Timpul, august 1946 (nr. 3198-3223)
1946-08-01 / nr. 3198
REI DACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA r BUCUREȘTI V Strada Sărinda» Str. ttL Redacția și Administrația 3.05.44 TELEFON: Titografia 3.42.23”^ 1 abonamente In țarăî In străinătate ! n , . ___ _ Tariful to functions da 3 LĂLRăț 12,000 îd convențiile poștale Internaționale Funcționarii publici și pensionarii Le 10000 —pe 9 luni Pentru bănci, societăți și autorități 100.000 anual, cu plata diferenței unei eventuale majorări a tarifului Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni Taxa de bancare plătită în numerar cont aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/8 Mai 193? Cont C. E. C. Poștal Nr 13271 Proprietar. ..TIMPUL" s A. am înscris sub Nr. 202 Trib. Ilfov Fondator : GRIGORE GAFENCU ijfcl rrof. N. GHIULEA v" -1 ". Este un fenomen social general dispariția copiilor, pretutindeni dispar copii. La noi și în țările mai puțin civilizate, deci cu copii mai mulți, dispar mai mulți copii... In toate timpurile și de multe ori aceste dispariții au fost puse și și sunt puse și astăzi, în sarcina celor asupriți pentru că totdeauna a trebuit să se găsească un țap ispășitor De foarte multe ori, mai ales în timpuri de foamete, aceste dispariții au mai fost puse și sunt puse și astăzi în sarcina speculanților de carne. Uneori disparițiile de copii sunt puse în sarcina unor nebuni criminali, care își satisfăceau poftele sadice și asasine ucigând copiii. Alteori aceste dispariții au fost puse în seama răzbunărilor de rasă sau de neam, precum în timpul războiului erau puse în sarcina agenților germani care adunau copii pentru muncă sau ca materie primă pentru fabricarea de săpun, ulei, sau alte fabricate, precum adunați cutii de conserve, zdrențe de lână sau oase. Și așa mai departe. Dar totuși ne dispar copiii ,la fiecare zi aproape, ni se anunță dispariția unui copil și în fiecare zi rămâne o casă îndoliată. Este o gravă problemă care ar trebui să preocupe poliția noastră și Parchetul fiindcă repetarea acestor dispariții indică existența unei cauze, care trebuie înlăturată, precum trebuie să se ia măsuri ca fenomenul acesta să nu se mai repete. Nu pot să fac nici o considerație asupra cauzelor acestor numeroase dispariții de copii, dar trebuie să subliniez frecvența lor. Dispariția copiilor cei mai mulți m c, denotă, nu o părăsire de domiciliu, nu o fugă de acasă, nu un dor de vagabondaj de altfel cazuri cunoscute și de părinți și de autorități, ci o răpire organizată, un furt de copii, organizat ca oricare furt. Copiii sunt furați din stradă, din grădini, din fața casei, din tramvai, uneori de sub ochi părinților sau îngrijitoarelor. Uneori au fost văzuți și hoții, care profitând de momente psihologice au putut să dispară. M* se povestea acum câteva zile de o doamnă căreia îi dispăruse un copil ce se juca în Cișmigiu sub supravegherea unei îngrijitoare, și pe care și l-a găsit în brațele unei femei care părăsea grădina, pretinzând că e al ei., Doamna de bucurie că a găsitcopilul, îmbrățișându-l, a pierdut din ochi femeia-hoață care s’a făcut nevăzută Acum câteva zile Tudor Arghezi povestea găsirea unui copil furat, în curtea unui om cu reputația de măcelar clandestin de carne de vițel. Crîjj“ era de așteptată tatăăl Eroț c”de bucurie, nu știa pe cine să îmbrățișeze pe copil sau pe acel care indicase locul unde îi văzuse copilul. De măcelar nu s’a ocupat nimeni. Atât femeia, găsită cu copilul în brațe, cât și măcelarul clandestin, trași de limbă, ar fi povestit multe. Dar pentru aceasta ar trebui un serviciu polițienesc complet, care să aibă în grijă numai prinderea acestor criminali-Hoții de copii indiferent dacă fac comerț de sclavi, de schlozi, de carne, sau fac industrie de săpun, de ulei, sau de conserve sau dacă sunt nebun',’ criminali sau răzbunător', trebuie urmăriți, identificați și dați în judecată și pedepsiți amarnic Dispariția copiilor trebuie să înceteze* Și Până atunci părinții să-și păzească copiii. 1 II Willi »uv. PARIS 30 (Rador). — Textul proectului tratatului )de paral fera Rormânia are următorul cuprins: „Preambul. Uniunea Sovietelor,Anglia, Statele Unite,Australia, Republica Socialistă Sovietică Bielorusia, Canada, Cehoslovacia, India Noua Zeelandă, Republica Socialistă Sovietică Ucraina, Uniunea sud-aplcând, ca state care sunt în război cu România ,i au purtat război în mod activ contra statelor europene inamice cu forțe militare substanțiale mai departe numite puteri aliate și asociate, pe de o parte și România pe de altă parte. Având în vedere că România a devenit aliata Germaniei hitleriste și a participat la război alături de ea împotriva Angliei, Statelor Unite și celorlalte Națiuni Unite și are partea sa de răspundere în acest războiu. . Având în vedere că România la 24 August 1944 a încetat complet toate operațiile militare împotriva Uniunei Sovietelor, s'a retras din războiul contra Națiunilor Unite, a rupt relațiile cu Germania și sateliții săi și, încheind la 12 Septembrie 1944 armistițiu cu guvernele Uniunei Sovietelor, a Angliei și Statelor Unite și acționând în interesul tuturor Națiunilor Unite, a participat activ la războiul contra Germaniei. Având în vedere că puterile aliate și asociate și România doresc respectiv să încheie un tratat de pace care va constitui intre ele bază unor relații amicale și va soluționa chestiunile încă în suspensie rezultând din evenimentele enumerate mai sus, dându-se posibilitate puterilor aliate și asociate să sprijine cererea României de a deveni membră a Națiunilor Unite și de a adera la orice convenție încheiată sub auspiciile Națiunilor Unite. Au căzut în consecință de acord să declare încetarea stărei de războiu și să încheie în acest scop actualul tratat de pace și au numit în acest scop pe plenipotențiarii lor care, după prezentarea deplinelor lor puteri găsite în formă legală, au convenit asupra stipulațiilor următoare: Frontierele Romáiuleî indicata pe harta anexată prezentului tratat vor fi cele existente la 1 ianuarie 1941, cu excepția frontierei romano-ungare precizată de art. 2 din prezentul tratat Frontiera sovieto-română este astfel fixată, în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iunie 1940 și acordul sovieto-cehoslovac din 29 Iunie 1945. . î Hotărârea dictatului de la Viena din 30 August 1940 este declarată nulă și neavenită. Frontiera dintre România și Ungaria existentă la 1 Ianuarie 1939 este astfel restabilită. la Clauze Politice W SEC TIUfs SEA la conformitate cu acordul de armistițiu, a luat măsuri pentru dizol— România va lua toate darea tuturor organizațiilor de tip măsurile necesare pentru a asigura fascist de pe teritoriul român, petuturor persoanelor sub jurisdicție fitice, militare sau paramilitare, ci română fără deosebire de rasă, sex, și a celorlalte organizații ducând < limbă sau religie, folosirea dreptu- propagandă ostila Uniunei Sovietenilor omului și libertăților fundalor sau oricărei alte Națiuni Unite mentale ale cetățeanului: libertatea se angajează să nu tolereze pe vii de exprimare, a presei $5 publicator existența și activitatea vreund fiilor, libertatea cultelor, a opiniilor organizații de asemenea natură, politice și de întrunire, care au drept țel să priveze pe ea' — România, luând moment de drepturile lor democratice suri in conformitate cu acordul de România va face demersurile armistițiu pentru eliberarea — pentru arestarea « trimitere, fără a ține seama de cetățenia sau 13 a naționalitatea lor a tuturor per- sau ordonat crime de război sau crim<ioanelor deținute în închisoare contra păcei sau umanității. Pentru activitatea lor în favoarea lo). Supușilor puterilor aliate și asociat Națiunilor Unite sau pentru simte acuzați că au violat legile lor națiopatiile lor față de Națiunile Unite sau din cauza originei lor rusisrice La cererea guvernelor națiunilor , ca și masuri pentru abrogarea lenției România va facilita depunerea galației discriminatorii și restric mărturii de către persoanele aflate sut țților care le-au fost impuse, de jurisdicția sa, a căror prezență este se angajează să completeze aceste rată pentru judecarea persoanelor citate măsuri și să nu ia pe viitor nici o , . *. .. . . __. ‘ 3. Or*ce dezacord cu privire la aplicamăsură și nici sa promulge ori* rea stipu!aților din paragrafei si si * lege care ar fi incompatibilă CU va fi supus prin guvernul lor respectiv principiile și țelurile menționate în Șefilor misiunilor diplomatice din Bucuacest articol , I reSti ale Uninei Sovietelor, Angliei, și p. .„î „ i Statelor Unite, care vor rezolva difl-f —Romania, care bri cuitatea. I SECȚIUNEA 21a Națiunilor ți Curții permateit* înî*rnaționale de justițîe, România sa angajează deasement să accepte toate acoruriie că va au fost sau vor fi încheiate pentru lichidarea Institutului Internațional de agricultură de la Roma. —. i) Fiecare Națiune Unită sau asociată vtx notifica Romlniei In răgaz de șase luni deja intrarea în vigoare a #rezentului tratat de price ctre v%r fi tratatele bilaterale dlbăifiie de război jfh.cífe doresc să le mențină Sat să le reînoiască. Orice stipulațiehe nt conformă actualelor tratate va fi suprimată din tratatul menționat mai sus. 1 2) Toate tratatele astfel notificate vor fi înregistrate la secretariatul Națiunilor Unite în conformitate cu articolul 2 din "““tJ^românii se angajează să ac Charta Națiunilor Uni«cepte toate acordurile care au fost mu vor ! 3) Toate . wMdele fi încheiate pentru lichidarea Societăței duc să fie considerate c Retragerea trupelor aiate din România com's crimer* Românîa îl B'ij'aZea^a să retriințească pe deplin tratatele de pace încheiate cu Italia, Ungaria, Bulgaria și Fin* Scuidâ *1 acordurile sau aranjamentele care au fost sau vor fi încheiate de puterile aliate și asociate în ce privește Austria, Germania șî fosta Germanie și Japonia pentru restaurarea pacei. Starea de război dintre România șî Ungaria vbonesta la intrarea in vigoare a prezentului tratat de pace, ca și a tratatuli de pace între Uniunea Sovietelor, Anglia, Statele Unite, Australia, Republica Socialistă Sovietică Bielorusia, Canada, Cehoslovacia, India, Noua Zeelandă, Republică Socialistă Sovietică Ucraina, Africa de Nud și Iugoslavia, pe de o parte, și Ungaria, pe de altă parte. —* România se angajează să acu De la intrarea în vigoare B. I prezentului tratat, toate forțele aliate vor fi rstrase din România în răstimp de 90 de zile. CU dreptul pentru Uniunea Sovietelor de a păstra pe teritoriul român forțele*, necesare Pentru menținerea liniei de comunicație a Armatei Roșii cu zona soviestica de ocupație din Austria. >_ România va indemniza Uniunea Sovietelor de pierderile pricinuite prin operațiunile militare și prin ocupația de către România a teritoriilor sovietice, dar reparațiile vor fi efectuate numai în pate și anime pentru o valoare de 300 de milioane de dolari americani, plătibili in 8 ani, cu începere dela 12 Septembrie 1944, în natură (produse petrolifere, cereale, lemnărie, vase de piare și vase fluviale, mașini diverse). — România va restitui bunurile lupte din teritoriile Națiunilor Unite. Cererea de restituire a bunulu va fi Prezentată guvernului român de către guvernul țârei din teritoriul căreia bunul a fost luat. Guvernul care cere va avea obligație să-i identifice bunul și să-i dovedească proprietatea, iar guvernul român să aducă dovada că bunul nu a fost luat prin forță sau prin constrângere. _ PROPUNEREA DELEGAȚIEI STATELOR UNITE Când din pricina războiului, bunul nu va putea fi restituit sau când cetățeanul vreunei Națiuni Unite ar fi suferit pierderi in urma unei distrugeri pricinuită bunului, guvernul român va indemniza Proprietarul, vărsând o sumă în lei, care va trebui să fie Suficienta la data pieței, pentru a permite beneficiarului fie de a cumpăra un bun echivalent, fie de a compensa pierderea sau a repara paguba suferită. Când o societate sau asociație, având naționalitatea unei țări făcând parte ,din ficțiunile Unite, ar fi suferit din pricina războiului o pierdere din tunurile situate in România, guvernul român va vărsa o indemnizare în lei cetățenilor posedând fie direct, fie indirect, prin intermediul societăților sau asociațiunilor, având naționalitatea unei țări făcând parte din Națiunile Unite, părțile de interes din societatea sau asociația care ar fi suferit pierderea. ceastă indemnizare va fi egala cu fracțiunea din suma necesară pentru a permite asociației sau societătei lovite de a compensa perderea sau a repara paguba suferită, corespunzând cu partite de interese ale cetățenilor Națiunilor Unite în averea sus zisei asociații. PROPUNEREA DELEGAȚIEI UNIUNEI SOVIETELOR România recunoaște că este ținută să compenseze pierderea bunurilor din România aparținând Națiunilor Unite și cetățenilor lor, ca și pagubele pricinuite acestor bunuri in timpul războiului.Totuși, dat fiind că Romania nu numai că s’a retras din războiul împotriva Națiunilor Unite, ci și a declarat război Germaniei și a luat parte activă la războiul împotriva acesteia din urmă, și ținându-se seama de pierderile suferite de România in cursul operațiunilor militare împotriva Germaniei pe teritoriul român, s’a convenit ca indemnizarea de care este vorba să fie Conîtinatare în pag. 4-a D. BIDAULT D. I. V. MOLODOV Din problemele restul soiților OAMENI BABA CĂPĂTÂI Săptămâna trecută o telegramă a Agenției „TASS" din Viena semnala prezența pe teritoriul austriac a unui număr considerabil de fugari, denumiți „persoane deplasate", care in timpul războiului, au părăsit țările lor din Europa centrală și orientală refugiindu-se în apus, fie pentru că luptaseră împotriva Națiunilor Unite, fie pentru că fuseseră in slujba hitleriștilor, fie că era teamă de necunoscut. Problema foarte serioasă a acestora este prezentată in acest articol. Azi, când suntem doar la un pas de încheerea păcii, ne e dar să mai asistăm încă la aspectele tragice, dacă nu paradosale ale vieții ce o duce o bună parte din populația bătrânului continent european. Și vorba de mii și mii de oameni care au ajuns din Orient In apusul Europei fugind unii — de teama sancțiunilor, alții de teama necunoscutului și caib nu au mai vrut sa se întoarcă acasă, mergând înainte — ca și nomanzii — întru căutarea unui adăpost, pe care harribile dicht aproape că nu-l găsesc, fiind siliți în majoritatea cazurilor să-și ducă viața în cea mai groaznică mizerie. Este vorba de așa numita categorie D. P.s, ceea ce înseamnă Dispiaet,d Persons — „persoana deplasate“, cărora in românește le-am spune mai feri'q , persoane desrădăținate tui“. Această populație alcătuită în cea mai mare parte din oameni cu conștiința încărcată și care au fugit din fața trupelor Sovietice înaintânde, se cifrează cu sutele de mii.. Numai în zona de ocupație americană din Austria se află 233.000, afară de cele 126.000 din zona britanică și 177.000 din zona franceză. După spusele locotenentului general sir Frederick Morgan, KCB, Chief Operations Germany al organizației UNRRA, numai din Polonia au venit un milion și jumătate. Din acești D. P.„s . deplasați“, au plecat înapoi 31.000 în zona franceză, 61.600 în teritoriile de sub ocupația americană, 4000 în Austria și 1.406.000 în zona rusă, ceea ce face în total un număr de 1.502.000 față de 4.078.000 persoane care au mai rămas și ce trebuesc hrăniți și adăpostiți. Dar unde să-l adăpostești? In zona britanică, după statisticile Marelui Cartier General — numai două milioane cinci sute de mii de case sunt utilizabile, alte un milion patru sute de mii au fost avariate și un milion șase sute de mii distruse de bombardamente. Media generală revine la o cameră pentru patru persoane. Generalul Morgan a de părere că ...nu există decât o singură posibilitate — deplastarea totală a acestor noi apatrizi căci în Germania, unde se află majoritatea dintre ei, nu se poate găsi nici o soluție. Ea trebue căutată în afara frontierelor germane. Este o chestiune de politică mondială, de care va trebui să se ocupa Conferința păcii. Atâta timp cât această dramă se va desfășura în cuprinsul celor trei zone de ocupație occidentale. Europa va cunoaște greutățile minorităților expatriate — a mai declarat generalul Morgan. Generalul Sir Philip Breding directorul Pentru chestiunile speciale ale UNRRA- ului — cu prilejul unei anchete întrerpinsă de o gazetă elvețiană, a spus și el că, e aproape imposibil de a grupa acești Displaced Persons pe naționalități, întrucât guvernământul militar nu a găsit unde să-l adăpostească — dat fiind că 441» tată din case au fost distruse În zona britanică. De accea au trebuit cedtate câmpuri de ceace ejrare. In ce privește sentimentele populației Sfermane, față de acești „deplasați" se arată că — la început — ce le arăta dușmă " Centuishape in Danvna sau încă și mai bine „fără căpă "rsoane deplasate in zona britanică din Grannanl* Criminu de război spânzurat PRAGA 30 (Factor). Antonin Vasek vinovat de deportarea a m" de evrei slovaci în lagărele morții naziste, din care prea puțini au scăpat, a fost spânzurat Marti la Bratislava. S’a stabit că numărul total al victimelor nu este de 50.000 evrei. începând de mâine Iscăiurile din stație boneade vor închide la orele 24 COMUNICATUL MINISTERULUI DE INTERNE Primiri: Ministerul Afacerilor Interne constatând că restaurantele și localurile de consumație din stațiunile balneo - climaterice s-au transformat în localuri de risipă și sfidare a celor cari muncesc, a hotărât ca toata acesta r««aluri să închidă la ordie 84. Contravenienții — patroni și clienți — vor fi sancționați conform legii. ra • Măsură se va anuea de la 1 1 rfAAib’ a. dss.MSiX ^^^^rm DE VEDERE SOVIETIC PRIVIND UNIFICAREA ECONOMICA A GERMANIEI L- 89 LONDRA, 31 (Radio). Postul de radio Moscova a difuzat un articol al ziarului „Pravda” în care planul african de unitat economică a două se u mai multe zone da ocupație din Germania est« considerat ca anti-sovietic. .... ...1 Punctul de vedere sovietic este că o condiție prealabila, indispensabilă și esențială pentru unificarea Germaniei este îndeplinirea, precisă a hotărârilor dle la Potsdam, anume : dever îicarea și dezarmarea militară și economică a Germaniei. . .1 în ședința de aseară a comisiunii aliate de control a Germaniei, reprezentantul Uniunei Sovietice a făcut sugestia ca o comisiune compusă din delegați ai celor 4 Mari Puteri de ocupație sa examineze chestiunea modficării economice a Germaniei iar 20.000 SOLDAȚI BRITANICI AU FĂCUT ERI O MARE RAZIE LA TEL-AVIV , B 3 LONDRA, 81 (Radios). <— Peste 20.000 soldații și ofițeri dag divizia 6 aeropurtată britanică și divizia l-a de infanterie, precum» și puternice detașamente polițienești au luat parte la marca razie efectuată ori la Tel Aviv. Autoritățile cred că aici s’ar fi ascuns extremiștii evrei c are au săvârșit atentata cu bomba de la hotel „King David” din Ierusalim. . . Au fost operate 8.000 de arestări, fiind menținuți arestați 13» bărbați și 10 femei. . .1 ^ Orașul este înconjurat de puternice cordoane militare, vor fi percheziționate toate casele. Comunicațiile telefonice cu restul țării au fost întrerupte, iar mici Vase de războia asigură paza coastei pentru a împiedeca plecarea pe mare a extreriștilor. Razia va dura 4 zile. ARESTAREA FRUNTAȘILOR CONFEDERAȚIEI GENERALE A MUNCII DIN GRECIA ISI LONDAIA, 31 (Radio). — Be anunță din Atena că un reprezentant al ministerului muncii însoțit de polițiști a luat în posesiune birurile Confederației Generale a Muncii din Capitala Greciei. 4 membri ai comitetului executiv au fost arestați. Au fost confiscate numeroase documente. . * Măsura de mai sus a fost luată ia urma refuzului comitetului executiv de a se dizolva, la cererea guvernului, care susține că alegerea a fost ilegală. * Câteva* milioane «ie germana Judecați «fie Tribunalul de la Nürenberg B B LONDRA, 31 (Radio). — Eri după amiază. Imediat după terminarea rechizitoriului generalului sovietic Rudeniko în procesul celor 22 principali criminali de războiu naziști, Tribunalul Militar Internațional de la Nurenberg a început ascultarea martorilor in procesul intentat celor 6 mari organizațiuni criminale naziste , fosttuffl Evern al Feichului, statul major, înaltul comandament al forițelor armate germane, organizațiile S. A., S. S. și Gestapoul. Audierea martorilor va dura două zile. ^ J Hotărârea pe care o va lua Tribunalul privește soarta câtorva milioane de germani. ! IMPORTANTE DREPTURI CUVENITE GERMANILOR DIN ZONA BRITANICA DE OCUPAȚIE B H LONDRA, 31 (Radio). — O importantă măsură menită să ispr*iască răspunderea germanilor a fost luată în zona britanică de ocupație din Germania. 1 Cu începere de la 1 August, germanii din zona britanica vor autorizați să-și organizeze administrația în ce privește alimentația, agricultura și pescuitul Ț . Reflecții pe marginea conferinței Am luat parte pe vremuri la o conferință pe care a ținut-o Nicolae Iorga la Sorbona. Conferința era intitulată „Călătorii străini în orientul apropiat din secolul al XVI-lea”. Potrivit obiceiului pământului, el urma să vorbească o oră Dar prins îm vâltoarea asociațiilor de idei, atrăgătorul retor ajunsese deja la jumătatea ceasului ce-i fusese rezervat, fără încă să fi intrat în subiect, băgând el însuși de seamă că se lăsase antrenat în considerațiuni lăturalnice, ceea ce nu prea se admitea în cadrul sever al Sorbonei, zise la un moment dat: „Să nu-mi luați în nume de raft că am călcat regulele stilului dar de multe ori reflecțiile marginale sunt mai interesante decât cuprinsul”... Dacă am căuta să ne ocupăm strict de ceea ce s’a făcut la Paris în primele 48 de ore ale conferinței, socotesc că n’am izbutit să reținem prea mult luarea aminte a cetitorilor. De aceea dând răgaz oilor să treacă rîul — cum spune anecdota că a făcut Voiltaire odată, când n’a mai vrut să continue o povestire care îl plictisea, — adică, lăsând pe participanții la conferință să-Și vadă în liniște de chestiunile de procedură care si-au absorbit timpul pe ziua de ieri și, urmând pilda lui Nicolae Iorga, să încercăm, până vom avea lucruri mai precise de spus, să facem câteva considerațiuni în marginea conferinței. Spunea Muriel Penn, trimisa speciala a agenției „Reuter” la Paris, în corespondența expediată de acolo Sâmbătă că,principalul interes al conferinței pare să fie concentrat asupra faptului de a se ști dacă ea va fi transformată intr’o ștampilă de cauciuc sau dacă și națiunile mici se vor hotărî să contribuie în mod substanțial la formularea tratatelor de pace”. In cuvinte mai pe înțelesul tuturor, întrebarea, prin urmare, care se pune în cercurile ziaristice și diplomatice de la Paris este următoarea: care se vor irnita reprezentanții celor 17 națiuni „minore” si facă pur fi simplu oficiu de grefier fi si pue semnătura și ștampila „aprobat’’ pe tot el sm hotărît miniștrii de externe ai marelor puteri sau folositor pe deplin drepturile ce li s-au conferit, străduindu-se să-și valorifice profor stuncte de vedere în toate problemele ce le vor fi supuse spre examinare și căuta-vor să schimbe unde se va putea ceea ce deja s’a decis in principiu . După părerea noastră, reprezentanții națiunilor mici se vor trudi să contribue efectiv la fasonarea tratatelor de pace. Si iată argumentele care, credem noi pledează în sprijinul acestei ipoteze: In primul rînd e argumentul tras din compunerea delegațiilor. Canada și-a trimis pe însuși primul ei ministru, pe d. Manckenzie King. Africa de sud a anunțat că președinția delegației o va avea Mareșalul Smuts. Delegația belgiană are în frunte pe d. Spaak, președintele Adunării Națiunilor Unite• Grecia — pe d. Tsaldaris, președintele Consiliului Iugodavia — pe d. Kaideig _ úce-președintele consiliului ș. a. m . E de presupus că acești bărbați ’de stat, dintre cari anii s’au arătat destul de bătăioși și de independenți la UNO, în Consiliul imperial, în Consiliul de Securitate și în alte manifestări internaționale, nu se vor resemna cu simplul rol de figuranți , vor vei, atât în fața opiniei publice mondiale cât și fafță de aceea din țara lor respectivă, să folosească prilejul cel cun pentru prima oară de a cere. In baza contribuției efective pe care au avut-o la câștigarea victorie, ca și cuvântul lor să conteze la formularea condițiilor de pace. Al doilea argument ni-l furnizează treiclarațiile mai de mult făcute de d. Mollotov și cele recent făcute de divinii Bgranes și Bidault, prin care reprezentanții națiunilor mici erau îndemnați să disclute liber și să-și spue părerea tn toată voia. Așadar nu li s’a prescris o anuumită atitudine și nu li s’a notificat tot chip cominatoriu că nu cumva să se 08tintă de ceea ce în prealabil a fost stabilit de consiliul marilor patru. Dispunând de această libertate, este iarăși de presupus că nu se vor da fn alături să semnaleze ceea ce li s’ar părea că ar fi o eroare, recomandând rectificarea unora din hotărîri. *" Al treilea argument se intemeează pe însăși luările de atitudini ale trîtorvor delegați, ca de pildă d-nii: Kardelji, Tsafdaris, Evatt și alți. Ei și-au și manifestat public unele nemulțumiri, rezerve, sau revendicări• Cu siguranță, prin arg mare că nici la masa verde nu vor stă pasivi. Așa stând lucrurile, adică delegații micilor națiuni impunăndu-și să influrențeze, printr’o intervenție activă, hotărrîrile finale ale marilor puteri in ceea ce privește pacea, se pune o altă probleremă, foarte importantă, în ce spirit vor, căuta să-și exercite înrîurirea ! Corespondetul agenției „Tass’’ spunem alaltăeri cu multă perspicacitate că succesul conferinței depinde în totul de, justețea cu care participanții vor exa. (Cssítíiiraanaira In pag. 4-a) D. MACKENZIE KING primul ministru al Canadei Cel mai violent ciclon s’a abâtut asupra regiunii Lombardei ROMA 30 (Rador), unul d*ntre» cele mai violenta ciclonur* d*n cât« se cunosc în *stori» Iteliei, Bn „măturat’’ Luni orașele Bergamo glotte e*a, d*n Lombardia, distrugând case, dezrădăcinând pomii. Suntre victima gi 17 oameni sunt dați dispăruți. Centrul ciclonului pare să fi fost situat în jurul lacului Isee, ale că* căror imprejurimi au fost complet devastate