Timpul, ianuarie 1947 (nr. 3335-3347)
1947-01-16 / nr. 3335
ISIÉ TIA ȘI ADUINkSTRIfU »*#SRt*B4 — Strada sărindar Nr. M mnroSi Redacția și Administrația 3.0.%.44- Tipografia $.4% 23 ABONA Al EN 1 & I» t»rt * In străinătate I „ Tariful In funcțiune da 3 luni 13.000 iei convențiile portale Internaționale Funcționarii publicți pensionarii Lei ia.ulu - pe 3 luni Pentru bănci, societăți și autorități lîcoite anual, cu plata diferenței unei eventuale majorări a tarifului Abonamentele încep la 1 și 0 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar ont aprobării Direcțiunei Generale P. T. T Nr. 80286/8 Mai #39 Cont CE C. Poștal Nr 1331 Proprietar; JIMPIJI“ s. An. jWfW*' Înscria sub Nr 303 Trib. Mov 2 MO 509 ER Incidente 4 economice 6. BADEA MARINESCU Pe măsură ce gerul devine mai înțepător iar pâinea lipsește mai des, opinia publică, înclinată către cârteală și defetism, dă semne tot mai vădite de nerăbdare. Conform tradiției se caută — și se găsește întotdeauna — un răspunzător sau un grup de răspunzători, de la care ar fi trebuit să vină salvarea. Acest soi de curaj civic se oprește însă, din for circ, la mormăit și bârneală : fără să spună, e»stăteanul de bună credință își dă totuș seama că, pentru felia de pâine absentă astăzi, nu esie de vină cineva anume pare sâ-l poți lua de guler, mai este la îndemână și trista consolire că pe ulițele satelor și târgurii moldovene, oamenii pică adesea ca fruntea în noroiul înghețat, trăzniți de foame. In Capitală nu se petrec încă astfel da drama. Nu încape îndoială că un concurs nenorocit de împrejurări felurite dar obiective stă la temelia acestei mizerii generale, care nu înflorește numai între granițele noastre. Nu vom obosi să spunem din nou că, în ciuda tuturor jumătăților de gesturi și declarații ce se fac, nouă ne lipsește ceea ce alții au și nu poate fi cumpărat de nicăieri , simțul de solidaritate socială. Având așadar la îndemână o cantitate limitată și insuficientă de bunuri — ti ® că e vorba de alimente sau de produse industriale — este extrem de impur… suif jod un jDi?ttablă-ii fără egiumeiuoH n eue ,ți sau dis T pricinile Obștești, da mai Renden, apoi'diționeam (atât msit specia’mai novirenorist __ acelea de amplifică geometric la proporțiile unui ecou în grotă. Or, se pare că la noi iarna, cunoscută din timpuri imemoriale ca atare în toate calendarele, constitue de fiecare dată o surpriză cu totul neprevăzută, ultima iarnă fiind în acelaș timp cea dintâi pentru cei însărcinați să ne aprovizioneze cu combustibil. Anul acesta, ca în alți ani, la primul ger s’a făcut uluitoarea descoperire că nu sunt lemne, că lipsește gazul și că nu e combustibil pentru calorifere, ca și când problema se pune în acest moment, pentru întâia oara. Trăim un moment de criză din cele mai primejdioase, n’ar trebui să se mai ivească inadvertențe și surprize. . . . _ • Pe piață lipsește petrolul. Pece? Pentru că lipsește soda caustică folosită la cracarea ții««" Ini și distilarea gazului de lampă, care seamănă acum cu un fel de noroi subțiat. Dar de ce lipsește soda, cu toate că avem trei mari uzine care înainte produceau și pentru export? Pentru că lipsește colosul La rândul său aceste lipsește pentru că lipsesc cărbunii de pământ, din care pricină lipsesc și produsele de fier și oțel. Cărbunii lipsesc pentru că minerii sunt prost alimentați și pentru că lipsește carbidul necesar iluminării galeriilor iar carbidul lipsește pentru că lipsesc electrozi indispensabili fabricării lui. Electrozi s’ar putea aduce din streînătate, dar lipsesc de vitele iar acestea lipsesc pentru că nu avem ce exporta cereale din pricina secetei, iar petrol din pricina lipsei produselor necesare rafinării și extragerii lui. Este un cerc vicios alcătuit din l țpsuri succesive și interpendente, care îmbrățișează o sumedenie de domenii de activitate și sugrumă sute de mii de oameni Nu este, de altfel, singurul iar într’un astfel de moment de criză adâncă, toate la un loc se compun într’un imens cerc viclos dealungul căruia aleargă intr’o cursă stearpă și fără sfârșit întreagia economie a țării. Pentru a reveni la exemplul ciclic de la inceput vom observa că o ameliorare wbstelală in oricare ramură pomenită, ar fiies drept urmare punerea in activitate a intregului angrenaj, In care fiecare element condiționează pe cel următor de pliă, o producție abundentă de cărbuni ar însemna implicit una suficientă .As.cobe. derivate petrolifere. smTil. un import sporit, devize nf multe. — lăsând dor parte celelalte mridfihțe care privesc alte domenii de activitate economică Cu un efort unanim și cu o intervenție hcotărită a Statulii, se poate obține o astfel de ameliorare indiferent în ce punct și cercului se produce această intervenție Principalul e ca ea să se producă. m riliL__________ SEMNAREA TRATATELOR DE PACE CU FOȘTII SATELIȚI AI GERMANIEI TEXTUL TRATATELOR VA FI COMUNICAT PRESE SÂMBĂTĂ 18 IANUARIE PARIS, 14 (Radar). La 10 Februarie urmează să fie semnate la Paris tratatele de pace cu Italia, România, Ungaria, Bulgaria și Finlanda. încă de la 17 Ianuarie, secretarul general al Consiliului celor patru miniștri de externe va remite câte trei exemplare din fiecare tratat reprezentanților din Washington ai statelor semnatare. Numărul semnatarilor variază după tratat Fiecare tratat fixează în preambul lista acestora. In scrisoarea de însoțire a celor trei exemplare, fiecare din guvernele semnatare va fi invitat să comunice guvernului francez numele plenipotențiarilor pe care are de gând să-i desemneze pentru actul solemn al semnăturii. După aceea, guvernul francez va trimite indicațiile pentru acest act solemn. Intre timp, Marii Patri vor fi semnat exemplarele originale ale tratatelor la care guvernele lor sunt părți, astfel încât imediat după punerea, la 10 Februarie, a celorlalte semnături, copiile să poată fi adresate tuturor statelor semnatare. Presa va primi o comunicare a textului definitiv a celor cinci tratate, 24 de ore după distribuirea lor către reprezentanții diplomați acreditați la Washington, adică Sâmbătă, 18 Ianuarie. Bazinul Dunărean, una din bazele păcii europene declară d. Bevin Deschiderea conferinței adjuncților miniștrilor de externe LONDRA 14 (Radom, La conferiul adjuncților miniștrilor externe ai celor patru mari puteri d. Bevin, ministrul de externe al ApgV-ei, a ținut o scurtă cuvântare, a*aödíii lui spor la muncă. Această comisie a adjuncților *» a spus d. Bevin — este o instituție minunată, căci de fiecare dată când titularii nu s’au putut ințelege, au lăsat Pe seama adjuncților ‘or rezolvarea Problemei. Actuale metodă de a încheca pace diferă de toate metodele folosite după războaiele de navă acum. Toți Aliații sunt convinși acum că trebue studiu răbdător, spre a se găsi soluția ca Germania să nu mai poată ajunge agresoare Aliații au acum două probleme de față: Austria și Germania Toți doresc un tratat de pace cu Austria. Distrugerea Imperiului Austro-ungar a lăsat multe probleme nerezolvate. Toți aliații sunt cotrvinși că Etna din basele păcii europene este realizarea untui Bazin Dunărean sănătos, atât din punct de vedere grotlctic, cât și econeme. Ministrul britanic și-a exprimat speranța că se va ajunge în curând ca Austria să poată avea o indepedență totală în relațiile sale economice: în 1919, Austria ajunsese ca un animal cu un cap prea mare — Viena — și cu un trup de oelmeu. Dacă țările dunărene colaborează economicește, această situație poate fi evitată. Tratatul trebue să dea posibilitate Austriei să-și joace rolul în centrul Europei, ca loc de întâlnire mire răsărit și a pus cu privire la Germania toată lumea dorește ca ea să nu mai renască în formă agresivă . Bevin și-a exprimat apoi speranța că adjuncții nu vor acorda prea mult timp chestiunilor de procedură, căci mai mult interesează pacea decât procedura ei. Este drept că pacea nu poate veni într un moment dar lucrările Pregătitoare trebue să fie ofersive. LONDRA 14 (Rador). Reuniunile vor continua timp de 6 săptămâni. Redactarea tratatului de pace nu va fi început decât după ce se vor reuni la Moscova, la 6 Martie cei patru miniștri de externe. Împuterniciții speciali vor avea de . A' a nora proceduri] ce trebue să fie adoptată la Moscova »• • »rata 5 primească oral sau în scris, revencucările și punctele de vedere ale celorlalte 18 Națiuni față de Germania »■ față de condițiile ce urmează să fiie impuse inamicului principal din razboiul trecut- ș apte din aceste state au pretenții teritoriale față de Germania, în majoritate pretenții mici; dar Polonia a și luat Sub controlul ei un teritoriu de 40.000 de mile pătrate din estul Germaniei și a strămutat 8.000.000 de germani spre vest. S’ar putea s ă se mai hotărască Londra dacă se va mai încheia sau nu1» tratat de pace, eKc»i etc să elaboreze un nou instrument unic în istoria națiunilor. S’ar putea ca Germania să nu ris>* a»de mulți an» un g.»vera central stabilit, care să poată semna și executa condițiile păcii, iar în lipsa unui asemenea guvern, s’ar putea să fie impus întregei țări un ..statut de pace”. Partea a doua a sarcinei împuterniciților speciali cuprinde pregătirea unui statut de indepedență pentru Austria făcând - din nou din această țară o entitate separată, așa cum fusese înainte de Anschluss- Două proecte de statut în acest sens au și fost întocmite, iar puterile occidentale sunt nerăbdătoare că tratatul final să fie terminat cât mai curând posibil. HAGA 14 (Rador). — Guvernul olandez a prezentat ministriîotă externa ai celor patru mari puiet in plan, prin care propune o federalizare a statelor germane și disitu perea oricărui potential de război a acestei federații, arătând însă că refacerea economică a Germaniei trevine ajutată treptat. D. GUSEV, reprezentantul U.R.S.S la Conferința miniștrilor de externe aeliv"'*ți Sporirea introducerea pretorilor la tutun, sare ,alcool cartelelor pentru țigări.Tutunul știrea „Economat*1 pentru funcționari tuită In vederea perfectării acestei măsuri o comisie formată din reprezentanții CAM-ului, I.N.C.OP .ului, P.T-T.-uiui și Confederației, generale a muncii, prin noul regim al țigărilor se urmărește creearea unui disponibil pentru export. Importante cantități de țigări erau susțiase de Bursa Neagră 5* vândute în străinătate în detrimentul statului. Acum statul s’a hotărît să se folosească de privilegiul lui și va exporta o cantitate de țigări In schimbul unor produse de primă necesitate, de care avem nevoie. După cât se pare di n producția totală de tutun 29%» va fi atribuit economtelor, 50% populației din orașe și sate iar 30% va fi destinat exportului. Iată noile prețuri: NOILE PREȚURI ALE FABRICATELOR DIN TUTUN INDIGEN: Țigarete: România lei 1.400 buc., Mihai î. e. lei 1-200 buc., Tomis f. c. lei 1.200 buc., București f. c. lei 800 buc., Virginia c. lei 800 buc., Golf f- c. lei 800 buc., Regale RMS f- c. lei 550 buc., Aviator f. lei 440 buc. Regale f- c. lei 440 buc., Carpați f. c. lei 360 buc, Mărășești f. c. lei 320 buc, Naționale f. c- lei 240 buc., Plugar f. c- lei 200 buc, Economat lei 90 buc Țigări de foi, Coronas lei 14.OCO buc- Alba Iulia lei 14.000 buc, Florida lei 9.200 buc, Ardeal lei 2.800 buc., Cigarillos lei 2 800 buc., Naționale lei 1400 buc- Tutunuri., Tutun cal. j lei 360.000 kg, Tutun cal. lei 240 000 kg. Tutun cal. III lei 140.000 kg., Tutun de pipă Week-End lei 400 000 kg Tutun de pipă Belvedere lei 300.000 kg. Tutun de pipă obișnuit lei 140000 kg, Tutun Economat le» 80.000 kg Produse speciale: Tutun Regal lei 660.000 kg. Țigarete pres, tip I let 560 buc., Țigarete pres- tip III let 520 buc. Țigarete Regale RMS torefiate let 560 Cwtimaas*® In. pagina 2-a In ..Monitorul Oficial“ de ézi a apărut decizia prin care se majorează prețurile pentru fabricatele de tutun, sare. cărți de joc și jocuri Rummy celuloid-Majorarea este de 306% afară de cărți de joc unde este de 2003/6. Sarea și alcoolul s’au scumpit deasemenea cu 300% ■ Pentru a se veni în ajutorul, salariaților s’a Înființat țigareta ,,Economat“, la prețul de lei 90 bucata și tutunul „Economat“ la prețul de lei 60.000 kg. care se vor fabrica în cantități de maximum 20 % din totalul producției în țigarete și se vor distribui exclusiv prin debite ordinare, autorizate de C.A M, de pe lângă întreprinderile industriale, miniere și forestiere.S’a luat in studiu problema introducerii cartelelor la țigări și tutun. A fost ingit. Eri la ora 14 individul Ștefan Cerdoc proprietarul unui magazin din Str. Griviței nr. 16, a fost surprins de către trecători în momentul în care vroia să introducă pe poarta curții o mașină încărcată cu circa 200 pâini și zahăr. La primul strigăt de" revoltă al câtorva cetățeni indignați s-a adunat o mare de lume ce vroia cu tot dinadinsul să linșeze pe speculant. Imediat au sosit la fața locului organele polițienești ale circ. 33 Poliție in frunte cu comisarul Aurel care au arestat pe nelegiuitul Popa comerciant și pe șoferul ce a înțeles să transporte pâinea găsindu-se astfel complice cu vinovăție. H SCENE IMPRESIONANTE ! Știrea că s‘a confiscat pâine s‘a întins cu iuțeala fulgerului în împrejurim. Gospodinele și-au lăsat recurile casei și au dat năvală să capete o bucată de pâine. Oameni în salopetă unși de uleiuri, muncitori funcționari in drum spre casă, soldaț, cu toți se înghesuiau cu mâinile întinse spre cei ce impărțeau pâinea confiscată. Oare cum o primea , ducea nerăbdător la gură și mușca cu nesaț din ea. După acela o aliria ca pe un trofeu rar celorlalți. Continuare In pariis 2- Corbii mizeriei .UN SPECULANT A FOST ARESTAT PE CÂND ÎNCERCA SA DOSEASCĂ O IMPORTANTA DE FĂINĂ ȘI CANTITATE ZAHĂR Autoritățile împart pâinea confisată de la speculant Arabii se opun la împărțirea Palestinei IERUSALIM 14 (Radolf). Intriodsc’orere făcută Marți. Comitetul Superior Arab a arătat că arabii din Palestina se vor opune in mod hotărât la împărțire, în orice fel a Palestinei ce fiind o soluți e pentru problema ei și cerut popoarelor arabe să se pregătea că de a face față oricărei încercări de a li se impune o astfel de măsură. Știrile apărute în presa britanică artă eS eatS disc’.arație dă impresie că împărțirea Palestinei este considerată în mod serios ca o soluție a acestei probleme ce către cercurile guvernamentale britanice. CAGNOTĂ de DEMOSTENEV BOTEZ La ,,partidele” de cărți care au loc, mai rar sau mai des, in lumea bună Și chiar în cea numai bunișoară, s’a creiat un mic obicei, uneori cu caracter de penibilă alteori numai cu un pur mărinimie, caracter odios beneficiu: cagnota. Cel care câștigă Mitei mai gros, pune deoparte, la colțul mesei, o mică parte dau câ?tig, așa cum un om econom ar pune de-oparte bani albi pentru iile negre. Acest pe cut însă este destinat, când societatea este largă și altruistă, personalului de devine astfel, copărtaș, serviciu, care fără plăcere proprie, la fără a ce și distracția superlativă a stăpânilor. Atunci însă când societatea are o patroană sau o matroană, ceia ce nu-i tot una, — micul pecul constitue beneficiul ei onest, destinat să acopere cheltuelile de recepție și o bucurie pecuniară strict personală, în plus. Mă gândeam, petrecând aceste documente semnificative, să propun o cagnotă la mesele propriu zise,adică, nu la mesele de joc, ci la mesele de mâncare. Din bufete sau din supan, să se pue la colțul mesei, o căciuială, pentru țăranii din regiunile înfometate, fiindcă mult ne-au hrănit ei pe noi cu munca lor, — stt le o întoarcem puțintel înapoi în aceste zile de lipsuri pentru ei. Această originală cognotă sa nu fie nici pentru patroană, nici pentru matroană, dat fiind că asemenea funcțiuni sociale nu sunt strict utile la o masă de mâncare, unde ele sunt înlocuite cu amfitrioana. Ori, amfitrioana, mănâncă la un loc cu ceilalți, cel puțin pentru a dovedi, dure obiceiul noi va vremi ceva mai buni decât cele de cacă bucatele, n sunt otrăvite, — căci altfel ar sucomba și amfitrioana la un loc ca, invitații, ceia ce ar implica neapărat o voință de sinucidere. Cannot a aceasta să nu fie una pentru personalul de serviciu, care de obicei își ia partea sa cu antcipație și suficientă abundență. Ea să fie exclusiv pentru flămânzii din regiunile înfometate. $i. fiindcă mâncările gătite se alterează și n’ar putea ajunge prezentabile și comestibile la destinație, propun ca această cagnotă să se preia din materia primă care servește la confecționare: atâtea grame de zahăr, de făină, de carne (eventual unul din curcanii de cor l ■‘n/;. etc. Pe înconjură, ca int.’un joc de ruletă, — ca să implice șd.o distract fie din cele organice, să se facă deci cs îi nu are fra pagina £ r J £L 16 Ianuarie IS4? ANUL XI — No. 3335 SOARELE răsare 7.45. Apune 1559, LUNA ultim pătrar piua 20. CERUL variabil i !arna se va menține ușoară. Ger de două până la cinci grade în Muntenia si minus opt grade in Moldova. A FOST ALES PREȘEDINTELE CONSILIULUI REPUBLICEI FRANCEZE ■S PARIS 15 (Radio). — Eri după amiază a avut loc alegerea președintelui Consiliului Republicii franceze. La primar scrutin cu patînat d, Mazanne, comunist 81 voturi, Chamapetier de Ribes (BC.R.P.) 80. Oassert 50. Rupert, socialist, 47 voturi. Cum nici unul din cand dați nu a obținut majoritatea absolută, s-a trecut la al doilea tur de seralin. Partidul socialist a hotărît să-și retragă candidați ținuți. Max tine iri să voteze pentru candidatul comunist cu divoturi, Champetier de Ribes 88 Gasset* 45. La al treilea tur de scrutin, d-nii Champetier de Ribes (M.R.P.) și L. Mazanne (comunist) au obținut fiecare câte 129 de voturi. Deși au întrunit acelaș număr de voturi, a fost proclamat ales de Champatier de Ribes, ca fiind mai in vârstă. CONVORBIRE TRUMAN-MARSHALL I NEIW YORK 15 (Radio). Președintele Truman a avut aseară o convorbire telefonică cu noul secretar al Departamentului de Stat, generalul Marshall, care se află actualmente la Vornai, în drum spre Washington, unde este așteptat pentru a-Și lua postul în primire. CONDAMNĂRI LA MOARTE LA VARȘOVIA E S LONDRA 15 (Radio). Tribunalul militar din Varșovia a condamnat eri. la moarte paronisie Groholsky și alți doi scuzați pentru faptul că au făcut spionaj în favoarea unei puteri străine, punând la disoziția ambasadorului acelui stat o serie de importante informațiuni. Masiva demobilizare a armatei sovietice ■ " LONDRA 15 (Radio) — Corespondentul din Moscova al agenției Associated Press" anunță că demobilizarea armatei roșii are loc pe o scară întinsă în Uniunea Sovietică. Trupele care sosesc la Moscova venind din Germania sau din alte părți, aparțin tuturor armelor. Corespondentul american mai anunță că, în urma enormelor pierdei de vieți omenești și de proprietăți distruse, accentul în U.RS.S, se pine pe opera de reconstrucție. Colaborarea între marile puteri estezi subiectul la ordinea zilei. EnricpL& X .Cilrasa de genosis in Grecia Ü ■ LONDRA 15 (Radio). — D. Gonotis, vice-președintele guvernului grec și al partidului liberal, a declarat aseară la Atena că demisionează din guvernul Tsaldaris Partidul lat Gonatas are 32 locuri în parlament. Dacă grupul ’i Szere. în opoziție, aceasta va avea acelaș număr de locuri in parlament ca și guvernamentalii. Tsaldaris a oferit vice-prsicilin fip consiliului d-lui Sofulis, dar aresta a refuzat. LIPSA DE CĂRBUNI DIN GERMANIA SE ACCENTUIAZA ■ 0 LONDRA 15 (Radio). — lipsa cărbunilor se accentuează tot meai mult in Germania de Nord Un mare număr de uzine vor trebui să-și înceteze activitatea, iar jumătate de milion de oameni vor rămânea fără lucruri. Dam.hvZa .Mix- -med- -rrrehr-buri- -decât pentru-3-—4 zile. —————— 3 SOSIREA DELEGAȚIEI ROMÂNE iimim muiiimiiiimiiiiimimiuimiHuiimiiiimini Uiii Miusiiiuiimimimisiimiimiii LA MOSCOVA .................................................................................................. MOSCOVA 14 Corespondentul clal al agenției Agerpres transmite: spezi la orele 9.20 a sosit la Moscova delegația ministerială română în frunte cu ministrul Economiei Naționale, d. Gheorghiu-Dej. Odată cu delegația sa sosit la Moscova și d. Finoghenov, reprezentantul comercial al U.R.S.S în România Delegația a fost primită în gara Kievskaia. Din partea ministerului Comerțului Exterior al URSS.-ului erau de făță primul locțiitor de ministru, d Drutkov, locțiitorul de ministru d. Samiceastnov, șeful secției balcanice, A. Oordnciuc și locțiitorul Protocolului, d. Kuzminski. Din partea ministerului Comunicațiilor era de față de ** Vinogradov, locțiitor de ministru in, ministerul Comunicațiilor iar din partea ministerului de Externe al U R.S.S- lui, d. Vlasov, locțiitorul șefului sectii* balcanice. Deasemenea a fost de față de ambasador Iorgu Iorda, împreună cu membrii Ambasadei române. Delegația este găzduită la hotel Național. (Agerpres). Se muta Europa in America de la FLAW 8US Puțini poate și-au dat seama Noembrie de semnificația istorică la 5 a votului din comitetul de direcție al Națiunilor Unite prin care s-a respins cu 7 voturi contra, 2 și 3 abțineri propunerea ucraineană de a se fixa sediul UNO in Europa și s-a admis ca acest sediu să fie stabilit în Statele Unite. Eu mi-am notat data fiindcă o socotesc ca o cotitură în storia contimporană. Europa din acel moment, s-a desesizat de rolul ei conducător în lume în favoarea Americei. Și e de reținut că la această abdicare au consimțit toate națiunile europene din consiliu, în afară de două: bielorușii și ucrainenii, care având în vedere că fac parte din tri o Uniune a cărei întindere este asiatică într-o considerabilă proporție, ar fi fost poate mai puțin indicate să apere cu atâta nobilă ambiție drepturile câștigate ale vechiului continent decât celelalte popoare. Europa a fost,, de la apariția la istorie a Grecilor și Urmașilor și până anul trecut (timp de 2500 de ani) centrul și cerebelul activității politicediplomatice mondiale. De la cnngiteu panelin de la Athena, convocat de Periele cu 459 de ani înaintea erei noastre și până la conferința de la Paris de az>au trecut din Iulie oricongresele de pace ce-au angaja o cresnm soarta omenirii ,s-au ținit Europa. Aici, pe pământul vechiului rrr-Umeri s‘a feat in 1919 serii gil Națiuelor. Din care făceau ‘ _ arooape 60 de națiuni, fie și nr. te.lor erau cehea-europene. Și deodată centrul s‘a mutat azer, iar sediul ’organizației Eti te a fost stabilit în Statele Uite. Aceasta rhiai avea mare însemnătate și o deocenită semnificație dacă n ar fi coroborată și de alte fapte, după cum n‘a insemnat o apropiere sau o uzurpare a altor state, concentrarea, în Elveția a conclavurilor internaționale, ii curmată însă și de alte ?•părări. Dar se constată de un an încoace că America exercită și în alte privinți un magnetism ce violează Europa de valori și energii creatoare Fenomenul a început de mai demult, din vremea teroarei hitleriste când tot ce a fost mai luminat in domeniul științific, literar și artistic s-a exilat dincolo de ocean. Rând pe rând, lună cu lună și aproape zi de zi, s'au refugiat de la 1933 și până la intrarea Statelor Unite în război, savanți iluștri, literați de seamă, compozitori și executanți de vază, care au dus cu ei peste Atlantic nu numai faima lor personală ci și interesul pe care îl prezenta Europa, datorită creației lor. Pe urmă, după victorie, Americanii au dus la ei acasă inventatori, fabricanți, muncitori calificați, fel de fel de oameni pricepuți și de ispravă care au primit să fie desrădăcinați, ispitiți de ceea ce aș numi „mirajul Hollywoodului adică, de posibilităție de trai comod și îndestulat pe care îl oferea lumea nouă europenilor înflămânzați. De o bucată de vreme se observă a tendință din ce în ce mai marcată din partea Americei de a oferi ospitalitate exasperaților dornici să emigreze. Chiar în discursul inaugural pe care președintele Truman l-a rostit în ziua de 23 Octombrie în ședința plenară a Adunării Generale a Na* CosíiiíttóCiFe in padina 2-a / s 0 1OTAMTA CONFERINȚA ECONOMICA IA LOCUINȚA PRIMULUI MAÜSTRU s-au ascutit ofertele de cereale primite din străinătate din inițiativa d-lui Teohari Geor r ssu, ministrul afacerilor interne și afi inerim la departamentul economiei naționale, a avut loc aseară, la cretar o importantă conferință int-nefsi s'erială. Această conferință, care a avut un dcraster exclusiv economic, a fost trez'itată, la locuința d-sale, da câh a d. D.r. Petru Groza, președ'r 6.» G'P.nîi'lui de n niștri și a reu»" r’-nii Gh Tatărescu, vice președie k«* Consiliului și interimar la finala Teohari Csörgésen, prof. Tr. Sávulesen, ministrul agriculturii, Zăroni, ministrul cooperației, Hem. Em. Bodnaraș, subsecretarl de stat al Președinției, C. Agiu, subsecretarul de stat al agriculturii și prof. Tiberiu Moșoiu, guvernatorul B. N. R. Membrii guvernului au făcut ca amplu examen al situației aprevizionărilor cu cerefile și au discutat o serie de oferte primite de foruri la în drept, atât de la casele importante ere din țară, cât și direct din Kirăsnălița.