Timpul, iunie 1946 (nr. 3148-3171)

1946-06-02 / nr. 3148

t H ill O A G T l A Șl ADMINISTRAȚIA BÜCVSI9T], — Strata S&rlndar Nr. U TOISmv. Redacția ți Administrația 3 05-4« Tipografia 3.42.23 abona mente I» (ari s io »trälnäfale : <s ■ • an ama . . « luni 12.000 lei Tarl,ul to funcțiune de convențiile poștale Inter­nationale Funcționarii publici ti pensionar« Le­ 10000 — pe 3 luni SS­ ,*se C1* 60cietăți S1 autorități 100.000 anual, cu plata diferenței unei eventuale matoriri a tarifului Abonamentele incep la I ți 18 ale fiecărei luni Taxa de franceza plătită In numerar cont aprobării *Di­recțiunei Generale P. T. T Nr. 30288/3 Mai 183R Cont C. E. C. Postal No. 1327 Proprietari „TIMPUL" 8. A R. înscrie sub Nr 202 Trib. Ilfov Fondator : GR­IGORE GAFENCU L­egea electorală Regimurile fasciste din Româ­nia, spre a-ș i putea exercita dic­tatura, au abolit sistematic toată ființa democratică a statului. Au desființat Parlamentul, au supri­mat libertatea cuvântului, a în­trunirilor, — într’un cuvânt, au desființat orice urmă a contro­lului cetățenesc asupra treburilor Statului, și au introdus regimul de teroare și samavolnicie, pregă­tind opinia publică — fără posi­bilitate de a se apăra, — pentru marele război criminal și pentru înfeudarea României în politica Axei.Zece ani de zile aproape- masa sele Populare nu și-au putut a­­lege reprezentanții săi firești în Parlamentul Țării, din care să emane cârmuitorii Statului­ Timp de aproape zece ani poporul­­ a fost consultat’ n’a putut ratifica hotărârile luate de arbitrarii gu­vernanți. La 23 August, România a in­trat, iar pe făgașul ei de regim democratic. Drepturile i-au fost redate și prerogativele masselor se pot exercita iar. Viitoarea lege electorală, al cărui ante-proect a fost publicat și supus unei largi dezbateri populare, constituie, prin felul cum a fost redactată, încă un pas Pentru democratizarea vieții noastre politice. Pentru prima dată își vor putea exercita dreptul de vot femeile, militarii activi și tinerii­ înce­pând dela 19 ani, iar vârsta celor cari pot candida, începe dela 23 de ani-Prin aceasta energii cât mai multe iau parte la viața politică a țării- Femeile, cari pot fi găsite astăzi în toate compartimentele vieții publice- în birouri, uzine, instanțe judecătorești, laboratorii și cari erau private de acest drept de­ a putea lua parte la e­­xercitarea vieții politice, sunt in­tegrate într’un drept care li se cuvenia de mult-Vor fi lipsiți însă de acest drept, toți acei cari l-au suprimat pen­tru toți cetățenii — acei cari au făcut parte activă din regimu­rile de dictatură, și cari au pro­movat rușinea unui sistem politic retrograd. Prin noaa lege electorală, care presupune alegeri în curând, gu­vernul se va prezenta în fața Țării să ceară girul voinții popu­lare, pentru ca reprezentanța ei să poată corobora opera cârmui­­torilor aleși și verificați de scru­tinul masselor largi ce le repre­zintă­ Legea electorală, așa cum a fost făcută cunoscută de textul anteproiectului, este o lege în­cadrată în cele mai largi prin­cipii democratice în această ma­terie- Sugestiile și obiecțiiunile ce vor fi aduse­ vor ajuta la perfec­tarea de amănunte în­ vederea redactării textului definitiv- SOLEMNITATEA POMENIRII EROILOR NEAMULUI — LA MORMÂNTUL EROULUI NECUNOSCUT. — LA MONUMENTUL EROI­LOR SOVIETICI ȘI LA CE­MITIRELE MILITARE S’AU OFICIAT SLUJBE RE­LIGIOASE ȘI S’A PREAMĂRIT SLAVA CELOR CĂZUȚI PENTRU LIBER­TATE­A ȘI APARAREA PATRIEI — Eri s’a sĂRbătorit, în Capitală și în toată țara, Ziua Eroilor. Peste tot s-a adus prinosul de recunoștință martirilor cari s'au jertfit pentru a cuceri libertatea și independența Țării și de a o scăpa de dușmanul cotropitor. La Mormântul Eroului N­ecunoscut, la Monumenul Eroilor Sovietici, în cimitirele militare, în școli și în bisericile din întreaga Țară au fost evocate chipurile sfinte ale eroilor Neamului. I-a enormat Tifu­S „Eroi fiîtsi Necusnoscut" La altarul „Eroului Necunoscut“, din gips de către P­­S­­S- Veniamin Poci- Parcul Carol, solemnitatea s'a desfășu­­rat. Vicarul Patriarhiei, înconjurat rar în prezența reprezentantului M. S. 1 de un sobor de preoți, răspunsurile Regelui Mihai I, d. general de corp de­j fiind date de corul Bisericii Sf- Pa- Armată, adjutant C- Nicolescu, a mem­­­ triarhii. brilor guvernului în frunte cu d. Gh. Tă­u Dună terminarea Serviciului divin tărăscu, vicepreședintele consiliului de i se păstrează un minut de tăcere,' miniștri, ' trupa prezintă arma pentru onor iar Comisia Aliată de Control, din par- drapelul se înclină în fața „Eroului rea sovietică reprezentată prin d-n­i. G-ral maior V P. Vinogradov, șeful de Stat Major al Comisiei Aliate de Control. G-ral Buniașin, col. Molokov­ski, col. Borinov, col­ Halchin, lt-col­ Cusmin, maior Luchianoff-Din partea misiunei militare a Ma­rii Britanii, o delegație de ofițeri din diferite arme, lt-col. Galpin, lt- c­olor de marină Serraillier, maior Miller, maior Bell, cpt. Klinghart, cpt- Ac­­kland, st­­ar- Reval. Din partea Misiunei militare a Sta­telor Unite, d-nii: c-dor Thomas, ma­ior Glaude și cpt- Tabacovici.Corpul Diplomatic a fost reprezentat de d-ni: Jean Louis Paul Boncour, L. Krauss, Ladislau Huteak, Iakovlev, Korj Sliva, Boczek, Vanceff și Stasimir Mîha­­lakeff­ La altarul străjuit de patru ostași din „Escorta Regală“ în mare ținută, s'au depus coroane din partea M- S. Regelui, a guvernului, a Armatei Ro­șii, Misiunilor Britanică și America­nă, Legației Franței, Apărării Patrio­tice, Federației Democrate a Femeilor din România și Confederației Gene­rale a Muncii. S'a oficiat apoi un Serviciu rel" Necunoscut" în timp ce fanfara into­nează ..Imnul Sacru“­A luat apoi cuvântul P. S­ Venia­min Pocitan, care a arătat în cuvinte pătrunzătoare sublimul sacrificiului făcut de sutele de mii de eroi, ade­vărați mucenici­­ ai neamului, căzuți în luptele pentru libertate și indepen­dență și progresul Țării Românești. CUVÂNTAREA D-LUI G-RAL C. DAMACEANU A urmat apoi cuvântarea d-lui C. Dămăceanu, subsecretar de stat gen. al Armatei de uscat, d-sa după ce arată în­seninătatea solemnității închee cuvânta­rea cu legământul. ..Este un legământ sfânt, pe care tre­­bue să ni-1 luăm în această clipă și din acest loc, deoarece numai astfel vom a­­sigura somnul liniștit al celui pe care-1 cinstim astăzi aici, cum și a celor care _ chemaț­ de el și nevăzuți de noi — au venit să ne citească gândurile și să as­culte glasul nostru, porunca lor­ Numai astfel, îi vom lăsa să doarmă liniștiți ,și Împăcați țn morminte, si­­guri că jertfa lor nu le-a fost zadarnică. Iar noi, le aducem omagiul suprem, a-Continuare în pag. 4-a ■-­­ , a Solem­nitatea la Mormântul „Eroului Nec­unoscut“ De sus în jos: D. general Nico­lescu a depus o coroană din partea M. S. Regelui. — Delegația ameri­cană și sovietică au depus dease­­meni câte o coroană Intre vechea și noua lege electorală Alegerile vor avea loc peste trei luni. Criticele aduse anteproed­ului a fost îndeplinită și cea din urmă formalitate înaintea fixării datei alegerilor: legea electorală, ante­ proectul ei, a fost publicat și dat spre desbatere publică. Partidele politice își vor putea da avizul sugerând eventualele modificări. Este de ob­servat că împotriva zvonurilor ce au circulat și au găsit ecou în presă, prima electorală, utilizată de toate partidele ce au guvernat țara până în 1839, nu face parte din proect, legea stabilind proporția pe listă, ceia ce e în concordanță cu legile a­semănătoare în vigoare în celelalte țări. Din punct de vedere politic legea a fost bine primită în toate cercurile, cu toate că partidele de opoziție, au schițat numai o critică de ordin gene­ral asupra acestui ante-proect. Gru­pările opoziționiste nu sunt de acord cu derogarea făcută de la Constituție prin fixarea sistemului­ unicameral. Mai exact, nu se opun să avem nu­mai o Cameră a Deputaților fără Se­nat, se împotrivesc însă conținutului articolului care prevede dreptul de a fi aleși a militarilor și funcționarilor publi­ci sau a art- 24 care prevede po­sibilitatea disolvării Camerei cu apro­barea „majorității absolute" aceste articole contravenind Constituției în vigoare-Problema aceasta nu e însă esen­țială- Discuțiile juridice asupra formei de îndeplinit, nu va schimba esența însăși a legii care e în concordanță cu dorința masselor-Un alt amănunt care trebue notat este acela că alegerile vor fi efec­tuate în August. Un indiciu îl consti­­tue faptul că Blocul partidelor guver­namentale și-a fixat cartierul general la hotelul .,Continental" din Calea Victoriei, care a fost închiriat în acest scop pe o durată de trei luni- Acolo vor funcționa cele trei organisme de conducere a campaniei electorale. Intre vechea și noua lege electorală Este interesant de însemnat dife­rențele dintre vechea și noua lege electorală. Le vom însemna sumar: Senatul se desființează. Vor­ avea un singur corp legiuitor: C mera Deputaților. Aceasta se adună obli­gator la 15 Octombrie. Dreptul de vot începe la 19 ani împliniți, iar dreptul de a fi ales la 23 ani împli­niți. femeile au drepturi egale cu bărbații iar militarii și funcționarii publici au dreptul de a vota și a fi aleși. Fiecare județ poate alege un deputat la 40 mii locuitori. Aduna­rea se consideră constituită și de­putații aleși după proclamarea sera­­finului de către biroul electoral și nu de Adunarea Deputaților, după validare. Adunarea se poate dizolva cu acordul totalității deputaților. Critici Apărut deabia de 48 ore, ante­­proectul legii electorale a și început a suferi critici- Nu e vorba de legea în­săși pe care toată lumea o găsește de­mocratică și echilibrată. Unele ziare — și nu vorbim de oficioase — o gă­sesc prea moderată deoarece tugădue — așa cum scria eri „Semnalul" — unor elemente cari au stat în slujba dictaturii să voteze și să fie chiar aleși. Și această toleranță din legea electorală autorul și-o explică prin faptul că proectul a fost adus în des­batere publică doi ani după 23 August 2114• Iar „Adeverul“ cere o mai lar­gă explicație a art. 53 din proect în privința modului de repartiție a man­datelor, text care nu e clar și cari ar avea posibilitatea să desavantajeze Unele­­ grupări cari obținând, pe țară, u­n număr suficient de voturi nu ar avea totuși nici un deputat prin adop­tarea scrutinului pe listă. Oficiosul liberal își exprimă satis­facția publicării ante-proectului și în­­semnează: „ne mărginim a releva că el comportă un examen minuțios, atât­­ din punct de vedere juridic,constitu­țional cât și din punct de vedere po­litic și tehnic“­„Dreptatea“ publică un reportaj cu titlul general de cauzele publicării ante-proectului de lege electorală" în care nu aduce nici un element în le­gătură directă cu acest proect­ . Se așteaptă ca delegația perma­nentă să se întrunească pentru a cer­ceta proectul prezentat de, ministrul justiției- Ambasadorul Jugoslavia a prezentat scrisorile de acreditare in ziua de 31 Mai 1948, la ora 11. Ex­­cellnța ga d­­r. Dana Medaevric. Ambasador Extraordinar țar al Republicei Federative Pienipoten­­populare Iugoslave la Br­sacști, a fost primit in­­ audiența oficială, la Palatul Regal, cu ceremonialul obișnuit­­. Excelența Sa a avut onoarea a remite Majestății Sale Regelui, fos­t reacu­l Domnului Președinte al Consiliului de Miniștri și­i Domnului Ministru al Afa­­cerilor Străine, scrisorile sale de acre­ditare. După terminarea audienței oficiale, Excelența Sa Domnul Dr. Dane Meda­­cov­ o a fost recondus la reședință cu același ceremonial ca la sosire. D. MEDAKOVIC ieșind de la Falat Un tratament sovietic al ulcerului MOSCOVA, 31 (Rador).­­ După cum anunță corespondentul Agen­ției REUTER, savanți sovietici au reușit să vindece ulcerul duode­nal prin injecții directe cu un nou medicament. Noua metodă a fost experimenta­tă asupra a 200 de pacienți- Profesorul Serghei Zeitlin a a­­nunțat întrig conferință a savan­­ților că în urma a două sau trei infecții cu noul medicament sim­­ptomele ulcerului­ dispar, pacienții recăpătând pofta de mâncare. După un tratament de trei săp­tămâni, 40 °/o din cazurile prezen­tate au fost complet vindecate­ Agora nr. ȘIRA­T0 Premiul Național pentru pictură de Petru Comarnescu C­­omisiunea pentru Premiul Național de Pictură, de sub președinția d-lui Mihail Ha­lea Ministrul Artelor, a acordat câte un premiu național­ pentru pictură d-lor Francisc Șirato și N- Dărăscu­ Din generația ajunsă la adevărata maturitate artistică a mai rămas să fie premiat­ă­ Iser, Statul recunoscând astfel meritele șefilor școalei românești de pic­tură, care pe urmele lui Luchian, Grigorescu și Andreescu au des­­voltat expresia românească prin culoare și linie la un nivel mon­dial, școala românească fiind vrednică a fi orânduită îndată după școala Parisului­ In ceea ce ne privește, socotim premierea d-lui Francisc Șirato drept un act de legitimă și deplin meritată consacrare oficială, drept o târzie răsplată a străduin­țelor creatoare ale unui artist care a avut o viață grea și imen­se piedici pentru realizarea lui- Desigur și acum mai sunt oameni care îl consideră un artist mai mult făcut decât născut, ceea ce este o enormă confuzie. Șirato, ca și artiștii Renașterii, posedă nu numai­ sensibilitate dar și rațiu­ne, nu numai instinct creator, dar și spirit critic. Aceasta nedumere­ște la noi, unde, adesea creatorii se manifestă doar prin intuiție și nu și prin inteligență. Dar și Ce­zanne a fost socotit la fel în Fran­ța, odinioară pentru că marii înoi­­tori nu sunt lesne înțeleși, mai ales când prefac structural viziu­nea picturală de până la ei- Șirato a ajuns treptat printr-o desvoltare nespus de intensă și progresivă, să construiască totul din lumină și culoare, făcând din lumină realitatea care dă consis­tență realității maselor, obiec­telor- După ce prin celebrele-i compoziții „întâlnirea" și ,­în­toarcerea de la târg“ a creat o nouă directivă pentru arta deco­rativă românească depășind stilul bizantin și aducând o densitate în volum și o mișcare luminoasă în ritmica formelor . In anii dela 1930 încoace s’a dedicat picturii de șe­valet, dând din ce in ce lu­minii o funcție constitutivă și un ■ joc nespus de expresiv­ Asumându-și răspunderea pro­blematicii lui Cézanne, el a rezol­vat revenirea la forma consis­tentă și reală, anulată de impre­sionism prin relațiile de intensi­tate între lumină și culoare, fă­când și din umbră tot vibrație, luptând împotriva opacității, res­pectând structura formală a rea­lității­ Astfel Șirato a dus mai departe și pe cont propriu pro­blema păstrării formei în funcție de lumină și culoare, și reușind să dea expresii universal vala­bile, care constitue într’adevăr un progres chiar și față de Cézanne­(Contamssire în pa?s. 3. g Președintele Truman va respinge demisia d-lui Stettinius B ■ NEW YORK. 1. (Radio). — Președintele Truman a declarat a­seară la o conferință de presă, că a rămas surprins de demisia d-lui Stettinius. Motivul invocat este că d-sa consideră terminată misiu­nea care i-a fost încredințată în legătură cu Organizația Națiunilor Unite. Președintele a­l~>ai declarat că va respinge demisia d-lui Stettinius. Mareșalul Smuts cere aliaților să-și revizuiască politica față de Germania B ■ LONDRA, 1. (Radio). — Mareșalul Smuts, primul ministru al Uniunii Sud-Africane, într-o cuvântare rostită aseară la radio, a cerut aliaților să-și revizuiască și să-și modifice radical politica față de Germania. După părerea sa, Germania nu va mai putea deveni o amenințare pentru pacea mon­dială, dar continuarea actualei po­litici aliate ar putea avea grave re­percusiuni sociale și ar transformat Germania intr-un centru de infecție mondială. Sunt pentru distrugerea Germaniei lui Bismark și a lui Hitler, dar nu pot admite nimicirea unui popor cu tradiție istorică. O asemenea încercare ar fi criminală, și ar fi destinată unui eșec sigur — a clarat mareșalul Smuts. Reluarea navigației pe Dunăre H­E LONDRA, 1. (Radio). — Agențiile de presă anunță că a fost reluată navigația pe Dunăre între zona sovietică de ocupație din Au­stria Ungaria și Cehoslovacia. General german achitat de un tri­bunal britanic St­R LONDRA, 1., (Radio).­­ Tribunalul militar britanic din Hams­burg a achitat aseară pe generalul german von Behrens, acuzat că în anul 1942 a ordonat executarea a 14 soldați britanici din for­mațiunile de „comando", care au încercat să arunce în aer în Norve­­gia instalațiile unei uzine, în care se fabrica „apă grea", pe care sa­vanții naziști o foloseau la cercetări în domeniul energiei atomice. In cursul procesului s-a făcut dovada că generalul Behrens nu a avut cunoștință despre aceste execuții. Iminenta demisie a guvernului persan fl - LONDRA, 1. (Radio). — Agenția „Reuter“ a anunțat aseară din Teheran că demisia guvernului persan prezidat de d. Gavam Sultaneh, este iminentă. D. Gava­m va fi însărcinat cu constituirea unui nou guvern format din miniștri cu tendințe mai liberale. Sugestii, propuneri și critici la noua lege electorală Am publicat anteproectul decretului legii electorale, pe care d. ministru al justiției, l-a supus unei cât mai largi discuții publice. Ziarul n­ostru roagă pe cetitorii săi să trimeată suge­­stii, critici și propuneri la acest ante-proect, contribuind prin aceasta ca această lege să fie o lege elaborată cu sprijinul cât mai larg al cetă­țenilor. Răspunsurile se vor trimite pe adresa ziaru­lui, cu mențiunoeat „Pentru Legea electorală”. In corpul ziarului publicăm primul răspuns. eșim din Florar (cum îi spune lunii Mai, poporul) fără să re­simțim acea senzație de tran­dafiriu și de „wunderschön“ pe care primăvara, natura în plină e­­florescență, lumina radioasă a două treimi din 24 de ceasuri ar fi tre­buit să ni-o lase, ca de obicei, în su­flet. Intrăm în Cireșar cu un gust de acreală și de strepezeală de pare că ne-am fi hrănit cu aguridă. Și asta din pricină că încă de la 1 Mai, când mareșalul Rokossovski și-a exprimat la paradă regretul că „nici pacea, nici securitatea inter­națională nu sunt încă asigurate“ și până ieri, ultima zi din Mai, n’am auzit decât aproape numai cuvân­tări străbătute de îngrijorare. Și d. Churchill în discursul pe care l-a ținut la banchetul de la Westminster, la 7 Mai, și președin­­tele Inona în expunerea sa de la A­­dunarea Națională și președintele Felix Gouin în cele ce-a spus de a­­niversarea Victoriei, și președintele Truman în logosul rostit de 11 Mai la Universitatea Fordham din New­ York, și d. Molotov în declarațiile făcute la 27 Mai și toți oratorii care su luat cuvântul Miercuri la mani­festația pro-sovietică de la Madison Square, s-au arătat mâhniți efe­te­rii cum decurg lucrurile. Alarmiștii profesionali, practicie­nii sadici ai bucuriei întreținute din tristețea și paguba altora căreia nemții îi zic „Schadenfreude“ pre­cum și acei cari speră împotriva speranței — cum ar fi spus Cle­­menceau — că se va ajunge la o în­că­erare (fiindcă într’asta ei văd singurul mijloc de a putea subsista») au folosit bine-înțeles aceste cuvân­tări spre a-și susțina insinuările și a merge până acola să vor­­bească și de război. Război? Se uită prea lesne la câte umilin­țe și câte capitulări au trebuit de­mocrațiile să consimtă între anii 1931 și 1939, tocmai fiindcă se re­­­pugna războiul și fiindcă știau că massele nu-l vroiau in ruptul capu­lui. Au înghițit agresiunea japoneză din 31. Au tolerat venirea la putere a nazismului în 33. S’au lăsat sfi­date de războiul din Abisinia în 35. S’au abținut in mod criminal să in­­tervie în Spania, la 1936. Au Închis pentru a doua oară ochii în 1937, când din nou Japonia a atacat ban­­diteste republica chineză. Nu s’au mișcat în Martie 1936 când Hitler l-a arestat pe Schuschnigg și a ane­xat cu deașila Austria la Reich. N’au reacționat când Cezarul de Carnaval a invadat de Vinerea Sfântă minusculul regat al Alba­niei. Și au suportat pâ&i și înjosti­rea de la München, unde au sacrifi­cet pe cea mai bună, mai «Sudate, mai vrednică și mai reali dintre aliatele devotate: Cehoslovacia. Au fost firește, îndărătul succesive abdicări, meschine calcule politice sau de altă natură, dar nu este mai puțin adevărat că ele au putut fi mai mult sau mai puțin abil camuflate, invocându-Se oroarea de război a masselor care ea, a fost reală. Ei bine, dacă s’a abhorat războiul până în clipa în care Hitler s-a im­­pus cu tot dinadinsul lumii pacinice, dacă popoarele democratice l-au e­­vitat atunci, deși se scursese un sfert de veac de la izbucnirea primei conflagrații mondiale, cum s’ar pu­tea admite în mod serios că s’ar mai merge la război, astăzi, când rui­nele încă fumegânde, când mormin­tele încă neacoperite de pietre fu­nerare când mutilații încă în viață, când atâtea femei încă în zabra­­negru ne amintesc la tot pasul și clipă cu clipă de convoiul de sufe­­rinți, de mizerii, de atrocități de victime nevinovate pe care le aduce războiul după el. Pentru cine? Pentru ce? Să nu uităm de rebeliunile care s’au produs în armata americană de ocupație din Germania, fiindc* Continuare în pagina 4-a IN­PAG. IV-a­s ■ Recursurile crim­i­naline d­e război au fost respin­se. a Cererea de grefiere fă­cută de Son Antoni ® s ©^ B Sentința în procesul ta­­­ternului lor judecat é Tribunalul Poporuîui a Matohul România-äisgga­ria a fost contramandat gorile generale Când vor avea Io« D. GROMIKO

Next