Timpul, ianuarie 1947 (nr. 3335-3347)

1947-01-16 / nr. 3335

ISIÉ TIA ȘI ADUINkSTRIfU »*#SRt*B4 — Strada sărindar Nr. M mnroSi Redacția și Administrația 3.0.%.44- Tipografia $.4% 23 ABONA Al EN 1 & I» t»rt * In străinătate I „ Tariful In funcțiune da 3 luni 13.000 iei convențiile portale Inter­naționale Funcționarii public­­ți pensionarii Lei ia.ulu - pe 3 luni Pentru bănci, societăți și autorități lîcoite anual, cu plata diferenței unei eventuale majorări a tarifului Abonamentele încep la 1 și 0 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar ont aprobării Direcțiunei Generale P. T. T Nr. 80286/8 Mai #39 Cont C­E­ C. Poștal Nr 1331 Proprietar; JIMPIJI“ s. A­n. jWfW*' Înscria sub Nr 303 Trib. Mov 2 MO 509 ER Incidente­­ 4 economice 6. BADEA MARINESCU P­e măsură ce gerul devine mai înțepător iar pâinea lipsește mai des, opinia publi­că, înclinată către cârteală și defetism, dă semne tot mai vădite de nerăbdare. Conform tradiției se caută — și se găsește întot­deauna — un răspunzător sau un grup de răspunzători, de la ca­re ar fi trebuit să vină salvarea. Acest soi de curaj civic se opre­ște însă, din for circ, la mormăit și bârneală : fără s­ă spună, e»s­tăteanul de bună credință își dă totuș seama că, pentr­u­ felia de pâine absentă astăzi, nu esie de vină cineva anume p­a­re sâ-l poți lua de guler, mai este la în­demână și trista consoli­re că pe ulițele satelor și târgurii mol­dovene, oamenii pică adesea ca fruntea în noroiul înghețat, trăz­­niți de foame. In Capitală nu se petrec încă astfel da drama. Nu încape îndoială că un con­­curs nenorocit de împrejurări fe­lurite dar obiective stă la teme­lia acestei mizerii generale, care nu înflorește numai între grani­țele noastre. Nu vom obosi să spunem din nou că, în ciuda tu­turor jumătăților de gesturi și declarații ce se fac, nouă ne l­ip­sește ceea ce alții au și nu poate fi cumpărat de nicăieri , simțul de solidaritate socială. Având așadar la îndemână o cantitate limitată și insuficientă de bunuri — ti ® că e vorba de alimente sau de produse indus­triale — este extrem de impur… suif jod un jDi?ttab­lă-ii fără egiu­­m­eiuoH n eue­ ,ți sau dis T pricinile Obștești, da mai Renden, ap­oi­­'diționeam (atât msi­t specia­­’m­ai novi­­renorist __ acelea de amplifică geometric la proporțiile unui ecou în grotă. Or, se pare că la noi iarna, cunoscută din timpuri imemoria­­le ca atare în toate calendarele, constitue de fiecare dată o sur­priză cu totul neprevăzută, ulti­ma iarnă fiind în acelaș timp cea dintâi pentru cei însărcinați să ne aprovizioneze cu combus­tibil. Anul acesta, ca în alți ani, la primul ger s’a făcut uluitoarea descoperire că nu sunt lemne, că lipsește gazul și că nu e combus­­tibil pentru calorifere, ca și când problema se pune în acest mo­ment, pentru întâia oara. Trăim un moment de criză din cele mai primejdioase, n’ar tre­bui să se mai ivească inadverten­­țe și surprize. . . . _ • Pe piață lipsește petrolul. Pe­­ce? Pentru că lipsește soda caus­tică folosită la cracarea ții««" Ini și distilarea gazului de lam­pă, care seamănă acum cu un fel de noroi subțiat. Dar de ce lipsește soda, cu toate că avem trei mari uzine care înainte pro­duceau și pentru export? Pen­tru că lipsește colosul La rândul său aceste lipsește pentru că lip­sesc cărbunii de pământ, din care pricină lipsesc și produsele de fier­ și oțel. Cărbunii lipsesc pen­­tru­ că minerii sunt prost alimen­tați și pentru că lipsește carbidul necesar iluminării galeriilor iar carbidul lipsește pentru că lipsesc electroz­i indispensabili fabricării lui. Electrozi s’ar putea aduce din streînătate, dar lipsesc de vi­tele iar acestea lipsesc pentru că nu avem ce exporta­ cereale din pricina secetei, iar petrol din pri­cina lipsei produselor necesare rafinării și extragerii lui. Este un cerc vicios alcătuit din l­ țpsuri succesive și interpenden­te, care îmbrățișează o sumede­nie de domenii de activitate și sugrumă sute de mii de oameni Nu este, de altfel, singurul iar într’un astfel de moment de cri­ză adâncă, toate la un loc se compun într’un imens cerc vi­­clos dealungul căruia aleargă in­­tr’o cursă stearpă și fără sfârșit întreagia economie a țării. Pentru a reveni la exemplul ciclic de la inceput vom observa că o ameliorare­­ wbste­lală in oricare ramură pomenită, ar fi­ies drept urmare punerea in ac­tivitate a intregului angrenaj, In care fiecare element condiționea­ză pe cel următor de p­liă, o producție abundentă de cărbuni ar însemna implicit una suficien­­­­tă .As.­cobe. derivate petrolifere. sm­Til. un import sporit, devize nf multe. — lăsând dor p­arte celelalte m­ridfihțe care privesc alte domenii de activitate econo­mică Cu un efort unanim și cu o intervenție hcotărită a Statulii, se poate obține o astfel de ameli­­orare indiferent în ce punct și cercului se produce această in­tervenție Principalul e ca ea să se pro­ducă.­ m riliL__________ SEMNAREA TRATATELOR DE PACE CU FOȘTII SATELIȚI AI GERMANIEI TEXTUL TRATATELOR VA FI COMUNICAT PRESE­ SÂMBĂTĂ 18 IANUARIE PARIS, 14 (Radar).­­ La 10 Februarie urmează să fie sem­nate la Paris tratatele de pace cu Italia, România, Ungaria, Bulgaria și Finlanda. încă de la 17 Ianuarie, secre­tarul general al Consiliului ce­lor patru miniștri de externe va remite câte trei exemplare din fiecare tratat reprezentanților din Washington ai statelor sem­natare. Numărul semnatarilor varia­ză după tratat Fiecare tratat fixează în preambul lista ace­stora. In scrisoarea de însoțire a ce­lor trei exemplare, fiecare din guvernele semnatare va fi invi­tat să comunice guvernului francez numele plenipotențiari­lor pe care are de gând să-i de­semneze pentru actul solemn al semnăturii. După aceea,­ guver­nul francez va trimite indica­țiile pentru acest act solemn. Intre timp, Marii Patri vor fi semnat exemplarele originale ale tratatelor la care guvernele lor sunt părți, astfel încât ime­­diat după punerea, la 10 Februa­rie, a celorlalte semnături, co­piile să poată fi adresate tutu­ror statelor semnatare. Presa va primi o comunicare a textului definitiv a celor cinci tratate, 24 de ore după distri­buirea lor către reprezentanții diplomați acreditați la Wa­shington, adică Sâmbătă, 18 Ianuarie. Bazinul Dunărean, una din bazele păcii europene declară d. Bevin Deschiderea conferinței adjuncților miniștrilor de externe LONDRA 14 (Radom­, La conferiu­l adjuncților­­ miniștrilor externe ai celor patru mari puter­i d. Bevin, ministrul de externe al ApgV-ei, a ținut o scurtă cuvântare, a*aödíii­ lui spor la muncă. Această comisie a adjuncților *­» a spus d. Bevin — este o instituție mi­nunată, căci de fiecare dată când titu­larii nu s’au putut ințelege, au lăsat Pe seama adjuncților ‘or rezolvarea Pro­­blemei. Actuale metodă de a încheca pace diferă de toate metodele folosite după războaiele de navă acum. Toți Aliații sunt convinși acum că trebue studiu răbdător, spre a se găsi soluția ca Ger­mania să nu mai poată ajunge agresoare Aliații au acum două probleme de față: Austria și­­ Germania Toți doresc un tratat de pace cu Austria. Distruge­rea Imperiului Austro-ungar a lăsat multe probleme nerezolvate. Toți aliații sunt cotr­­vinși că Etna din base­le pă­cii europene este realiza­rea untui Bazin Dunărean sănătos, atât din punct de vedere grotlctic, câ­t și eco­­nem­e. Ministrul britanic și-a exprimat spe­ranța că se va ajunge în curând ca Austria să poată avea o indepedență totală în relațiile sale economice: î­n 1919, Austria ajunsese ca un animal cu un cap prea mare — Viena — și cu un trup de oelmeu. Dacă țările dunărene colaborează economicește, această situ­ație poate fi evitată. Tratatul trebue să dea posibilitate Austriei să-și joace ro­lul în centrul Europei, ca loc de în­tâlnire mire răsărit și a pus cu privire la Germania toată lumea dorește ca ea să nu mai renască în formă agresivă . Bevin și-a exprimat apoi speranța că adjuncții nu vor acorda prea mult timp chestiunilor de procedură, căci mai mult interesează pacea decât pro­cedura ei. Este drept că pacea nu poate v­eni într­ un moment dar lucrările Pre­gătitoare trebue să fie ofersive.­­ LONDRA 14 (Rador). Reuniunile vor continua timp de 6 săptămâni. Redactarea tratatului de pace nu va fi început d­ecât după ce se vor reuni la Moscova, la 6 Martie cei patru mi­niștri de externe. Împuterniciții speciali vor avea de . A' a­ nora proceduri] ce trebue să fie adoptată la Moscova »• • »rat­a­ 5 primească oral sau în scris, reven­­cucările și punctele de vedere ale celor­lalte 18 Națiuni față de Germania »■ față de condițiile ce urmează să fiie impuse inamicului principal din razbo­­iul trecut- ș apte din aceste state au pretenții teritoriale față de Germania, în majoritate pretenții mici; dar Polonia a și luat Sub controlul ei un teritoriu de 40.000 de mile pătrate din estul Ger­maniei și a strămutat 8.000.000 de ger­mani spre vest. S’ar putea s ă se mai hotărască Londra dacă se va mai încheia sau nu1» tratat de pace, eKc»i­­ etc­­ să­ elaboreze un nou instrument unic în istoria națiunilor. S’ar putea ca Germania să nu ris>* a»de mulți an» un g.»vera central sta­bilit, care să­ poată semna și executa condițiile păcii, iar în lipsa unui ase­menea guvern, s’ar putea să fie impus întregei țări un ..statut de pace”. Partea a doua a sarcinei împuterni­ciților speciali cuprinde pregătirea unui statut de indepedență pentru Austria făcând - din nou din această țară o enti­tate separată, așa cum fusese înainte de Anschluss- Două proecte de statut în­ acest sens au și fost întocmite, iar pu­terile occidentale sunt nerăbdătoare că tratatul final să fie terminat cât mai curând posibil. HAGA 14 (Rador). — Guvernul o­landez­ a prezentat mini­striîot­ă externa ai celor patru mari puiet in plan, prin care propune o federa­lizare a statelor germane și d­isitu­ perea oricărui potential de război a acestei federații, arătând însă că re­facerea economică a Germaniei tre­vine ajutată treptat. D. GU­SEV, reprezentantul U.R.S.S la Con­ferința miniștrilor de externe aeliv"'*ți Sporirea introducerea pretorilor la tutun, sare ,alcool cartelelor pentru țigări.­Tutunul ș­­t­irea „Economat*1 pentru funcționari tuită In vederea perfectării acestei măsuri o comisie formată din reprezentanții CAM-ului, I.N.C.OP .ului, P.T-T.-uiui și Confederației, generale a muncii, prin noul regim al țigărilor se urmă­rește creearea unui disponibil pentru ex­port. Importante cantități de țigări erau susțiase de Bursa Neagră 5* vândute în străinătate în detrimentul statului. Acum statul s’a hotărît să se folosească de pri­­vilegiul lui și va exporta o cantitate de țigări In schimbul unor produse de primă necesitate, de care avem nevoie. După cât se pare di n producția totală de tutun 29%­» va fi atribuit econom­­telor, 50% populației din orașe și sate iar 30% va fi destinat exportului. Iată noile prețuri: NOILE PREȚURI ALE FABRICATE­LOR DIN TUTUN INDIGEN: Țigarete: România lei 1.400 buc., Mihai î. e. lei 1-200 buc., Tomis f. c. lei 1.200 buc., București f. c. lei 800 buc., Virginia c. lei 800 buc., Golf f- c. lei 800 buc., Regale RMS f- c. lei 550 buc., Aviator f. lei 440 buc. Regale f- c. lei 440 buc., Carpați f. c. lei 360 buc­, Mărășești f. c. lei 320 buc, Naționale f. c- lei 240 buc., Plugar f. c- lei 200 buc, Economat lei 90 buc Țigări de foi, Coronas lei 14.OCO buc- Alba Iulia lei 14.000 buc­, Florida lei 9.200 buc­, Ardeal lei 2.800 buc., Cigarillos lei 2 800 buc., Naționale lei 1400 buc- Tutunuri., Tutun cal. j lei 360.000 kg, Tutun cal.­­ lei 240­ 000 kg. Tutun cal. III lei 140.000 kg., Tutun de pipă Week-End lei 400 000 kg Tutun de pipă Belvedere lei 300.000 kg. Tut­un de pipă obișnuit lei 140­000 kg, Tutun Economat le» 80.000 kg­ Produse speciale: Tutun Regal lei 660.000 kg. Țigarete pres, tip I let 560 buc., Țigarete pres- tip III let 520 buc. Țig­arete Regale RMS torefiate let 560 Cwtimaas*® In. pagina 2-a In ..Monitorul Oficial“ de ézi a apărut decizia prin care se majorează prețurile pentru fabricatele de tutun, sare. cărți de joc și jocuri Rummy celuloid-Majorarea este de 306% afară de cărți de joc unde este de 2003/6. Sarea și alcoolul s’au scumpit dease­menea cu 300% ■ Pentru a se veni în ajutorul, salaria­ților s’a Înființat țigareta ,,Economat“, la prețul de lei 90 bucata și tutunul „Eco­nomat“ la prețul de lei 60.000 kg. care se vor fabrica în cantități de maximum 20 % din totalul producției în țigarete și se vor distribui exclusiv prin debite ordinare, autorizate de C.A M­, de pe lângă între­prinderile industriale, miniere și fore­stiere.S’a luat in studiu problema introducerii cartelelor la țigări și tutun. A fost ingit. Eri la ora 14 individul Ștefan Cer­­doc proprietarul unui magazin din Str. Griviței nr. 16, a fost surprins de către trecători în momentul în care vroia să introducă pe poarta curții o mașină încărcată cu circa 200 pâini și zahăr. La primul strigăt de­­" revoltă al câtorva cetățeni indignați s-a adunat o mare de lume ce vroia cu tot dinadinsul să linșeze pe spe­culant. Im­ediat au sosit la fața locului or­ganele polițienești ale circ. 33 Poliție in frunte cu comisarul Aurel care au arestat pe nelegiuitul Popa co­merciant și pe șoferul ce a înțeles să transporte pâinea găsind­u-se astfel­­ complice cu vinovăție. H SCENE IMPRESIONANTE ! Știrea că s‘a confiscat pâine s‘a în­tins cu iuțeala fulgerului în împre­­­­jurim. Gospodinele și-au lăsat rec­urile ca­sei și au dat năvală să capete o bu­cată de pâine. Oameni în salopetă unși de uleiuri, muncitori funcționari in drum spre casă, soldaț­, cu toți se înghesuiau cu mâinile întinse spre cei ce im­părțeau pâinea confiscată. Oare cum o primea , ducea nerăbdător la gură și mușca cu nesaț din ea. După acela o aliria ca pe un trofeu rar celorlalți. Continuare In par­iis 2- Corbii mizeriei .UN SPECULANT A FOST ARESTAT PE CÂND ÎNCERCA SA DOSEASCĂ O IMPORTANTA DE FĂINĂ ȘI CANTITATE ZAHĂR Autoritățile împart pâinea confis­ată de la speculant Arabii se opun la împărțirea Palestinei IERUSALIM 14 (Radolf). Intrio­ds­­c’orere făcută Marți. Comitetul Supe­­­rior Arab a arătat că arabii din Pales­tina se vor opune in mod hotărât la împărțire­­, în orice fel a Palestinei ce fiind o soluți e pentru problema ei și cerut popoarelor arabe să se pregătea că de a face față oricărei încercări de a li se impune o astfel de măsură. Știrile apărute în presa britanică a­­r­tă eS­­­­ ea­­tS disc’.arație dă impresie că împărțirea Palestinei este considera­tă în mod serios ca o soluție a acestei probleme ce către cercurile guverna­mentale britanice. CAGNOTĂ de DEM­­OSTENE­­V BOTEZ La ,,partidele” de cărți care au loc, mai rar sau mai des, in lumea bună Și chiar în cea numai bunișoa­­ră, s’a creiat un mic obicei, uneori cu caracter de penibilă alte­ori numai cu un pur mărinimie, caracter odios beneficiu: cagnota. Cel care câștigă Mitei mai gros, pune deoparte, la colțul mesei, o mi­că parte dau câ?tig, așa cum un om econom ar pune de-oparte bani albi pentru iile negre. Acest pe cut însă este destinat, când societatea este largă și altru­istă, personalului de devine astfel, copărtaș, serviciu, care fără plăcere proprie, la fără a ce și distracția superlativă a stăpânilor. Atunci însă când societatea are o patroană sau o matroană, ceia­ ce nu-i tot una, — micul pecul constitue beneficiul ei onest, destinat să acopere cheltuelile de recepție și o bucurie pecuniară strict personală, în plus. Mă gândeam, petrecând aceste do­cumente semnificative, să propun o cagnotă la mesele propriu zise,­­­­adică, nu la mesele de joc, ci la me­sele de mâncare. Din bufete sau din­ supan, să se pue la colțul mesei, o căciuială, pen­tru țăranii din regiunile înfometate, fiindcă mult ne-au hrănit ei pe noi cu munca lor, — stt le o întoarcem puțintel înapoi în aceste zile de lip­suri pentru ei. Această originală cognotă sa nu fie nici pentru patroană, nici pentru matroană, dat fiind că asemenea funcțiuni sociale nu sunt strict util­e la o masă de mâncare, unde ele sunt înlocuite cu amfitrioana. Ori, amfi­­trioana, mănâncă la un loc cu cei­lalți, cel puțin pentru a dovedi, dure obiceiul noi va vremi­ ceva mai buni d­e­cât cele de cacă bucatele, n sunt otrăvite, — căci altfel ar su­comba și amfitrioana la un loc ca, invitații, ceia ce ar implica neapărat o voință de sinucidere. Cannot a aceasta să nu f­ie una pentru personalul de serviciu, care de obicei își ia partea sa cu ant­cipație și suficientă abundență. Ea să fie exclusiv pentru flămânzii din regiunile înfometate. $i. fiindcă mâncările gătite se al­tereaz­ă și n’ar putea ajunge pre­zentabile și comestibile la destina­ție, propun ca această cagnotă să se preia din materia primă care ser­vește la confecționare: atâtea gra­me de zahăr, de făină, de carne (e­­ventual unul din curcanii­ de cor­ l ■‘n/;. etc. Pe înconjur­ă, ca int.’un joc de ruletă, — ca să implice șd.o distrac­t fie din cele organice, să se facă deci cs îi nu are fra pagina £ r J £L 16 Ianuarie IS4? ANUL XI — No. 3335 SOARELE răsare 7.45. Apune 1559, LUNA ultim pătrar piua 2­0. CERUL variabil i !arna se va menține uș­oară. Ger de două până la cinci gra­de în Muntenia si minus opt grade in Moldova. A FOST ALES PREȘEDINTELE CONSILIULUI REPUBLICEI FRANCEZE ■­S PARIS 15 (Radio). — Eri după amiază a avut loc alegerea pre­­ședintelui Consiliului Republicii franceze. La primar scrutin cu patînat­ d, Mazanne, comunist 81 voturi, Chamapetier de Ribes (BC.R.P.) 80. O­assert 50. Rupert, socialist, 47 voturi. Cum nici unul din c­and dați nu a obținut majoritatea absolută, s-a trecut la al doilea tu­r de sera­lin. Partidul socialist a hotărît să-și retragă candidați­ ținuț­i. Max tine i­­ri să voteze pentru candidatul comunist cu di­voturi, Champetier de Ribes 88 Gasset* 45. La al treilea tur de scrutin, d-nii Champetier de Ribes (M.R.P.) și L. Mazanne (comunist) au obținut fiecare câte 129 de voturi. Deși au întrunit acelaș număr de voturi, a fost proclamat ales de Champatier de Ribes, ca fiind mai in vârstă. CONVORBIRE TRUM­A­N-M­ARSHALL I NEIW YORK 15 (Radio). Președintele Truman a avut aseară o convorbire telefonică cu noul secretar al Departamentului de Stat, generalul Marshall, care se află actualmente la Vornai, în drum spre Washington, unde este așteptat pentru a-Și lua postul în primire. CONDAMNĂRI LA MOARTE LA VARȘOVIA E S LONDRA 15 (Radio).­ Tribunalul militar din Varșovia a con­­damnat eri. la moarte pa­ronisie Groholsky și alți doi scuzați pentru faptul că au făcut spionaj în favoarea unei puteri străine, punând la d­isoziția ambasadorului acelui stat o serie de importante informațiuni. Masiva demobilizare a armatei sovietice ■ " LONDRA 15 (Radio) — Corespondentul din Moscova al agenției Associated Press" anunță că demobilizarea armatei roșii are loc pe o scară întinsă în Uniunea Sovietică. Trupele care sosesc la Moscova ve­nind din Germania sau din alte părți, apar­țin tuturor armelor. Corespondentul american mai anunță că, în urm­a­ enormelor pier­de­i de vieți omenești și de proprietăți distruse, accentul în U­.RS.S, se pine pe opera de reconstrucție. Colaborarea între marile puteri este­­­zi subiectul la­­ ordinea zilei. EnricpL& X .Cil­rasa de genos­is in­ Grecia Ü ■ LONDRA 15 (Radio). — D. Gonotis, vice-președintele guvernului grec și al partidului liberal, a declarat aseară la Atena că demisionea­­ză din guvernul Tsaldaris Partidul lat­ Gonatas are 32 locuri în par­­lament. Dacă grupul ’­­i Szere. în opoziție, aceasta va avea acelaș nu­­măr de locuri in parlament ca și guvernamentalii. Tsaldaris a oferit vice-pr­sicilin fip consiliului d-lui Sofulis, dar a­­resta a refuzat.­­ LIPSA DE CĂRBUNI DIN GERMANIA SE ACCENTUIAZA ■ 0 LONDRA 15 (Radio). — lip­sa cărbunilor se accentuează tot meai mult in Germania de Nord Un mare număr de uzine vor trebui să-și încete­ze activitatea, iar jumătate de milion de oameni vor rămânea fără lucru­ri. Dam.hvZa .Mix- -med- -rrr­ehr-buri- -decât pentru-3-—4 zile­. —————— 3 SOSIREA DELEGAȚIEI ROMÂNE iimim muiiimiiiimiiiiimimiuimiHuiimiiiimini Uiii Miusiiiuiimimimisiimiimiii LA MOSCOVA .................................................................................................. MOSCOVA 14 Corespondentul clal al agenției Agerpres transmite: spe­­zi la orele 9.20 a sosit la Moscova delegația ministerială română în frunte c­u ministrul Economiei Naționale, d. Gheorghiu-Dej. Odată cu delegația sa sosit la Moscova și d. Finoghenov, re­prezentantul comercial al U.R.S.S­ în România Delegația a fost primită în gara Kievskaia. Din partea ministerului Co­merțului Exterior al U­R­S­S.-ului erau de făță primul locțiitor de ministru, d Drutk­ov, locțiitorul de ministru d. Sa­miceastnov, șeful secției balcanice, A. Oordnciuc și locțiitorul Protocolului, d. Kuzminski. Din partea ministerului Comunicațiilor era de față d­e ** Vinogradov, locțiitor de ministru in, ministerul Comunicațiilor iar din par­­tea ministerului de Externe al U­ R.S.S- lui, d. Vlasov, locțiitorul șefului sectii* balcanice. Deasemenea a fost de față de ambasador Iorgu Iorda, împreună cu membrii Ambasadei române. Dele­gația este găzduită la hotel Național. (Agerpres). Se muta Europa in America de la FLAW 8US Puțini poate și-au dat seama Noembrie de semnificația istorică la 5 a votului din comitetul de direcție al Națiunilor Unite prin care s-a res­pins cu 7 voturi contra, 2 și 3 abți­neri propunerea ucraineană de a se fixa sediul UNO in Europa și s-a ad­mis ca acest sediu să fie stabilit în Statele Unite. Eu mi-am notat data fiindcă o so­­cotesc ca o cotitură în storia con­timporană. Europa din acel moment, s-a de­­sesizat de rolul ei conducător în lume în favoarea Americei. Și e de reținut că la această abdicare au consimțit toate națiunile euro­pene din consiliu, în afară de două: bielorușii și ucrainenii, care având în vedere că fac parte din tri o Uniune a cărei întindere este asiatică într-o considerabilă proporție, ar fi fost poate mai puțin indicate să apere cu atâta nobilă ambiție drepturile câștigate ale vechiului continent de­cât celelalte popoare. Europa a fost,, de la apariția la is­torie a Grecilor și Urmașilor și până anul trecut (timp de 2500 de ani) cen­trul și cerebelul activității politice­­diplomatice mondiale. De la cnngiteu­ pan­elin de la Athena, convocat de Periele cu 459 de ani înaintea erei noastre și până la conferința de l­a Paris de az>au trecut din Iulie­­ ori­­congresele de pace ce-au angaja­ o c­­resnm­ soarta omenirii ,s-au țin­­it Europa. Aici, pe pământul vechiului r­­­­rr-Umeri s‘a feat in 1919 serii gil Națiuelor. Din care făceau ‘ _ arooape 60 de națiuni, fie și nr.­ te.­­lor erau ceh­ea-europene. Și deodată centrul s‘a mutat azer,­ iar sediul ’organizației Et­i te a fost stabilit în Statele Ui­te. Aceasta rhiai avea mare însemnă­tate și o deocenită semnificație dacă n ar fi coroborată și de alte fapte, după cum n‘a insemnat o apropiere sau o uzurpare a altor state, concen­trarea, în Elveția a conclavurilor in­ternaționale, ii curmată însă și de alte ?•­­p­ă­rări. Dar se constată de un an încoace că America exercită și în alte pri­­vinți un magnetism ce violează Eu­ropa de valori și energii creatoare Fenomenul a început de mai de­mult, din vremea teroarei hitleriste când tot ce a fost mai luminat in do­meniul științific, literar și artistic s-a exilat dincolo de ocean. Rând pe rând, lună cu lună și a­­proape zi de zi, s'au refugiat de la 1933 și până la intrarea Statelor U­­nite în război, savanți iluștri, literați de seamă, compozitori și executanți de vază, care au dus cu ei peste Atlan­­­tic nu numai faima lor personală ci și interesul pe care îl prezenta Eu­ropa, datorită creației lor. Pe urmă, după victorie, Americanii au dus la ei acasă inventatori, fabri­canți, muncitori calificați, fel de fel de oameni price­puți și de ispravă care au primit să fie desrădăcinați, ispi­tiți de ceea ce­ aș numi „mirajul Hol­­lywoodului adică, de posibilităție de trai comod și îndestulat pe care îl o­ferea lumea nouă europenilor în­­flămânzați. De o bucată de vreme se observă a tendință din ce în ce mai marcată din partea Americei de a oferi ospitali­tate exasperaților dornici să emigre­­ze. Chiar în discursul inaugural pe care președintele Truman l-a rostit în ziua de 23 Octombrie în ședința plenară a Adunării Generale a Na* CosíiiíttóCiFe in padina 2-a / s 0 1OTAMTA CONFERINȚA ECONOMICA IA LOCUINȚA PRIMULUI MAÜSTRU s-au a­scutit ofertele de cer­eale primite din străinătate din inițiativa d-lui Teohari Geor­­­ r­ ssu, ministrul afacerilor interne și afi­ i­n­erim la departamentul econo­miei­ naționale, a avut loc aseară, la creta­r o importantă conferință in­­t-nefsi s'erială. Această conferință, care a avut un dcraster exclusiv economic, a fost trez'itată, la locuința d-sale, da câh a d. D.r. Petru Groza, președ'r 6.» G'P.n­­îi'lui de­­ n niștri și a reu»" r’-nii Gh Tatărescu, vice­ președie k«* Consiliului și interimar la fin­al­a Teohari Csörgésen, prof. Tr. Sávu­lesen, ministrul agriculturii, Zăroni, ministrul cooperației, Hem. Em. Bodnar­aș, subsecretar­l de stat al Președinției, C. Agiu, subsecretarul de stat al agriculturii și prof. Tiberiu Moșoiu, guvernatorul B. N. R. Membrii guvernului au făcu­t ca amplu examen al situ­ației aprevi­zionărilor cu cerefile și au discutat o serie de oferte primite de foruri la în drept, atât de la casele importan­te ere din țară, cât și direct din K­irăsnălița.

Next