite și democrate au fost confirmate, dându-se în acelaș timp posibilitatea ca și elementele vechi să-și reia locurile pe care le ocupaseră înainte de 23 Au­gust. ORDINE ȘI CINSTE In continuare, d. ministru arată că principiul ordinei și al cinstei desăvâr­șite va domina de azi înainte viața ad­ministrativă a Moldovei și, indiferent dacă elementele de conducere sunt re­crutate dintre funcționarii vechi sau noui, conduita tuturor trebue să urmeze linia guvernului. Această linie nu re­prezintă o politică de partid, a unuia sau a altuia dintre partidele care com­pun guvernul; ea este politica guvernu­lui de concentrare democratică și a­­ceastă politică trebue aplicată cu rigu­roasă strictețe, cu o perfectă legalitate. (Cererii macre i­» pag* 11 l-a) Teohari Georgescu îndrăzneață lovitură a un­or legionari îmbrăcați în uniforma arm­atei sovietice tâlharii urm­ăreau jefuirea unui medic -------- și prin aceasta compromiterea glorioasei armate sovietice ____ In noaptea de 31 Maiu, aproape de ora 11, o patrulă compusă dintr-un „maior“ și un ,,căpitan“ în uniforma armatei sovietice, însoțiți de un civil au pătruns în locuința­ d-lui dr. Lăză­­rescu din strada Rosetti Nr. 39, au prezentat Un act cu diferite stampile ! Scris 111 limbile rusă și română din­­ c­are­ se pretindea că sunt însărcinați­­ sa Percheziționeze casa d­-lui dr Lă­­j­zărescu. ..Patrula‘­ pretindea că dr-ul Lăzărescu este fascist, că are cărți fasciste și arme. Mai întâi de toate. ,.patrula" a ce­rut cartea de imobil să se... edifice câte persoane locuesc in acel aparta­ment. Bine­înțeles că totul era un truc care i-a dat bănuit imediat doctorului Lăzărescu. Dr. Lăzărescu nu și-a pierdut cumpătul și a dat lă­­­muririle cerute. După ce „ofițerii” au schimbat câ­­­­teva cuvinte în rusește, au început­­ percheziționarea locuinței. Au răvășit­­ tot. N‘au scăpat nici pereții cari au­­­­ fost ciocăniți cu tocul revolverelor... Ce căutau?.. Bani! Tâlharii erau­­­ informați că doctorul Lăzărescu e bo­gat și că are in casă vreo 30.000.000 lei. Dar s-au înșelat. Bandiții nu s'au descurajat ci au tot tergiversat cu întrebări stâlcite, desigur prefăcute, pe românește, pe rusește, prin semne și prin mimică. Tot timpul întreaga casă a fost ilu­minată ca ziua semn că bandiții se simțeau tari pe poziție. " ALARMA UNEI VECINE O vecină, d-na Marinescu, văzând casa d-rului Lăzărescu luminată, s'a dus să vadă ce se petrece acolo. Văzând că se petrece ceva a che­mat gardianul din post, anume Troa­că. Dar ce era să facă Troacă? Vă­­zâ­ndu-se neputincios, gardianul a plecat și întâlnind pe agentul Pintilie i-a istorisit toată afacerea din casa doctorului Lăzărescu. Agentul Pintilie, pentru orice even­tualitate a aduna­­ de pe stradă mai mulți trecători și vreo doi gardieni, și îndrăzneț din fire, a intrat în casă peste „ofițeri“. După ce și-a declinat calitatea, agentul Pintilie a cerut „o­­fițerilor“, actele pe baza cărora fac­e percheziția. Bandiții au prezentat ,,ac­­­tul" ruso-român cu multe Cei cari veniseră cu agentul, ștampile­ , văzând , actul, au crezut că e veritabil, astfel că au plecat. " (Chi­li m*as*e în pag. 5-a) Tm descreerați crescuți la școala reteveiului, revolverului și a erimfti legionari încă de pe­ băncile școlii, din fragedă copilărie, au încercat o lo­vitură îndrăzneață urmărind un dublu scop: prin jefuirea și __ poate —, uciderea unui pașnic cetățean, să denigreze glorioasa armată sovietică. In acest scop doi din cei trei ticăloși au îmbrăcat uniforma arm­atei sovietice, punându-și unul gradul de maior, iar celălalt de căpitan. Al trei­lea rămăsese civil, dar cu puteri discreționare. Că nu Și-au atins scopul, aceasta lei, bandiții au recunoscut că sitnt se datorește numai vigilenței’ imei ve- legionari și studenți la diferite lacub­­­ine a doctorului. ' i tați din Capitală, și că au îmbrăcat Ceea ce-i mai interesant e faptul ca uniforma sovietică ’ și­ apoi. Înarmați la interogatoriu] luat de chiar d co­ cu revolvere, au pășit la acțiune. Ionel Petruc, prefectul poliției capita­­lar să relatăm faptele. (Cereți m­are are cărți Academicienii sovietici la Academia Română 6 PAGINI 30 LEI CĂLĂUL PARAȘU­TIȘTILOR ALIAȚI ȘI-A PRIMIT PEDEAPSA SI lagărul morții dda Ays, Franz Zeress și fiul său, in vârstă de 12 ani, făceau exerciții de tir asupra prizon­ierilor LONDRA 8 (Rador).­­ Desigur că internații pe jumătate înebuniți și morți de foame ai lagărului mor­ții Ays în Austria nu și-au putut retine lacrimile când, fostul coman­dant al lagărului, sadicul Franz­ Ze­­reis, a fost adus rănit mortal in la­găr.Vrând să fugă împreuna cu gar­da în clipa când trupele americane se apropiau, Zereis a dat peste pa­trule volante de prizonieri ruși și polonezi înarmate care l-au răpit de trei ori, înainte ca acesta să poată să fie adus in hidosul lui lagăr. Zerets este acela care organizase torturarea parașutiștilor aliați. A­­ceștia erau puși să rostogolească blocuri mari de piatră pe malul unei râpe, sub biciuirea neîncetată a găr­zilor SS înarmate cu vane de bou. Odată mort, deținuții din lagăr s-au aruncat asupra trupului acestui om, i-au pictat svastica pe spate și i l-au aruncat pa rețeaua electrică de înaltă tensiune care înconjura la­­gărul . Copilul și nevasta lui Zerets, au fost prinși. Băiatul de 12 ani fuse­se învățat de tatăl său să facă șe­­f­minte de tragere cu pușca lui cu două țevi, asupra unor prizonieri desem­nați în mod special pentru acest sport. Cea mai mare parte din gărzile SS care schingiuiseră pe parașutiști au fost decapitate de aceștia cu pro­priile lor baionete în toiul răscoalei generale. _________ In m­aina 3-a: • Alti cri i­ 5 reali de răz­boi îin fata Tribuna­­lul­ui Ponorului In pa­­gina V-a: « s’au­ majorat impo­zitele comunale • Proprietarii și chi­riașii evrei se vor putea muta în casele din cari au fost era- CHaH ________ à Congr­es Socialist 1 în Belgia PROBLEMA REGELUI LEOPOLD VA FI DIN NOU DESBĂTUTA BRUXELLES, 8 (Rador).­­ Observatorii din capitala Bel­giei dau o mare importanță „Congresului Victoriei”, ținut de partidul socialist, care va ține trei zile. Problema Regelui Leopold va fi din nou desbătută. Comitetul executiv al parti­dului va primi pe d. Leon Blum președintele internaționalei muncitorilor, secția franceză. Partidul laburist englez va fi reprezentat de profesorul Ha­rold Laski și de d. Shinwell. GERMANIA, ZONA DE OPERAȚII BRITANICE WASHINGTON­­ (Rador). — Corespondentul Agenției Reuter co­munică: D. Henry Stimson, ministrul de război, a declarat Vineri ziariștilor că forțele britanice vor asuma în­treaga „răspundere militară“ a alia­ților pe teatrul de război din r.er­­mania. In cercuril« militare de aci se in­­terpretează declarația ca o confir­mare a părerii că v­e­rmania va de­veni aproape total zonă de operații britanice, principalele forțe terestre și aeriene britanice în războiul îm­potriva Japoniei fiind concentrată aci. Organizația „Națiunile Unite“ i­a tocul „Ligii Națiunilor“ SAN FRANCISCO­­ (Rador).­­ Numele de „Națiunile Unite" a fost adoptat formal la conferința de la San Francisco, ca titulatură a or­ganizației mondiale care este alcă­tuită aici. Titulatura a fost adoptată prin aclamații, după multe discuții. Diferitele titulaturi, propuse mai ales de delegațiile din America La­tină, au fost până la urmă retrase. Statele Unite au făcut propune­rea ca organizația să se numească „Națiunile Unite" ca tribut față de defunctul președinte Roosevelt, ca­re a găsit această titulatură pentru alianța în război. Ucraina și Franța au sprijinit imediat propunerea americană. ANUL IX — Pip. £ 35S Un acord pentru reglementarea problemei orașului Triest ■ * LONDRA, 9. (Radio). — Se amantă oficial că astăzi se va semna la Belgrad un scope? sjenta*« s<k­luiți ctiare ai problemei orașului Triest și a provin­ciei Venezia Giulia. Acordul va fi semnat de ma­reșalul Tate în numele „Iugoslaviei, mareșalul A­­lexander din partea Angliei și de un reprezen­tant militar al Statelor Unite. Se declară că acordul dă satisfacție tuturor ce­lor trei părți interesate. O telegramă primită în cursul nopții anunță că acordul va prevedea între altele că toate liniile de comunicație între Triest si Austria vor fi puse sub controlul forțelor militare analo-americane. Alți criminali de raz­boi germani capturați M - LONDRA 9 (Radio).­­ Mai mulți mari criminali de războiu germani au fost capturați ori de autoritățile de ocupație britanice și americane. Au fost arestați: Robert Jordan, fostun­ gauleiter al pro­vinciei Magdeburg, acuzat că a ordonat numeroase crimă bestiaUț precum și ducele de Saxa Coburg Gotha, membru al fostei case im­periale germane, fruntaș al S. S.-ului. Trupele britanice au arestat cri pe generalul de poliție Panke, fost împuternicit al Reichului pentru chestiunile interne din Dane­­marca.­­ Trupele americane au reușit să captureze pe fostul comandant al lagărului de concentrare Mathausen (Austria) unde au fost ex­terminați zeci de mii de internați. O delegație a bisericei ruse la Londra l­a LONDRA 9 (Radio).­­ O delegație a bisericei ruse va sosi in cel mai scurt timp la Londra pentru al întoarce vizita făcută de arhi­episcopul de Canterbury în Uniunea Sovietică. Vizita înalților prelați ai bisericei ruse va dura 10 zile.­ PIERDERILE ARMATEI ȘI MARINEI AMERICANE a ■ NEW YORK 9 (Radio).­­ Ministerul de războiu a anunțat a­­seară că pierderile armatei și marinei americane de la începutul răz­boiului sunt de 1.012.249 so­dați și ofițeri, dintre cari 230.000 morți. S-a relevat în acelaș timp că generalul Eisenhower a avut pe frontul de vest sub comanda sa 91 divizii, dintre care 60 americane. LUNGA CONVORBIRE TRUMAN-BONNET E ■ NEW YORK 9 (Rador), —D. Henry Bonnet, ambasadorul Franței la Washington, a avut ori după amiază o lungă întrevedere cu președintele Truman. El a refuzat să facă vre­o declarație ziariș­tilor în legătură cu problemele d­­scutate cu președintele Statelor Unite. 4 PROBLEMA ORIEN­TULUI APROPIAT Anglia și Statele Unite n­a su­nt de acord cu convocarea celor 5 mari puteri ■ ■ NEW YORK 9 (Radio). — Guvernele din Londra și Washing­­ton au informat aseară guvernul din Paris că nu aprobă propunerea­ Franței de a se convoca o conferință a celor 5 mari puteri pentru a se examina ansamblul problemelor din Orientul Apropiat. _______________ situația INTERNAȚIONALĂ ----------------------­Conferința de la SAN FRANCISCO se închee c­u un succes desăvârșit . C­ând conferința de la San Fran­cisco a fost convocată pentru ziua de 25 Aprilie, s-a spus că ea va dura șase săptămâni. Acela sau aceia care au făcut acest calcul ar merita un premiu. Intr’adevăr, exact după patruzeci și două de zile, acordul total cu privire la ceea ce trebue să cuprindă Charta viitoarei organizații mondiale, a fost desă­vârșit. In ultimele zile lucrările, ce e drept, au mers cam greu. Rămăsese în discuție o singură problemă, însă acea singură problemă era cea mai gingașă și mai hotărâtoare: proble­­ma votului în consiliul celor 11. Trebue, în legătură cu asta, să amintim că nici la Dumbarton Oaks, unde a fost redactat proectul care trebuia să servească de bază de dis­cuții pentru elaborarea Chartei, nu s’a putut ajunge între cele trei­­ delegați (sovietică, americană și en­gleză) la o înțelegere in privința votului. Se hotărise că in adunarea gene­rală a organizației Națiunilor fi­nite, deciziile se vor lua cu două treimi din voturi. Insă rămăsese deschisă chestiunea de a se ști câte voturi vor fi necesare în Consiliu, când va fi vorba să se dee măsurile de rigoare. După desbateri îndelungate, s’au aprobat 80 la sută din propuneri. Dar în ceea ce privește votul în Con­siliu, s’a făcut până la urmă un a­­ranjament, de a se lăsa în seama „celor trei mari“ să discute proble­ma și s’o rezolve. Așa s’a întâmplat. Cei trei, întru­­nindu-se la Yalta, s’au pus de acord. Când, din nou, la San Francisco, s’a luat în discuție dreptul de veto pe care și-l rezervaseră marile pu­­teri în Consiliu, s’au făcut noi pro­­­­puneri, s’a cerut ca textul acelui ar­­ti­col să fie modificat și s’a purces în interpretarea celor statornicite la­­ Yalta. Discuțiile au fost aprinse și se părea la un moment dat că pie­dicile care s’au ivit, nu vor putea fi trecute. Dar tocmai când se părea că nu se va putea ieși din impas, a sosit de la Moscova răspunsul guvernului sovi­etic care a permis ca într’o oră să se ajungă la un acord complet și unanim în privința acestei ultime chestiuni care mai stătea în calea perfectării Chariei. Mai întâi acordul s-a făcut în cinci Stettinius, Gromko, Halifax, Paul Boncour și Wellington Koo). După aceea a fost imediat convocat com­i­­tetul de direcție, compus din 14 na­­țiuni și d. Stettinius i-a adus la cu­noștință buna veste, salutată frene­tic, sau cum spune o telegramă „fără precedent“ de către toți mem­brii comitetului. In ce constă acordul ? Când e de luat o măsură gravă, ca de pldă: intervenția armată sau sancțiuni de altă natură împotriva Urmare în­ ultima pagină B. Molotov rostindu-și cuvântarea la una din ședințele conferinței Nu se majorează prețul pâinii Hotărârile delegației economice a guvernului Delegația economică a Guvernului ținut ședință ori după amiază, sub președinția d-lui Gh. Tătărăscu,­icepreședinte al Consiliului de M­aiștri. S’au examinat prețurile la princi­palele materii prime, în vederea sta­bilirii de prețuri definitive. Delegației au a aprobat marcarea prețului pâi­nii. Viitoarea ședință va avea în £ Marți 12 Iunie crt..

Next