Timpul, mai 1946 (nr. 3123-3147)
1946-05-01 / nr. 3123
Ț EXPOZEUL D-LUI GH. TĂTĂRESC A mplul expozeu, făcut de d. Gh. Tătărescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al afacerilor externe a îmbrățișat toate problemele politice ale țării noastre, când la conferința de la Paris, miniștrii de externe ai marilor puteri s-au adunat să discute și tratatul de pace al României. Opinia publică de la noi urmarea cu îngrijorare, dezbaterile din capitala Franței, necunoscând în ce spirit va fi considerată situația țării noastre în acest suprem for. Vorbind despre această conferință, d. Tătărescu a declarat că ,,România așteaptă hotărîrile cu încredere". Cu liniștea și încrederea pe care o dau unui popor conștiința angajamentelor, executate și conștiința datoriei împlinite Retu de la 23 August participarea noastră a înfrângerea hitlerismului și reala prietenie și colaborare a poporului român de atunci, sunt chezășia acestei datorii împlinite. „Dacă, juridicește a spus d. Tătărescu, suntem o țară în armistițiu, cu sufletul și cu fapta ne-am socotit dela 23 August 1994 4 aliați cu Națiunile Unite. Ne-am comportat ca aliați și ne-am jertfit ca aliați — ca aliați la toate actele și la toate felurile războiului ce am purtat împreună. Unul din aceste țeluri este dreptatea — dreptatea pentru toate popoarele mari și mici Această dreptate o așteptăm cu încredere drept răspuns tuturor sforțărilor și tuturor jertfelor noastre”. Acest lucru l-a putut recupera în scurtul timp, poporul român cu guvernul, care se află la conducerea sa, încrederea în aliații noștri dintotdeauna. După 23 August, porul român nu a precupera nici peo jertfă. A sângerat alături de eroica armată sovietică, în lupta împotriva dușmanului comun. Cifra de soldați cu care a participat România la ducerea ostilitatilor a" fost dublă decât cea prevăzută de Convenția de Armistițiu, prin importanta acestor efective a precizat de vice președinte al Consiliului de Miniștri, România s-a clasat a patra putere beligerantă în lupta împotriva vrăjmașului comun, în aceste lupte am pierdut 169.822 soldați și ofițeri. Aceste sacrificii ne dă dreptul să privim cu încredere desfășurarea discuțiilor ce vor avea loc la Conferința Păcii, nu ca un popor înfrânt, ci ca un leal tovarăș de luptă și aliat. Dar dacă, pe frontul războiului România s’a putut reabilita «t câștiga încrederea marilor noștri aliați, mai rămâne ca această încredere să fie câștigată și pe celălalt front — al păcii și al adeziunii ]a o adevărată democrate. La alegerile ce vor avea loc anul acesta poporul român trebuie să facă aceiași dovadă de spirit real democratic. De rezultatul acestor alegeri a căror importanță politică a subliniat-o , Tătărescu, va depinde dezvoltarea normală și propășirea statului nostru. Aceste alegeri trebuie să fie expresia lumii nouă. ..O lume în care trebue să se realizeze toate țelurile dreptății și ale democrației sociale, cu Înlăturarea Inechităților cari sunt rina Ansei și a nevoilor masselor. O lume bazată pe o mai bună tocmire și politică si economică încu înlăturarea vechilor forme în persistă încă .rmele egoismului care si aț» n»ri»cetăți!. Uin mare proces de transformări politice și sociale se desvoltă astfel pretutindeni. Realizarea democrației politice și sociale este în mers întreaga lume“. (Combmnare în pag» 3»a) A in Rusia nimeni nu se dândește la posibilitatea unui nou război Intre Statele Unite și Rusia Sovietică trebue să se găsească un teren de înțelegere — Declarațiile scriitorului Iîya Ehrenburg — de forța lor și pot mai ușor să se indigneze decât să se sperie“. In continuare, d. Ehrenburg a mai arătat și alte motive pentru care un război este de neconceput pentru ruși: „Am văzut o mare fabrică de avioane de bombardament după reconversiune și am asistat la fabricarea în serie a leagănelor de ce erau mișcați. WASHINgTON, 29 (Rador). — Corespondentul Agenției FRANCE PRESSE comunică: „Poporul rus nu împărtășește de fel psihoza de război din care am putut descoperi numeroase urme în Statele Unite, în special în presa Hearst și în alte publicații de același fel“, mi-a declarat astăzi cunoscutul ziarist și scriitor sovietic Ilya Ehrenburg. El vizitează actualmente, pentru prima dată, Statele Unite, la invitația departamentului de stat, cu alți doi ziariști ruși, d-nii Simonov și Galactionov. „Nu se înțelege în Statele Unite și în multe alte țări suferințele îndurate de poporul rus în cursul războiului", continuat de Ehrenburg, „suferințe care o fac ca în Rusia nimeni să nu se gândească la posibilitatea unui alt război. Ziaristul rus și-a precizat gândul: „Mă găseam la Smolensk când am citit discursul df-lui Churchill (de la Universitatea Fulton). Smolensk nu sunt nici patru case intacte și cum actualmente nu este destulă hârtie în Uniunea Sovietică, se lipesc ziare la vitrine pentru ca toată lume să le poată citi. Am văzut un grup citind astfel într-un oraș rusesc acest discurs și am resimțit indignarea acestor oameni cari încearcă să-și refacă orașul lor și nu pot concepe în acest decor în care totul amintește de război, cum d. Churchill, vorbind în Statele Unite care nu au suferit de pe urma conflictului, poate să se gândească la o nouă catastrofă. Nu se înțelege aci, în Statele Unite, prin date suferințe am trecut, dar toate dificultățile și ceasurile grele pe care a anunțat fabricarea primelor cești, în le-am suferit nu ne-au răpit calmul; toată țara știrea a luat proporții senzarușii, după Stalingrad, și-au dat seamaționale. Pentru noi, care avem atât de trebue să se înțeleagă nevoile ale poporului nostru de obiecte de primă necesitate, a căror fabricare a fost întreruptă de război. Sunt case în Ungaria în care nu mai există nici un fel de vase de bucătărie, ci numai cutii de conserve ce sunt folosite ca gamale. Când de la Moscova s’a imense construit este deci imposibil de conceput noui distrugeri“. D. Ehrenburg stăruie totuși asupra faptului că între Statele Unite și Uniunea Sovietică trebue să se găsească un teren de înțelegere. ..In definitiv sunt mari asemănări între cele două popoare ale noastre. E aceeași sănătate fizică, aceeași tinerețe, aceeași bună dispoziție. Găsesc de asemenea în Statele Unite aceeași vorbire fățișe printre oamenii obișnuiți, aceeași sporire rapidă a populației marilor orașe, acest furnicar de lume plină de vitalitate pe străzi. Din nefericire, găsesc în anumite pături ale populației Statelor Unite o neînțelegere totală față de țelurile și aspirațiile sovietice. Astfel,, primul redactor al unui mare ziar nordamerican mi-a spus că Statele Unite ar sprijini pe Franco pentru a nu vedea pe sovietici instalați la Gibraltar... E o nebunie. Și totuși a fost spus cu atâta convingere“. Vorbind despre presa celor două țări d. Ehrenburg a continuat: „La noi, din cauza lipsei hârtiei, ziarele au numai patru pagini. Dintre acestea, o pagină este dedicată problemelor externe. Pe această singură pagină nu se pot găsi niciodată insulte împotriva Statelor Unite în timp ce ziarele grupului Hearst și ale emulilor săi, având zeci de pagini, consacră lungi articole politice etxeme și se pot vedea numeroase lucruri, absolut inventate, îndreptate împotriva țării noastre. ■ Ilya Ehrenburg REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, — Strada Sărindar Nr. 15 TELEFON: Redacția și Administrația 3.05.44 Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE In țară i In străinătate : Tariful in funcțiune de 3 luni 12.000 lei convențiile poștale Internaționale Funcționarii publici și pensionarii Lei 10 000 —pe 3 luni Pentru bănci, societăți și autorități 100.000 anual, cu plata diferenței unei eventuale majorări a tarifului. Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită in numerar conf. aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30288/5 Mai 1939 Cont C. E. C. Poștal No. 1327 Proprietar: JIMPOL“ S. A. R. înscris sub Nr. 202 Trib. Ilfov Fondator : GRIGORE GAFENCU D. BYRNES A PROPUS INCHIEREA DE ASISTENȚĂ MUTUALĂ PE 25 DE ANI BA PARIS, 20. (Radio). — Agențiile de presă au anunțat azi noapte că d. Byrnes, secretarul De partamentului de Stat al U. S. A., a propus celorlalte mari puteri incheirea unui pact de asistență mutuală pe timp de 25 ani, pentru a asigura dezarmarea generală a Germaniei. Se anunță că d. Byrnes a propus un pact similar pentru dezarmarea Japoniei. LUNGĂ ÎNTREVEDERE MOLOTOV — BYRNES a a PARIS 30 (Radio). — D. Byrnes, secretarul Departamentului de Stat al U. S. A. a avut pri o întrevedere de trei ore cu d. Molotov, ministrul de externe al Uniunii Sovietice, cu care a discutat asupra Tripolitaniei. » Se știe că U. R. S. S. cere să i se încredințeze mandatul asupra coloniei italiene Tripolitania. Rezultatele alegerilor pentru dietele provinciale bavareze ■ ■ LONDRA 30 (Radio). — Aseară au fost comunicate rezultatele alegerilor pentru Dietele provinciale, care au avut loc Duminecă în Bavaria, Gross Hessen și Nord Baden, în zona americană de ocupație din Germania. Au obținut: Partidul catolic 1.800.000 voturi; social-democrații 900.000 voturi; comuniștii 170.000; liberalii democrați 150.000. D. Gromîko, represenant permanent al U.R.S.S, în comisia energiei atomice a U. N. 0. B al NEW YORK 30 (Radio). — D. Andrei Gromîko, reprezentantul permanent al U. R. S. S. în consiliul de securitate al Națiunilor Unite, a fost numit reprezentant permanent al Uniunii Sovietice în comisiunea energei atomice a C. N. U-ului. POLITICA EXTERNĂ A TURCIEI B B LONDRA 30 (Radio) — Intr’un interview acordat ori corespondentului din Ankara al ziarului ,Daily ministru al Turciei, d. Saracioglu, a reafirmat Telegraph”, primul unitate a tuturor partidelor turcești în ce privește politica externă-Turcia nu are nici o revendicare teritorială sau de altă natură față de vecinii săi. Turcia nu se opune ca arhipelagul Dodecanez să fie cedat Greciei și nu poate găsi un motiv de a se opune la discutarea problemei Dardanelelor în cazul când Uniunea Sovietică nu are revendicări teritoriale sau de altă natură față de Turcia. ÎNCEPE JUDECAREA PRINCIPALILOR CRIMINALI DE RĂZBOI JAPONEZI ■ ■ NEW YORK 30 (Radio).— Tribunalul Militar Internațional din Tokio va începe Vineri judecarea a 28 principali criminali de războiu japonezi, acuzați de crime contra umanității și de asasinate în massă- Printre aceștia se află foștii prim-miniștri Tojo, Hiranuma, Koyso și Hirota, fostul ministru de externe Yosuki Matssuoka, autorul încheerii alianței militare cu Germania și Italia, precum și mai mulți amirali și generali, foști comandanți de mari unități.Tribunalul a examinat în ședința de eri actele de acuzare contra celor 28 criminali de războiu. UNUI PACT TIMP DE * «HH! Nivelul producției industriei germane de W. N. EVER — Corespondentul diplomatic al ziarului londonez W. N. Ever, corespondentul diplomatic al marelui ziar londonez „Daily Herald" a întreprins recent un voiaj in Germania, spre,a Studia, la fata locului problema industriei germane in viitor. Constatările pe cari le-a făcut și rezultatele anchetei pe care a intreprins-o, au fost expuse pe larg de distinsul ziarist britanic intr'un articol bine documentat, pe care il redăm mai jos. Chestiunea nivelului producției care poate fi permis industriei germane constitue una din cele mai mari dificultăți, deoarece privește nu numai cantitatea de produse industriale necesare poporului german pentru uzul propriu, ci întreaga problemă a viitorului comerț de import și export Germaniei. Are deci repercusiuni asupra întregei economii mondiale, in special asupra celei a continentului european, și implică și consecințe politice. Conferința de la Potsdam a stabilit ca o normă generală că autoritățile aliate de control au însărcinarea „de a asigura producția și menținerea de bunuri și servicii necesare pentru satisfacerea trebuințelor forțelor de ocupație din Germania și de a menține în Germania un standard de viață care să nu l depășească pe acela din țările europene... excluzând Regatul Unit și Uniunea Sovietică“. S-a mai adăugat că acordurile încheiate in special cu privire la reparațiuni „urmează a da posibilitatea poporului german să subsiste fără sprijin extern, iar balanța economică a Germaniei trebue să- procure mijloacele necesare pentru plata importurilor aprobate de Consiliul de Control. Situațiunea neprevăzută Aceste principii rămân valabile. Dar situațiunea existentă azi, nu a fost prevăzută la Potsdam Pe de o parte distrugerea industriei germane e mai mare decât s-a anticipat iar pe de altă parte, Germania, care potrivit hotărârilor de la Potsdam urma a fi considerată în timpul perioadei de ocupație ca o unitate economică, e divizată azi în patru unități economice distincte, între care există un comerț și o cooperare foarte reduse. Această împrejurare complică în mod serios o sarcină complexă prin ea însăși, deoarece necesitățile variază in cele patru zone si politicile economice respective, deasemenea. O largă pistbca^itate Gravitat problemei alimentare, în special din zor britanică, dens populată și ,industrializată în cel mai Înalt grad, i s’a dat o largă publicitate E util să se știe însă că ea este numai în parte daorită lipsurilor datorite în lumea întreagă. Chiar dacă în lume ar exista abundența, pentru Germania s’ar pune totuși problem cum să cumpere alimentele pe care trebue să le importe. Zona de Vest a Germaniei depinde astfel într’o largă măsură de creditul aliaților, iar întreținerea trupelor de ocupație, care teoretic e în sarcina statului german, este suportată de asemenea de puterile ocupante cu excepția a ceace se poate obține prin rechiziții în țară însăși, in zona britanică deficitul comercial (import minus export) e de Lstg. 20 milioane, iar cheltuelile trupelor de ocupație și a guvernului m'l*tpg' de Lstg, 80 m'loane. Germania îi costă astfel pe contribuabilii britanici cca. Lstg- 100 ml. anual. Această situațiune nu va putea fi îndreptată decât atunci când balanța comercială va fi rectificată astfel ca Germania să plătească prin produsele și munca ei proprie nu numai importurile, dar și sarcinele impuse de ocupație. Primejduirea controlului Pe scurt industria germană trebue să fie fixată, la un nivel suficient de înalt pentru a asigura surplusul de export necesar și apoi acest surplus trebue să fie absorbită de piețele mondiale. Altfel riscă să se prăbușească nu numai întreaga ei economie, dar și întregul sistem de control, care este unul din elementele esențiale ale sistemului de securitate, poate deveni inoperant. A fixa nivelul destul de înalt pentru acest scop, dar fără a da posibilitate germanilor a unei standard de viață superior celui stabilit la Potsdam sau de natură a-și reface potențialul militar in vederea unui nou războiu, este problema principală căreia trebue să i se găsească deslegarea. n Daily Herald“ MOSCOVA, 29 — Populația Moscovei aștepta cu mare nerăbdare concertele marelui muzician român George Enescu. In legătură cu proectata lui sosire, gazetele moscovite au publicat încă din timp informații din cele mai detailate. Gazeta Arta sovietică a publicat un articol al profesorului P. Oistrach despre talentele variate și eminente ale lui Enescu, privit ca dirijor, compozitor, violonist și pianist, iar Filarmonica din Moscova a editat o lucrare cu titlul George Enescu, dedicată vieții și creației artistice a celebrului muzician. Primul concert de cameră a avut loc în ziua de 20 Aprilie. Biletele se vânduseră încă de mult, iar în Stradă aștepta, căutând diverse soluții pentru a întră în sala de concert, o lume imensă. Se poate spune cu drept cuvânt că trotuarul din fața clădirii era pur și simplu luat cu asalt. In foyerul luxos, pe culoarele sălii de concert și în sală forfotește de oameni melomani. Toată lumea muzicală a Moscovei a ținut, să asculte concertul. Lângă mine, bătrânul violonist prof. Sibor discută foarte însuflețit cu tânăra și talentata violonță Marina Coroupova. — II țin minte pe George Enescu de când cu turneele făcute pe la noi înainte de revoluție. E un violonist cu renume mondial și cu o mare cultură artistică. La ora anunțată începe și concertul. Apariția lui Enescu e întâmpinată cu aplauze furtunoase. Publicul moscovit nu vede în el numai un muziciane seamă, dar și un autentic reprezentant al culturii înaintate a poporului român. George Enescu execută, împreună cu pianistul Leo Oborin, sonata pentru vioară și pian a lui Mozart, fiind rasplatită pentru interpretarea lui magistrală — cu cascade întregi de aplauze. E chemat la rampă de nenumărate ori, i se oferă flori. Nici nu se terminase partea întâia a sonatei și începuseră bisările, îmi aduc aminte că acum două luni, în aceeași sală, l-am ascultat pe renchim. Acum mi-a fost dat să-l ascult și pe profesorul său. UN DUET CU OISTRACH Profit apoi de antract, pentru a cere impresiile vecinilor mei. Violonistul Mark Zatulovschi imi spune: — Are o cultură violonistă neobișnuită. Este pe drept cuvânt un mare artist. In a doua parte a programului, George Enescu cântă la pian, executând — împreună cu Oistrach — sonata lui Grieg pentru vioară și pian. Atenția publicului se încordează și mai mult, ca să-l asculte de data asta pe pianistul Enescu. Concertul fiind terminat, încep alte ovații, alte bisări., — E un"”artist minunat care nu e mai puțin pianist decât violonist, imi spune dirijorul Teatrului Mare și artist al poporului, Iuri Faier. A doua zi, moscoviții l-au putut cunoaște pe Enescu în postura de dirijor și compozitor. Sub conducerea lui, oristul violonist american Yehudi Menuehestra simfonică de stat a executat în Scrisori din Moscova TRIUMFUL MAESTRULUI GEORGE ENESCU lanosceiA DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU SPECIAL - Sala mare a conservatorului, Rapsodia română, două părți din lucrarea compozitorului Mihail Jora, Peisaje moldovenești și Simfonia a IV-a de Ceaicovski. După aceea, a cântat împreună cu David Oistrach concertul pentru două viori și orchestră de Bach. Succesul repurtat a fost enorm. In asistența deosebit de selectă se găseau ministrul învățământului superior cehl URSS, Kaftanov, M. Litvinov, locțiitorul ministrului afacerilor Străine, V. Kem ®nov, președintele VORS-ului, M. ElSapcenco, președintele comitetului Artelor, Iorgu Iordan, ambasadorul României în URSS, membrii corpului diplomatic, oameni de știință, literați și artiști. Transmise prin radio, concertele lui Enescu au putut fi ascultate de milioane de oameni din Uniunea Sovietică, fiind astfel o întărire sensibilă a legăturilor culturale dintre România și URSS. N. Mihailov George Enescu juVi, Desvelirea monumentului eroilor sovietici în prezența M. S. Regelui In cadrul marilor solemnități militare ce vor avea loc in ziua de 9 Mai, pentru cinstirea împlinită unui an dela victoria deplină asupra hitlerismului. Va fi desvelit și monumentul ridicat in Piața Victoriei. Acest monument este închinat jertfei eroilor sovietici ce au căzut pentru eliberarea României. La parada militară vor participa și detașamente ale armatei roșii. Festivitatea va fi cinstită de prezența M. S. Regelui și a întregului guvern. Un apel urgent pentru reducerea m!!!!!!3|:]D!t!H l l!||||!milim!lliilim III|||||||||mmilliiiliiiiilimilimiliiiimiliilor consumului de cereale în Statele Unite iiiiiiiüuuiii HDíiuilji.iiiisi Dmuuiiiiii si sumsmituiimiiiiiiiiiiiiiiiiiii Hitüsiiiiiiiiii WASHINGTON 29 (Rador). Un apel urgent către populația Statelor Unite să reducă consumul de cereale a fost făcut Sâmbătă seara de către Clintc Anderson, ministrul agriculturii, într’o cuvântare rostită la radio. Desvăluind că 21 de vase nordamericane ce urmau să transporte grâu în regiunile înfometate nu au putut pleca din lipsă de provizii, d. Anderson a spus: ,Cu toții trebue să strângem cureaua- Cu dârză hotărâre trebue să mâncăm mai puțin grâu, mai puțină pâine, mai puține paste făinoase și alte din grâu. Rezervele sunt atât de produse încât nu este posibil să continuăm mici să mâncăm grâu și produse ale lui în ritmul de până acum și în același timp să facem față marilor obligatii pe care le avem față de oamenii înfometați de peste mări Începând de acum și până în a doua parte a verii când începe culesul grânelor sper că fiecare american se va gândi că orice bucățică de pâine ce este consumată fără rost însemnează bucățică luată dela gura vreunui copil e înfometat din Europa. Trebue sănunțăm la surplusul nostru pentru deca alții să obțină măcar minimum pentru a trăi. In numele omenirei, nu putem face mai puțin decât, atât", i < mincinoasă și falsa informație Călători sosiți recent în țară din Occident și Orient, nu-și ascund nedumerirea și nici nu găsesc nici un fel de explicații asupra modului cum sunt privite în străinătate stările de la noi. Nu înțelegem și nici nu ne putem lămuri, cine are oare interesul de a ne prezenta în culorile în care suntem astăzi zugrăviți pretutindeni. Credeam că este o glumă pe care mi-a pus-o un prieten întrebarea gazetar francez, care se mira că încă mai sunt în viață, având în vedere condițiunile de trai astăzi existente în țară. Cum această întrebare mi-a fost mereu repetată, am înțeles cât de departe mersese și cât de mult a prins această atmosferă ce ni s‘a creiat peste penibilă granițe, încercând să dau lămuririle de rigoare, s‘a trecut ușor asupra realităților politice, crezând poate că vor putea trage concluzii devaforabile asupra situației economice și asupra factorilor care au crezat (după părerea celor de rea credință) un moment greu- Explicațiile date, fie că au surprins, fie că au fost socotite ca nesinecre de mulți cari aveau interes să susție această propagandă otrăvită, — nu au fost întotdeauna crezute. Că murim de foame, că Bucureștiul este un oraș în care — ca în toată Țara Românească dealtfel — viața nu-ți mai este asigurată, și mai ales uimirea arătată de aproape toți cei cărora le indicam data reîntoarcerii, sunt lucruri grave care trebue să dea de gândit celor ce sunt însărcinați cu arătarea adevărului peste hotare. Actuala situație nu mai poate dăinui. Toate eforturile, toate sacrifiile trebuesc făcute, trebuesc aleși oameni, adecuați cari să arate, cu argumente reale, adevărata situație a țării, realizările guvernului într-o perioadă critică, marele sprijin ce ne-a fost acordat de URSS. și mai cu seamă să se explice că această propagandă mincinoasă este întreținută numai de cel pe care prăbușirea regimului dictatorial l-a îndepărtat de ceiace are astăzi țara cinstit, dornic de muncă și progres. Dar nu pot încheia aceste rânduri fără a sublinia o gravă inadvertență apărută într-unul din ziarele noastre de dimineață. Cineva care a reprezentat România la Paris, la un congres ținut recent acolo, declară: „Noaptea circulația sistează pe la ora 9.30. E riscant, e primejdios să te aventurezi pe străzile Parisului ca altădată la ore nocturne. Asta nu și-o mai permit acum decât doar femeieștile dornice de aventuri expeditive și acei cari nu au a se teme nici de ele, nici de întâlniri cu răufăcătorii. Căci se petrec multe banditisme la Paris. Ca pretutindeni. Ca și la noi. Aceasta e una din nefastele consecințe ale războiului și lipsurilor“. Că la Paris te poți învârti toată noaptea fără nici o grijă, că teatrele își încep spectacolele la ora 9, că metroul circulă până după miezul nopții, sunt desigur lucruri cari nu pot fi contestate și cari nu sprijină rândurile citate mai sus Dar gravitatea și informația falsă, slujind fără să vrea propaganda mincinoasă, este afirmația că la noi se produc multe banditisme. Și aceasta datorită lipsurilor și nevoilor. Ori nici unul din borfașii sau bandiții (al căror număr de altfel a și început să scadă) nu au fost dovediți ca făcând această „meserie” din cauza lipsurilor sau nevoilor... Iar de circulat în București se circulă, slavă Domnului, toată noaptea, fără nici un risc de a fi asasinat. Propaganda mincinoasă, falsa informație, iată capitolele care trebue să ne preocupe și pe care trebue să le înlăturăm cât mai curând. Mihail Hurtig ■9B D. Gouin cere poporului francez să adopte noua Constituție AIX EN PROVENCE, 29 (Rador). — Intr’o cuvântare rostită cu prilejul inaugurării stavilarului de la Rigaud, d. Felix Gouin, șeful guvernului provizoriu francez, a subliniat că politica guvernului nu se poate mărgini la menținerea producției actuale. Ea trebue să caute creșterea acestei producții și, de aceea, va trebui elaborat un plan de modernizare a industriei. Pentru îndepărtarea tuturor greutăților economice, trebue ca Franța să aibi un guvern stabil și nu un guvern provizoriu ca acum, iar pentru aceasta, poporul francez trebue să adopte noua constituție, chiar dacă aceasta, ca orice operă omenească, nu ar părea perfectă în ochii tuturor. precizez din capul locului că nu mă refer la alegerile care s’au efectuat în Anglia, în Franța, în Norvegia, în Uniunea Sovietică, în Belgia sau în Danemarca. Opinia publică din aceste țări a dovedit cum simte și cum gândește, susținând în timpul războiului cauza democrațiilor și sprijinind lupta pentru libertatea lumii și independența popoarelor- In a, fără de asta, se știe că și înainte de 1939 cetățenii susziselor state au votat în mod liber și secret, în marea lor majoritate, pentru partide, de care nu li-ar fi nici teamă nici rușine, să se declare și în împrejurările actuale, aderenții lor. Prin urmare, era foarte firesc și chiar necesar, ca de îndată ce au încetat ostilitățile, să se procedeze din nou la o consultare populară și să se reia viața parlamentară care a fost întreruptă sau tulburată numai din cauza războiului a ocupației străine. Democrația nu avea decât de câștigat de pe urma reintrării în făgașul normal a funcțiunilor ei și a măsurării cinstite a pulsului corpului electoral. Dar să ne gândim la celelalte țări, în special la cele învinse și ocupate sau la cele cu un trecut politic nedesmințit reacționar. Ce justificare a avut oare graba de a se face în aceste țări alegeri și ce folos au adus ele democrației , vreme o citadelă socialistă. Republica austriacă a avut oarecare durată și conținut, așa încât s’a putut, cu drept cuvânt, susține că dacă n’ar fi fost presiunea germană și mistificarea cu plebiscitul din Aprilie 1938, poporul austriac, occidental, iubitor și cuminte, ar fi urmat o cale democratică- Deci trebuia să i se dea, după eliberare, posibilitatea să-și manifeste sincer credințele lui politice. Dar e acelaș cazul cu Ungaria ? E oare acelaș cazul cu Bavaria și cu Japonia? Sau va fi acelaș cazul cu trecută Polonia, unde săptămâna s’au făcut intervenții diplomatice din partea anglo-americanilor ca să se ție cât mai curând alegeri libere și secrete ? Cred că nu- mi mă bizui, neutru a o afirma, pe istoria politică a acestor țări din cei douăzeci de ani de intermezzo dintre primul și al doilea război mondial. Acolo crezul democratic n’a existat decât la o mică elită. In celelalte straturi iredentismul, șovinismul, militarismul, antisemitercii lunare în pagina 4« Marota alegerilor S’au făcut alegeri în Austria- . D. Trigvesse, secretarul general al O. N. U-ului, trecând în revistă gar Treacă-meargă- Viena a fost multă da de onoare a marinarilor, însărcinați cu asigurarea pazei O. N. U 1