Timpul, noiembrie 1945 (nr. 2977-3002)

1945-11-01 / nr. 2977

T 4 8­P­R A­c­ț­i­A BUCUREȘTI, Ș. A­­DM­IN­I­STR­A­ȚI­A; - Strada Sărindar Mr. H TELEFON: Redacția și Administrația 3.05.44 Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE In tară: in străinătate: 3 luni 3000 lei Í Tar­ful de funcțiune de Autorități, Loc, și bănci lei 20.000 convențiile poștale Inter­naționale Abonamentele Încep la 1 și 18 ale fiecărei luni luxa de francare plătită în numerar cont aprobării Ci­recțiunei Generale P. T. T Nr. 30280/5 Mai 1939 Cont C. E. C. Poștal No. 1327 Proprietar: JIM Pill­ s. A B, înscris sub Nr. 202 Trib. Ilfov Director: G II IGORE GAFENCV, SPERANȚE N­O­U­I D­upă eșecul conferinței Miniș­trilor de Externe de la Lon­dra, au urmat câteva comen­tarii mai mult sau mai puțin pe­simiste, printre care se auzeau ti­mid cuvinte totuși de speranță. Omenirea care-și nădejdi în lucrările pusese atâtea acelei confe­rințe care însemnau oricum un pas înainte spre pacea cea adevărată) a rămas dezamăgită și îndurerată. Și-a așteptat reluarea unor rapor­turi care să înoade firul de unde se rupsese. Dar, în aparență, nimic nu s’a mai făcut. Timpul trece, oamenii inițiați vorbesc despre înfometarea Europei, despre o iarnă de groază, despre milioane de oameni fără a­­dăpost și fără căldură. Europa, rănită, flămândă. In zdrențe, așteaptă!! Așteptarea ei e atât de atentă, de plină de neliniști, încât un singur cuvânt care trezește noul speranțe, răsună în toate inimile nefericitei Europe, și lumea întinde brațele ca spre o salvare. Astfel lumea s’a prins cu bucurie de cuvintele Președintelui Truman: ..Nu există nici un conflict de in­terese atât de adânc între puterile victorioase, care să nu poată fi re­zolvați. Așa­dar, se întind punți, și nu este încă totul pierdut. Apoi, după cum se afirmă în cercurile bine informate din Was­hington, conversațiile dintre amba­sadorul Statelor Unite, d. Averii! Harriman și generalisimul Stalin a avut un caracter cordial. In sfârșit, scopul intervederii d-lui Harriman a fost să predea generali­simului Stalin o scrisoare din par­tea Președintelui Truman. Vorbe și fapte care mărturisesc că se caută punctele de contact pen­­tru rezolvarea tuturor neînțelegeri­lor care țin Europa în stare de izo­lare și de amorțeală. Nimic nu poate bucura mai mult sufletele atâtor oameni care așteap­­tă­ Președintele Truman a emis,­­ ca să zic așa, cu un cuvânt actual, ■— o platformă. Principiile ei esen­țiale de libertate și justiție desigur nu pot alimenta neînțelegeri în­tre conducătorii celor trei mari pu­teri aliate, care au luptat cu atâtea sacrificii, tocmai pentru libertate și Justiție. Platforma e o bază de dis­cuție. Și baza pusă de Președintele Truman pare să fie solidă. Ea cores­punde aspirațiilor și dorințelor tu­turor popoarelor aliate. Dacă se pornește la discuția păcii cu gândul că ea trebueșie realizată așa fel în­cât să nu mai fie ucisă de un hon război, și deci fără gând de a se asigura pentru fiecare con­dițiile optime ale unui nou război, nu se poate să nu se ajungă la o înțelegere. Observatorii politici streini aș­teaptă cu nerăbdare­ —­ spun tele­gramele, — ca generalisimul Stalin să facă declarații asemănătoare cu privire la politica sovietică, in ziua de aniversare din 7 Noembrie. Cele trei mari puteri aliate au contractat obligațiuni față de Euro­pa aceasta care ie-a ieșit cu sufle­tul deschis în calea Victoriei și care în anii grei de umilință au putut să reziste numai cu gândul că într’o zi victoria va fi a aliaților. Ele tre­­bue să-i asigure o viață mai bună, să o restaureze în frumusețea de o­­dinioară pe care o merită prin stră­lucirea spiritului și îndrăzneala idei­lor. Demostene Beter Doar atitudinea fizică îl deosebește de funcționar și businessman, el fiind mai bine legat, mai dur în mișcări, mai as­pru la față, cu mușchii feții mai pro­nunțați. Cei din marile uzine au, ca și sportsmeni încercați, părul ceva mai spălăcit și pielea mai aspră. Ființa lor exprimă mai multă concentrare energe­­tică, fiind mai serioși și mai preciși în mișcări, dar știind să râdă când tre­­bue și să vorbească răspicat. Nu sunt vorbăreți, firește, ca gazetarii și scrii­torii și nu surâd tot timpul ca sports­­menii și vedetele, care trebue să-și con­struiască tot timpul apariții simpatice. Odihna muncitorilor De obicei, lucrul încetează la ora 4 după amiază, astfel că lucrătorul își are destul timp pentru a se spăla, o­­dihni, distra și forma intelectual. Tim­pul îi este astfel organizat încât­­ după ° Pt*° re, de lucru, timp de cinci zile pe săptămână, el are îndeajuns răgaz pen­tru a se preocupa de sănătatea minții și trupului, de interesele familiei, de problemele sindicatului sau instituției unde muncește. In aceste ore libere, el cutreeră natura. Ca și ceilalți cetățeni Automobilele lucrătorilor sunt de obicei uzate, cumpărate după ce au fost între­buințate de cei mai avuți, dar încă des­tul de bine spre a putea face excursii sau,­­ când nu locuesc în vecinătatea fa­bricii, de a parcurge orașul spre a se duce acasă. Automobilul slujește celor­lalți lucrători, care nu sunt legați per­manent de o fabrică sau un atelier, de a colinda orașele pentru a căuta de lu­cru. Zidarii, pietrarii, zugravii, dulghe­rii adesea sunt chemați în orășelele ve­cine sau caută ei înșiși de lucru, pe la fermele întinse de-a­ lungul șoselelor. Automobilul și telefonul îi ajută să-și găsească mereu întrebuințare. Agenții­­le, deasemenea­ Dreptul de cultură lăsându-i-se și lui latitudinea de a cere pentru programul următor unele com­poziții preferate. Teatrele și cinemato­grafele sunt frecventate de lucrători, in același măsură ca și de ceilalți ce­tățeni. Când cineva de la hoi m’a între­bat dacă nu-i pot recomanda piese scri­se pentru muncitori, i-am răspuns că nu cunosc niciuna, pentru simplul mo­tiv că muncitorul american are acelaș nivel intelectual și aceleași gusturi ca oricare alt cetățean, este interesat în aceleași probleme generale de politică și artă, de sport și religie, chiar dacă atitudinea lui este desigur mai realistă și dă economicului însemnătatea cuve­nită. Dacă există piese cu muncitori și cu probleme muncitorești, cu luptă de clasă și revendicări progresiste, cum sunt acelea ale lui Clifford Odders sau Maxwell Anderson, acestea sunt scrise pentru toți cetățenii care le pot îm­părtăși și prețul. Acasă, muncitorul duce aceiași viață ca și fermierul sau micul om de afa­ceri. Dacă nu are mobilă scumpă, are măcar un fotoliu confortabil și un a­­parat de radio. Trăește în familie între prieteni, e comunicativ și lumi­și nos ca oricare alt American. Cunoscând greutățile vieții, fluctuațiile angajamen­telor de muncă, disproporția dintre pro­fitul unora și munca celor mulți — de­sigur că el are și conștiința clasei lui, căutând și pentru el, și pentru tovară­șii lui o viață mai bună, mai dreaptă, mai frățească. Prin aceasta se deose­bește el de fermier și de businessman, mult mai individualiști, și adesea lu­crând izolat sau în cerc restrâns. Mun­ca celor din fabrici, porturi, mari lu­crări tehnologice este Infinit mai grea și mai primejdioasă decât a micilor și marilor funcționari, sau a unor mese­riași. Muncitorii știu aceasta, și de a­­ceea sunt mai luptători, mai organizați, mai trezi în viața economică, fii­nd au uitat cât de groaznice au fost odinioa­ră condițiile de muncă în ateliere ne­sănătoase, prost luminate și aerisite, cu salarii de mizerie și muncă istovitoare, pândiți de boalele specifice îndeletni- Asociațiile muncitorești Intre 1800 și 1875 s’au format peste ocean o seamă de asociații muncitorești, dar activând izolat sau local. Abea în 1881, se formează o uniune națională, care apoi va deveni Federația America­nă a Muncii (American Federation of Labor), fiind între timp precedată de National Labour Union și de Knights of Labor (Cavalerii Muncii). In 1881, fac parte din noua organizație 45.000 lucră­tori de la fabricile de tutun, dulgheri, tipografi, zugravi, zidari. Până în 1935, Federația Americană a Muncii a cu­prins aproape toată muncitorimea orga­nizată, grupând-o pe meserii. Fiecare din uniunile ce-o alcătuia cuprindea pe Cositin Mare in pag. 2 MUNCITORIMEA AMERICANĂ Organizațiile muncitorimii americane Odihna. Dreptul la cult­ură. Organizațiile muncitorești și conducătorii lor de PETRU COMARNESCU p­ entru cei care îl cunosc după viața din afara fabricilor și atelierelor — lucrătorul american nu se deosebește prea mult de ceilalți cetățeni al patriei lui. Odată ce și-a părăsit salopeta albastră, cămașa de un gros, desenată cu dungi și șapca, uneori cu o vizieră mare, ce-i ochii de bătaia soarelui — muncitorul se îmbracă asemeni oricărui protejează cetățean și are deprinderile acestuia­. In genere, lucrătorul și familia lui iubesc ieșirea în natură, ca și Smith businessmanul. Picnicuri cu John Ie­­cirii lor, nevo re meritată, cu răsfoiri de gazete voluminoase, cu sporturi mai simple îi sunt obișnuite, ca și frecventarea mu­zeelor, bibliotecilor publice, prezente în cel mai mic orășel, ascultarea con­certelor publice din parcuri, la care se cântă lucrări ușoare, dar și Beethoven, ANKARA, 30 (Rador).­­ După cum anunță corespondentul Agenției REU­TER, d. Ismet Inonu, președintele Re­publicii Turce, într’o cuvântare rosti­tă cu prilejul celei de a 22-a aniversări a Republicii, a declarat: „Situația din interiorul țării, în ciu­da multor dificultăți și nevoi, este a­­cela a unei națiuni care progresează. Patriotismul și bunul simț al po­porului nostru sunt suficient de puter­nice pentru a face deosebire între di­feritele curente și intrigi false și a ve­dea unde se află mântuirea națiunii. Situația internațională a țării, ca și cea a celorlalte națiuni unite, este legată de idealul suprem al păcii mondiale. In orice caz, structura națională so­lidă va nimici speranțele celor care doresc să aducă vătămare națiunii noa­stre”. Președintele Inonu a ținut această cuvântare în fața unei mulțimi evalua­tă la mai multe mii de oameni. Cu­vântarea sa a fost difuzată prin radio. IANCU JIAN U REDiVIVUS UN HAIDUC — SATRAPUL MODERN:JALTA JUDEȚ — UNUI INTRE G y Două milioane lei premiu pentru prin «ferea vii .//BALTĂ44 — UN FURT HIDRĂZNEȚ :« UN ĂSPEU LA OMENIE — Intr’o gazetă primită la redacție dela Piatra Neamț, citeam mai săptămâna trecută următorul apel • ■ jt „Economului funcionarilor și pension­arilor publici ai Județului Neamț ne roagă să publicăm următorul apel către Baltă .-­­ Facem apel la omenia lui Baltă și-i rugăm să ne restitui suma de lei 1.125.000 luați funcționarului Wagner Alexandra in noaptea de 13 spre 14 Octombrie a. c., sumă avută asupra sa pentru colectări de mărturi­i­, vederea aprovizionării funcțio­narilor publici nevoiași și fără mijloace suficiente. Ori­cum Baltă pretinde că este cava­ler, ar fi cazul să se gândească la func­ționarul prădat care riscă să-și piardă ser­viciul, in afară de celelalte sancțiuni penale".­ ­ Se pare că­ i pentru prima oară la noi în țară când se face apel prin presă la omenia unui bandit rugându-l să restituie o sumă de bani... confiscată. Și cum apelul afirmă că „Baltă pre­tinde că este cavaler”, am socotit cazul acestui haiduc modern demn de a justi­fica oboselile unei călătorii până la Pia­tra Neamț. Două milioane lei premiu pentru prinderea Lui „Baltă” ...Și iată-ne in cochetul orășel de la poa­lele munților, unde in lumina de miere toamnei pomii își scutură rugina ultimelor a frunze. Din chiar clipa sosirii în oraș, ochii noului sosit se pironesc pe un afiș vizibil .Continuare în pag. 2»«a­ s Robert Montgomery popularul actor american de cinema care făcut parte din armata americană cu gradul de comandor, povestește a ziariștilor peripețiile prin care a trecut în cursul campaniei din Franța. Evenimentele din Brazilia PREȘEDINTELE VARGAS a demisionat în locul său fiind pro­clamat președintele Curții Supre­me de Justiție a— RU SE VA RAȚIONALIZA PÂINEA IN ANGLIA LONDRA 30 (Rador). Sir Ben ministrul britanic al alimentației, a Smith, des­mintit recenta declarație a d-nei Eller Wilkinson că pâinea ar putea să fie dată cu cartelă in Angiul ca urmare a grevei lucrătorilor din porturi. El a spus: „In viitorul ce poate fi anticipat, nu trebue să existe teama că pâinea sau făina ar putea fi trecute pe cartelă" să s­e separe de Belgia BRUXELLES 30 (Rador).­­ După cum anunță corespondentul Agenției Reuter, Belgia, deja im­­­părțită pe chestiunea Regelui Leo­pold, se găsește acum în fața unei mari primejdii, care amenință chiar unitatea țării. Este vorba de Valonia —­umăta­­te din țară de limbă franceză — care vrea să se separe de Belgia de limba flamandă. Se duc în prezent numeroase dis­cuții în care se preconizează fie o­­ Valonie independentă, fie o Valo­ni­e republicană, în cadrul unei Bel­gii federative, fie încorporarea Va­lon:« la Franța. BRUXELLES 30 (Rador). — Luni seara s’a desvăluit că răspunsul scris al Regelui Leopold la ultimele documente produse împotriva Sa de guvernul belgian, a sosit ac­ă Documentele guvernului se bazează pe notele redactate de interpretul dr. Schmidt in legătură cu întrevederea care a avut loc in Noembrie 1940 la Berchtesgaden in­­t fr» HHltr­­! ” A Sora lui Hitler a fost bucătăre­sa un cămin de studenți­ei cum câtăva vreme postul de radio Londra a anunțat că a­­liații au prins pe sora lui Hi­tler, Paula Hitler, care con­ducea menajul fratelui ei la Berchtesgaden. Nu se știe încă ce hotărîri se vor lua în ceea ce pri­vește viitorul ei. Desigur că ea nu poate fi declarată criminal de răz­­boiul pentru că nu s-a ocupat nici­odată de politică, din ordinul lui Hitler a trăit foarte retrasă la Vie­­na și s-a mutat în Germania numai când gazetarii au dat de ea și au „lansat-o" în reportagii senzațio­nale. După­ instalarea celui de-al trei­lea Reich gazetarii străini care se aflau la Viena au căutat urmele ti­nereții lui Hitler, și astfel au desco­perit că sora Fü­hrerului, anume Paula, a fost timp de cincisprezece ani bucătăreasa căminului studen­ților evrei ai universității din Viena, funcție pe care a îndeplinit-o spre mulțumi­ra generală. Slujbi și-a părăsit-o numai în 1922, la ce­rerea fratelui ei. După această dată Hitler a început să trimeată sorei sale sume mai mari sau mai mici, în vremea cancelariatului său 250 mărci pe lună. Presa austriacă, la cererea mi­nisterului de externe nu s-a ocupat de descoperirea gazetarilor străini, și nici presa ungară sau română, dar cu atât mai mult presa străină, de­­ceea cancelarul, care până atunci nu dorea să locuiască în apropiere de sora sa, a chemat-o urgent pe „Paula“ și a însărcinat-o cu con­ducerea menajului său de la Berch­tesgaden. Reporterii indiscreți au stabilit și faptul că bucătăreasa studenți­lor evrei a fost logodită, între anii 20 și 30, cu un anume Wolf Carol, de origine evreu, logodnă stricată în urma cererei directe a fratelui ei. Nu au reușit să afle împrejură­rile în care această legătură a fost ruptă, dar e remarcabil faptul că sora Fü­hrerului avea locuința din Viena pe numele de Wolf Paula și că și pașaportul cu care a părăsit Austria purta acelaș nume, urmând chemarea lui Hitler, când, s-a dus la Berchtesgaden. La 9 Noembrie va începe la Paris conferința reparațiilor Fixarea cotelor din repara­țiile recuperate din Germania PARIS 30 (Rador). — In ziua de 9 Noembrie va începe la Paris Conferința reparațiilor, la care vor lua parte delegații puterilor ce au fost în război cu Germania, pentru fixarea cotelor respective din re­­parațiile recuperate din Germania occidentală. Conversațiile preliminare au în­ceput săptămâna trecută între de­legații Franței, Statelor Unite și Marii Britanii. Conferința va fi compusă din de­legații ale puterilor care au fost în război cu Germania și care ur­mează să obțină reparații din Ger­mania apuseană. Conversațiile preliminare au în­ceput Luni la Paris între d-nii Jac­ques Rueff (Franța), James Angel (Statele­­ Anglia),ÍJnite și sir David Valey Livrarea, în contul repa­­rațiilor, a fabricilor și în­treprinderilor germane BERLIN 30 (Rador). Corespondentul A­­genției REUTER transmite: Consiliul aliat de control a întocmit lis­te de fabrici și întreprinderi germane ce urmează să fie livrate în contul reparații­lor. Aceste liste vor fi trimise guvernelor interesate — in special celor ce au fost invadate de germani — țările respective urmând să comunice consiliului de control aliat care sunt dorințele lor. Acesta va hotărî apoi alocările și prioritățile. Se crede că nici Anglia și­ nici State­­­l­­i­te nu vor fcre asemenea fabrici sau în mo­<rdcii. Din sursă înaltă se afi­mă că cert iile poloneze vor fi prezentate de Rusia. Listele vor cuprinde și evaluări ale in­stalațiilor pe baza valorii din 1938 în măr­ci geramne, tinăndu-se seama de deterio­rări și pagube pricinuite de război. Pretul întreprinderilor și fabricilor a fost fixat de comitetul economic al consiliului de control Se crede că livrările vor începe imedi­at după luarea deciziilor. Aceleași liste se trimit în toate țările și, dacă două țări aleg aceiași fabrică sau întreprindere, consiliul va hotărî cui să f­ie acond­. Deocamdată, nu sa propus o conferință între r­ațiunile interesante pentru a se evi­ta ciocniri de interese. 160.000 DE AVIATORI ANGLO-AE­MANI OMORAU CU PRILEJUL ATACURILOR AERIENE ASUPRA ■ ■ LONDRA 31 (Radio).­­ Un comunicat oficial publicat aseară de comandamentul forțelor aeriene anunță că peste 300.000 germani au fost uciși cu prilejul atacurilor aeriene es­ecutate de civili a­­viația aliată asupra Germaniei. Se anunță în aceaș timp ca bombardierele britanice au suferit pierderi mari: 80.000 membri ai echiipațiilor, în timp ce pierderile a­­viației americane de bombardament care a luptat în Europa, au în­registrat pierderi tot atât de mari. In timpul violentelor atacuri aeriene asupra Germaniei erau în serviciu 20.000 de avioane arsat­o-ameri­cane cu un personal de 1 mi­lion 300.000 oameni (personal de bord și de serviciu pe aerodro­muri). Comunicatul mai arată că acțiunile de Comandament aliate deasupra Germaniei au produs 780.000 răniți civili germani, 3 000.000 de case distruse sau grav avariate și 7­ 500000 de persoane fără a­­dăpost. Criminalii de război naziști își aleg apărătorii HI­R LONDRA 31 (Rad­o).‘.— Cinci dintre principalii criminali de războiu naziști care vor fi judecați [una vi­toare de Tribunalul Mi­litar Internațonal de la Nuerenberg, anume; Helmit Frank, von Neu­rath, Julius Streicher, von Papen și Baldur von Schirach, și-au al­es avocații. Streicher și-a ales ca apărător pe avocatul Hans Marx. Acesta a refuzat să­ apere pentru motivul că a fost aruncat în închisoare aertm câțiva ani din ordinul lui Stre­cher. In urma dorinței exprese a lui Streicher de a fi apărat de Marx, acesta a primit în cele din urmă să-l asiste la proces. Ț 0 misiune uitară austraienă in Germania ■ ■ NEW YORK 3.1 (Radio). Australia va trimite o misiune mi­litară în Germania, care va coopera cu comisia aliată de control. Un purtător de cuvânt australian a declarat că aceasta va cons­titui o sursă importantă­­ de infor­mațiuni asupra problemelor europe­ne de care Australia este hotărâtă să se intereseze în mod deosebit. NUMEROȘI GENERALI ȘI OFIȚERI DE STAT MAJOR GERMANI INTERNAȚI IN LAGĂRE 1 ■ LONDRA 31 (Radio). — Se anunță oficial că foștii ofițeri ger­mani care, după capitularea Germaniei, au supraveghiat timp de lună dezarmarea trupelor germane in Schleswig-Holstein, vor fi tri­­­miși in Belgia și Olanda, unde vor fi internați în lagăre de prizonieri de război. Printre aceștia se află: 69 generali și 227 ofițeri de stat major printre care 29 membri ai fostului stat major general. ARESTAM DE FOȘTI NAZIȘTI IN AMER­CANĂ B ■ LONDRA 31 (Radio). — Un purtător de cuvânt m.t.,tar am­e­rican a declarat că, dela 15 Septembrie până la 20 Octombrie a. c. în zona americană de ocupație a Ger­maniei au fost eliminați din funcțiuni 50.000 de foști membrii ai partidului național-socialist. Din luna Mai până acum au fost arestați 22.000 foști naziști și membri ai organizațiilor naziste cu caracter militar. CHIȘINAUL SE RIDICĂ DIN RUINE.­ INDUSTRIA ȘI AGRICULTURA SOVIETICĂ AJUTORUL ROTORULUI RUS PENTRU MOLDOVENI Primul lucru care m’a uimit la Chi­ origină din Chișinău și a venit de la­șineu — a fost mulțimea de oameni de pe străzi. Cu un an mai în urmă, când Armata Roșie a eliberat orașul, el avea cel mult 2—3 mii de o­­ m­­­i. Astăzi locuesc la Chișinău peste 100 mii de oameni. Intr’un singur an sute de imobile arse, din care nu rămăsese­ră decât pereții, au fost din nou pre­făcute în case de locuit. Intr’un an au fost refăcute 60 de întreprinderi, 32 de școli, 6 spitale, 7 policlinici, teatre, grădini de copii, biblioteci. La Chișinău s’a construit o puternică uzină electri­că nouă, o fabrică de pâine și alte în­treprinderi. Toate acestea s’au făcut în condiții grele și cred că cel mai remarcabil lucru este faptul că la re­ travarea o­­rașului iau parte nu numai muncitorii de construcții, ci și funcționarii, gos­podinele, chiar elevii Am fost martor la o astfel de scenă: în cabinetul di­rectorului Sovietului Suprem al Re­publicii Moldovenești a intrat un­­ an în haină de lucrător și a spus : „E timpul să mergem”. Directorul s-a scu­zat și mi-a spus că pleacă la muncă. E membru într’o brigadă de refacere a orașului și după ziua sa de lucru pleacă voluntar­ de câteva ori pe săp­tămână să muncească câteva refacerea orașului natal. Oamenii p­e­­ a fac toate acestea cu râvnă și au reușit să facă multe în curs de un an. de 1. CONSTANT­*10VSCH­ --------­ Moscova să ajute la refacerea capitalei dărâmate a Moldovei sovietice. Sub conducerea lui s-a elaborat un plan de­tailat de reconstrucție a orașulu-In anii ce vin Chișinăul se va mări la 200.000 de locuitori, deaceia ter­toriul orașului se întinde spre suburbia Răș­­canovca. Străzile drepte vor uni centrul de periferie. Renum­tul deal Inzov, pe care era situată odinioară casa în ca­re a locuit Pușkin, se transformă în­tr’un teren rezervat, care va fi încon­jurat cu un parc de cultură și odihnă, cu un stadion, un cinematograf de vară și o estradă. In jurul Chișinăului, în văile pito­rești, se vor amenaja 5 mari lacuri, cu apă curgătoare, pentru scăldat și sport. Râul Bâc, pe care este situat ora­șul, va deveni navigabil până la Nistru. In centrul orașului se proectează clă­direa Consiliului Comisarilor Poporului a RSS Moldovenești, cu piață, tribune și cu un monument a lui Grigorie Ko­­tovski- Planul prevede nu numai imo­­bile noi, ci și construirea unei rețele noi de încălzit, scoatându-se folos­rea gazului natural ce va fi transportat aici tocmai din îndepărtatul Dragobâci.Cu toate că în centrul Chiș­iăului se mai găsesc cutiile goale și întunecoase La Chișinău orașul nu numai că se f­are caselor dărâmate, oame­n­i cuceresc reface, ci se și planifică pentru viitor. I asidui pentru locuințe casă după casă. La serv­eiul de arhitectură a orașului, 1 stradă după stradă, iar în atelierele de l-am întâlnit pe cunoscutul arhitect arhitectură sunt trasaate contururile IPTAtftfr -ÎSSâSSÎi&S?* Iclus CV, E de exacte ale viitoarelor străzi, case și mo­numente noi. Și toți știu că va fi așa cum este prevăzut în plan. Cu toate distrugerile și nenorocirile războului, Chișinăul va deveni, în anii ce vin, mai frumos și mai amenajat decât a fost vreodată. Ea se naște industria Timp de decenii Basarabia a fost o pildă clasică de ținut lipsit de orice in­dustrie, dacă nu se socotesc tăbăcăriile sau romanticele mari de vânt, care sunt atât de caracteristice pentru pei­­sagiul basarabean.Astăzi însă situația s-a schimbat: în­că în 1940, când a fost întemeiată Re­publica Sovietică Moldoveneasca, în orășelele put să se basarabene înapoiate a în ce­desfășoare construcția in­dustrială. Din 119 întreprinderi basara­bene disparate și tehnicește primitive. Continuare stis ultima pag: Dansuri populare moldovenești as? DELEGAȚIA TINERETULUI A PLECAT LA LONDRA Dri dimineață a plecat de pe aeroportul Băneasa, la bordul a două avioane românești, de­legația tineretului anti-fascist din România, care participă la conferința mondială a tine­retului anti-fascist­ de la Lon­dra. Delegația română este con­dusă de d. George Macovescu, secretarul general al ministe­rului Propagandei și este for­mată din d-nii: Mihnea Gheor­­ghiu, Dumitru Florescu, Eugen, Rozenberg, Cercel și d-nele, Tereza Macovescu și Constanța Crăciun. Cele două avioane românești decolate dri dimineață de pe aeroportul Băneasa, urmau să aterizeze în cursul după a­­miezii la Londra.

Next