Timpul, iunie 1946 (nr. 3148-3171)
1946-06-02 / nr. 3148
t H ill O A G T l A Șl ADMINISTRAȚIA BÜCVSI9T], — Strata S&rlndar Nr. U TOISmv. Redacția ți Administrația 3 05-4« Tipografia 3.42.23 abona mente I» (ari s io »trälnäfale : <s ■ • an ama . . « luni 12.000 lei Tarl,ul to funcțiune de convențiile poștale Internationale Funcționarii publici ti pensionar« Le 10000 — pe 3 luni SS ,*se C1* 60cietăți S1 autorități 100.000 anual, cu plata diferenței unei eventuale matoriri a tarifului Abonamentele incep la I ți 18 ale fiecărei luni Taxa de franceza plătită In numerar cont aprobării *Direcțiunei Generale P. T. T Nr. 30288/3 Mai 183R Cont C. E. C. Postal No. 1327 Proprietari „TIMPUL" 8. A R. înscrie sub Nr 202 Trib. Ilfov Fondator : GRIGORE GAFENCU Legea electorală Regimurile fasciste din România, spre a-ș i putea exercita dictatura, au abolit sistematic toată ființa democratică a statului. Au desființat Parlamentul, au suprimat libertatea cuvântului, a întrunirilor, — într’un cuvânt, au desființat orice urmă a controlului cetățenesc asupra treburilor Statului, și au introdus regimul de teroare și samavolnicie, pregătind opinia publică — fără posibilitate de a se apăra, — pentru marele război criminal și pentru înfeudarea României în politica Axei.Zece ani de zile aproape- masa sele Populare nu și-au putut alege reprezentanții săi firești în Parlamentul Țării, din care să emane cârmuitorii Statului Timp de aproape zece ani poporul a fost consultat’ n’a putut ratifica hotărârile luate de arbitrarii guvernanți. La 23 August, România a intrat, iar pe făgașul ei de regim democratic. Drepturile i-au fost redate și prerogativele masselor se pot exercita iar. Viitoarea lege electorală, al cărui ante-proect a fost publicat și supus unei largi dezbateri populare, constituie, prin felul cum a fost redactată, încă un pas Pentru democratizarea vieții noastre politice. Pentru prima dată își vor putea exercita dreptul de vot femeile, militarii activi și tinerii începând dela 19 ani, iar vârsta celor cari pot candida, începe dela 23 de ani-Prin aceasta energii cât mai multe iau parte la viața politică a țării- Femeile, cari pot fi găsite astăzi în toate compartimentele vieții publice- în birouri, uzine, instanțe judecătorești, laboratorii și cari erau private de acest drept de a putea lua parte la exercitarea vieții politice, sunt integrate într’un drept care li se cuvenia de mult-Vor fi lipsiți însă de acest drept, toți acei cari l-au suprimat pentru toți cetățenii — acei cari au făcut parte activă din regimurile de dictatură, și cari au promovat rușinea unui sistem politic retrograd. Prin noaa lege electorală, care presupune alegeri în curând, guvernul se va prezenta în fața Țării să ceară girul voinții populare, pentru ca reprezentanța ei să poată corobora opera cârmuitorilor aleși și verificați de scrutinul masselor largi ce le reprezintă Legea electorală, așa cum a fost făcută cunoscută de textul anteproiectului, este o lege încadrată în cele mai largi principii democratice în această materie- Sugestiile și obiecțiiunile ce vor fi aduse vor ajuta la perfectarea de amănunte în vederea redactării textului definitiv- SOLEMNITATEA POMENIRII EROILOR NEAMULUI — LA MORMÂNTUL EROULUI NECUNOSCUT. — LA MONUMENTUL EROILOR SOVIETICI ȘI LA CEMITIRELE MILITARE S’AU OFICIAT SLUJBE RELIGIOASE ȘI S’A PREAMĂRIT SLAVA CELOR CĂZUȚI PENTRU LIBERTATEA ȘI APARAREA PATRIEI — Eri s’a sĂRbătorit, în Capitală și în toată țara, Ziua Eroilor. Peste tot s-a adus prinosul de recunoștință martirilor cari s'au jertfit pentru a cuceri libertatea și independența Țării și de a o scăpa de dușmanul cotropitor. La Mormântul Eroului Necunoscut, la Monumenul Eroilor Sovietici, în cimitirele militare, în școli și în bisericile din întreaga Țară au fost evocate chipurile sfinte ale eroilor Neamului. I-a enormat TifuS „Eroi fiîtsi Necusnoscut" La altarul „Eroului Necunoscut“, din gips de către PSS- Veniamin Poci- Parcul Carol, solemnitatea s'a desfășurat. Vicarul Patriarhiei, înconjurat rar în prezența reprezentantului M. S. 1 de un sobor de preoți, răspunsurile Regelui Mihai I, d. general de corp dej fiind date de corul Bisericii Sf- Pa- Armată, adjutant C- Nicolescu, a mem triarhii. brilor guvernului în frunte cu d. Gh. Tău Dună terminarea Serviciului divin tărăscu, vicepreședintele consiliului de i se păstrează un minut de tăcere,' miniștri, ' trupa prezintă arma pentru onor iar Comisia Aliată de Control, din par- drapelul se înclină în fața „Eroului rea sovietică reprezentată prin d-ni. G-ral maior V P. Vinogradov, șeful de Stat Major al Comisiei Aliate de Control. G-ral Buniașin, col. Molokovski, col. Borinov, col Halchin, lt-col Cusmin, maior Luchianoff-Din partea misiunei militare a Marii Britanii, o delegație de ofițeri din diferite arme, lt-col. Galpin, lt- color de marină Serraillier, maior Miller, maior Bell, cpt. Klinghart, cpt- Ackland, star- Reval. Din partea Misiunei militare a Statelor Unite, d-nii: c-dor Thomas, maior Glaude și cpt- Tabacovici.Corpul Diplomatic a fost reprezentat de d-ni: Jean Louis Paul Boncour, L. Krauss, Ladislau Huteak, Iakovlev, Korj Sliva, Boczek, Vanceff și Stasimir Mîhalakeff La altarul străjuit de patru ostași din „Escorta Regală“ în mare ținută, s'au depus coroane din partea M- S. Regelui, a guvernului, a Armatei Roșii, Misiunilor Britanică și Americană, Legației Franței, Apărării Patriotice, Federației Democrate a Femeilor din România și Confederației Generale a Muncii. S'a oficiat apoi un Serviciu rel" Necunoscut" în timp ce fanfara intonează ..Imnul Sacru“A luat apoi cuvântul P. S Veniamin Pocitan, care a arătat în cuvinte pătrunzătoare sublimul sacrificiului făcut de sutele de mii de eroi, adevărați mucenici ai neamului, căzuți în luptele pentru libertate și independență și progresul Țării Românești. CUVÂNTAREA D-LUI G-RAL C. DAMACEANU A urmat apoi cuvântarea d-lui C. Dămăceanu, subsecretar de stat gen. al Armatei de uscat, d-sa după ce arată înseninătatea solemnității închee cuvântarea cu legământul. ..Este un legământ sfânt, pe care trebue să ni-1 luăm în această clipă și din acest loc, deoarece numai astfel vom asigura somnul liniștit al celui pe care-1 cinstim astăzi aici, cum și a celor care _ chemaț de el și nevăzuți de noi — au venit să ne citească gândurile și să asculte glasul nostru, porunca lor Numai astfel, îi vom lăsa să doarmă liniștiți ,și Împăcați țn morminte, siguri că jertfa lor nu le-a fost zadarnică. Iar noi, le aducem omagiul suprem, a-Continuare în pag. 4-a ■- , a Solemnitatea la Mormântul „Eroului Necunoscut“ De sus în jos: D. general Nicolescu a depus o coroană din partea M. S. Regelui. — Delegația americană și sovietică au depus deasemeni câte o coroană Intre vechea și noua lege electorală Alegerile vor avea loc peste trei luni. Criticele aduse anteproedului a fost îndeplinită și cea din urmă formalitate înaintea fixării datei alegerilor: legea electorală, ante proectul ei, a fost publicat și dat spre desbatere publică. Partidele politice își vor putea da avizul sugerând eventualele modificări. Este de observat că împotriva zvonurilor ce au circulat și au găsit ecou în presă, prima electorală, utilizată de toate partidele ce au guvernat țara până în 1839, nu face parte din proect, legea stabilind proporția pe listă, ceia ce e în concordanță cu legile asemănătoare în vigoare în celelalte țări. Din punct de vedere politic legea a fost bine primită în toate cercurile, cu toate că partidele de opoziție, au schițat numai o critică de ordin general asupra acestui ante-proect. Grupările opoziționiste nu sunt de acord cu derogarea făcută de la Constituție prin fixarea sistemului unicameral. Mai exact, nu se opun să avem numai o Cameră a Deputaților fără Senat, se împotrivesc însă conținutului articolului care prevede dreptul de a fi aleși a militarilor și funcționarilor publici sau a art- 24 care prevede posibilitatea disolvării Camerei cu aprobarea „majorității absolute" aceste articole contravenind Constituției în vigoare-Problema aceasta nu e însă esențială- Discuțiile juridice asupra formei de îndeplinit, nu va schimba esența însăși a legii care e în concordanță cu dorința masselor-Un alt amănunt care trebue notat este acela că alegerile vor fi efectuate în August. Un indiciu îl constitue faptul că Blocul partidelor guvernamentale și-a fixat cartierul general la hotelul .,Continental" din Calea Victoriei, care a fost închiriat în acest scop pe o durată de trei luni- Acolo vor funcționa cele trei organisme de conducere a campaniei electorale. Intre vechea și noua lege electorală Este interesant de însemnat diferențele dintre vechea și noua lege electorală. Le vom însemna sumar: Senatul se desființează. Vor avea un singur corp legiuitor: C mera Deputaților. Aceasta se adună obligator la 15 Octombrie. Dreptul de vot începe la 19 ani împliniți, iar dreptul de a fi ales la 23 ani împliniți. femeile au drepturi egale cu bărbații iar militarii și funcționarii publici au dreptul de a vota și a fi aleși. Fiecare județ poate alege un deputat la 40 mii locuitori. Adunarea se consideră constituită și deputații aleși după proclamarea serafinului de către biroul electoral și nu de Adunarea Deputaților, după validare. Adunarea se poate dizolva cu acordul totalității deputaților. Critici Apărut deabia de 48 ore, anteproectul legii electorale a și început a suferi critici- Nu e vorba de legea însăși pe care toată lumea o găsește democratică și echilibrată. Unele ziare — și nu vorbim de oficioase — o găsesc prea moderată deoarece tugădue — așa cum scria eri „Semnalul" — unor elemente cari au stat în slujba dictaturii să voteze și să fie chiar aleși. Și această toleranță din legea electorală autorul și-o explică prin faptul că proectul a fost adus în desbatere publică doi ani după 23 August 2114• Iar „Adeverul“ cere o mai largă explicație a art. 53 din proect în privința modului de repartiție a mandatelor, text care nu e clar și cari ar avea posibilitatea să desavantajeze Unele grupări cari obținând, pe țară, un număr suficient de voturi nu ar avea totuși nici un deputat prin adoptarea scrutinului pe listă. Oficiosul liberal își exprimă satisfacția publicării ante-proectului și însemnează: „ne mărginim a releva că el comportă un examen minuțios, atât din punct de vedere juridic,constituțional cât și din punct de vedere politic și tehnic“„Dreptatea“ publică un reportaj cu titlul general de cauzele publicării ante-proectului de lege electorală" în care nu aduce nici un element în legătură directă cu acest proect . Se așteaptă ca delegația permanentă să se întrunească pentru a cerceta proectul prezentat de, ministrul justiției- Ambasadorul Jugoslavia a prezentat scrisorile de acreditare in ziua de 31 Mai 1948, la ora 11. Excellnța ga dr. Dana Medaevric. Ambasador Extraordinar țar al Republicei Federative Pienipotenpopulare Iugoslave la Brsacști, a fost primit in audiența oficială, la Palatul Regal, cu ceremonialul obișnuit. Excelența Sa a avut onoarea a remite Majestății Sale Regelui, fost reacul Domnului Președinte al Consiliului de Miniștri șii Domnului Ministru al Afacerilor Străine, scrisorile sale de acreditare. După terminarea audienței oficiale, Excelența Sa Domnul Dr. Dane Medacov o a fost recondus la reședință cu același ceremonial ca la sosire. D. MEDAKOVIC ieșind de la Falat Un tratament sovietic al ulcerului MOSCOVA, 31 (Rador). După cum anunță corespondentul Agenției REUTER, savanți sovietici au reușit să vindece ulcerul duodenal prin injecții directe cu un nou medicament. Noua metodă a fost experimentată asupra a 200 de pacienți- Profesorul Serghei Zeitlin a anunțat întrig conferință a savanților că în urma a două sau trei infecții cu noul medicament simptomele ulcerului dispar, pacienții recăpătând pofta de mâncare. După un tratament de trei săptămâni, 40 °/o din cazurile prezentate au fost complet vindecate Agora nr. ȘIRAT0 Premiul Național pentru pictură de Petru Comarnescu Comisiunea pentru Premiul Național de Pictură, de sub președinția d-lui Mihail Halea Ministrul Artelor, a acordat câte un premiu național pentru pictură d-lor Francisc Șirato și N- Dărăscu Din generația ajunsă la adevărata maturitate artistică a mai rămas să fie premiată Iser, Statul recunoscând astfel meritele șefilor școalei românești de pictură, care pe urmele lui Luchian, Grigorescu și Andreescu au desvoltat expresia românească prin culoare și linie la un nivel mondial, școala românească fiind vrednică a fi orânduită îndată după școala Parisului In ceea ce ne privește, socotim premierea d-lui Francisc Șirato drept un act de legitimă și deplin meritată consacrare oficială, drept o târzie răsplată a străduințelor creatoare ale unui artist care a avut o viață grea și imense piedici pentru realizarea lui- Desigur și acum mai sunt oameni care îl consideră un artist mai mult făcut decât născut, ceea ce este o enormă confuzie. Șirato, ca și artiștii Renașterii, posedă nu numai sensibilitate dar și rațiune, nu numai instinct creator, dar și spirit critic. Aceasta nedumerește la noi, unde, adesea creatorii se manifestă doar prin intuiție și nu și prin inteligență. Dar și Cezanne a fost socotit la fel în Franța, odinioară pentru că marii înoitori nu sunt lesne înțeleși, mai ales când prefac structural viziunea picturală de până la ei- Șirato a ajuns treptat printr-o desvoltare nespus de intensă și progresivă, să construiască totul din lumină și culoare, făcând din lumină realitatea care dă consistență realității maselor, obiectelor- După ce prin celebrele-i compoziții „întâlnirea" și ,întoarcerea de la târg“ a creat o nouă directivă pentru arta decorativă românească depășind stilul bizantin și aducând o densitate în volum și o mișcare luminoasă în ritmica formelor . In anii dela 1930 încoace s’a dedicat picturii de șevalet, dând din ce in ce luminii o funcție constitutivă și un ■ joc nespus de expresiv Asumându-și răspunderea problematicii lui Cézanne, el a rezolvat revenirea la forma consistentă și reală, anulată de impresionism prin relațiile de intensitate între lumină și culoare, făcând și din umbră tot vibrație, luptând împotriva opacității, respectând structura formală a realității Astfel Șirato a dus mai departe și pe cont propriu problema păstrării formei în funcție de lumină și culoare, și reușind să dea expresii universal valabile, care constitue într’adevăr un progres chiar și față de Cézanne(Contamssire în pa?s. 3. g Președintele Truman va respinge demisia d-lui Stettinius B ■ NEW YORK. 1. (Radio). — Președintele Truman a declarat aseară la o conferință de presă, că a rămas surprins de demisia d-lui Stettinius. Motivul invocat este că d-sa consideră terminată misiunea care i-a fost încredințată în legătură cu Organizația Națiunilor Unite. Președintele al~>ai declarat că va respinge demisia d-lui Stettinius. Mareșalul Smuts cere aliaților să-și revizuiască politica față de Germania B ■ LONDRA, 1. (Radio). — Mareșalul Smuts, primul ministru al Uniunii Sud-Africane, într-o cuvântare rostită aseară la radio, a cerut aliaților să-și revizuiască și să-și modifice radical politica față de Germania. După părerea sa, Germania nu va mai putea deveni o amenințare pentru pacea mondială, dar continuarea actualei politici aliate ar putea avea grave repercusiuni sociale și ar transformat Germania intr-un centru de infecție mondială. Sunt pentru distrugerea Germaniei lui Bismark și a lui Hitler, dar nu pot admite nimicirea unui popor cu tradiție istorică. O asemenea încercare ar fi criminală, și ar fi destinată unui eșec sigur — a clarat mareșalul Smuts. Reluarea navigației pe Dunăre HE LONDRA, 1. (Radio). — Agențiile de presă anunță că a fost reluată navigația pe Dunăre între zona sovietică de ocupație din Austria Ungaria și Cehoslovacia. General german achitat de un tribunal britanic StR LONDRA, 1., (Radio). Tribunalul militar britanic din Hamsburg a achitat aseară pe generalul german von Behrens, acuzat că în anul 1942 a ordonat executarea a 14 soldați britanici din formațiunile de „comando", care au încercat să arunce în aer în Norvegia instalațiile unei uzine, în care se fabrica „apă grea", pe care savanții naziști o foloseau la cercetări în domeniul energiei atomice. In cursul procesului s-a făcut dovada că generalul Behrens nu a avut cunoștință despre aceste execuții. Iminenta demisie a guvernului persan fl - LONDRA, 1. (Radio). — Agenția „Reuter“ a anunțat aseară din Teheran că demisia guvernului persan prezidat de d. Gavam Sultaneh, este iminentă. D. Gavam va fi însărcinat cu constituirea unui nou guvern format din miniștri cu tendințe mai liberale. Sugestii, propuneri și critici la noua lege electorală Am publicat anteproectul decretului legii electorale, pe care d. ministru al justiției, l-a supus unei cât mai largi discuții publice. Ziarul nostru roagă pe cetitorii săi să trimeată sugestii, critici și propuneri la acest ante-proect, contribuind prin aceasta ca această lege să fie o lege elaborată cu sprijinul cât mai larg al cetățenilor. Răspunsurile se vor trimite pe adresa ziarului, cu mențiunoeat „Pentru Legea electorală”. In corpul ziarului publicăm primul răspuns. eșim din Florar (cum îi spune lunii Mai, poporul) fără să resimțim acea senzație de trandafiriu și de „wunderschön“ pe care primăvara, natura în plină eflorescență, lumina radioasă a două treimi din 24 de ceasuri ar fi trebuit să ni-o lase, ca de obicei, în suflet. Intrăm în Cireșar cu un gust de acreală și de strepezeală de pare că ne-am fi hrănit cu aguridă. Și asta din pricină că încă de la 1 Mai, când mareșalul Rokossovski și-a exprimat la paradă regretul că „nici pacea, nici securitatea internațională nu sunt încă asigurate“ și până ieri, ultima zi din Mai, n’am auzit decât aproape numai cuvântări străbătute de îngrijorare. Și d. Churchill în discursul pe care l-a ținut la banchetul de la Westminster, la 7 Mai, și președintele Inona în expunerea sa de la Adunarea Națională și președintele Felix Gouin în cele ce-a spus de aniversarea Victoriei, și președintele Truman în logosul rostit de 11 Mai la Universitatea Fordham din New York, și d. Molotov în declarațiile făcute la 27 Mai și toți oratorii care su luat cuvântul Miercuri la manifestația pro-sovietică de la Madison Square, s-au arătat mâhniți efeterii cum decurg lucrurile. Alarmiștii profesionali, practicienii sadici ai bucuriei întreținute din tristețea și paguba altora căreia nemții îi zic „Schadenfreude“ precum și acei cari speră împotriva speranței — cum ar fi spus Clemenceau — că se va ajunge la o încăerare (fiindcă într’asta ei văd singurul mijloc de a putea subsista») au folosit bine-înțeles aceste cuvântări spre a-și susțina insinuările și a merge până acola să vorbească și de război. Război? Se uită prea lesne la câte umilințe și câte capitulări au trebuit democrațiile să consimtă între anii 1931 și 1939, tocmai fiindcă se repugna războiul și fiindcă știau că massele nu-l vroiau in ruptul capului. Au înghițit agresiunea japoneză din 31. Au tolerat venirea la putere a nazismului în 33. S’au lăsat sfidate de războiul din Abisinia în 35. S’au abținut in mod criminal să intervie în Spania, la 1936. Au Închis pentru a doua oară ochii în 1937, când din nou Japonia a atacat banditeste republica chineză. Nu s’au mișcat în Martie 1936 când Hitler l-a arestat pe Schuschnigg și a anexat cu deașila Austria la Reich. N’au reacționat când Cezarul de Carnaval a invadat de Vinerea Sfântă minusculul regat al Albaniei. Și au suportat pâ&i și înjostirea de la München, unde au sacrificet pe cea mai bună, mai «Sudate, mai vrednică și mai reali dintre aliatele devotate: Cehoslovacia. Au fost firește, îndărătul succesive abdicări, meschine calcule politice sau de altă natură, dar nu este mai puțin adevărat că ele au putut fi mai mult sau mai puțin abil camuflate, invocându-Se oroarea de război a masselor care ea, a fost reală. Ei bine, dacă s’a abhorat războiul până în clipa în care Hitler s-a impus cu tot dinadinsul lumii pacinice, dacă popoarele democratice l-au evitat atunci, deși se scursese un sfert de veac de la izbucnirea primei conflagrații mondiale, cum s’ar putea admite în mod serios că s’ar mai merge la război, astăzi, când ruinele încă fumegânde, când mormintele încă neacoperite de pietre funerare când mutilații încă în viață, când atâtea femei încă în zabranegru ne amintesc la tot pasul și clipă cu clipă de convoiul de suferinți, de mizerii, de atrocități de victime nevinovate pe care le aduce războiul după el. Pentru cine? Pentru ce? Să nu uităm de rebeliunile care s’au produs în armata americană de ocupație din Germania, fiindc* Continuare în pagina 4-a INPAG. IV-as ■ Recursurile criminaline de război au fost respinse. a Cererea de grefiere făcută de Son Antoni ® s ©^ B Sentința în procesul taternului lor judecat é Tribunalul Poporuîui a Matohul România-äisggaria a fost contramandat gorile generale Când vor avea Io« D. GROMIKO