Timpul, februarie 1947 (nr. 3348-3371)
1947-02-01 / nr. 3348
• Sfnet!X ffî âDMIKIRTRA ÎN NCVIIMI - gtrsd» Birtad« Mr. ft AMW-trați Administra** 3 ft' #»<••»«• nm " ' ■ [UNK] [UNK] [UNK]!." '' ' linostrafia $42.23 UUMIMKt» tar* i In străină Ut* > Tariful In funcțiune de ajun* 150.»et c.m..ntm. dosul tut«,ni8tim9!9 ? uricti'>n*nn publici jl pensirmsflt f^tibunăriei ■** let fitt (I autoritați Let 50.000 ~ pe 3 lun* BOO 000 - anual: Aoi [UNK]tia»ent«i* Încap le I S*® *1* t)«feire luni sp Aflit,»in:*.. plătit* in aumatat «pri partj Dlrcc-pune1 Genwiel* P l I Nr Ä02S0 B Mal 1339 Cont CRC. Paitet No ISO Pi.mtirior. ..I » M t V L* ». A «L in»crt» tub Nt toi Trib. flttt Un acord cultural cu Bulgaria Vigita d-lui D'tro ivazasoif, ministru] Artelor și al informa..ilor din Bulstra, este încă un eveniment, in noua etapă de reînore și afirmare a prieteniei dintre cele două popoare vecine- Prezeința distmsulu- oaspe este un răspuns la vizita Pt care a făcut-o, anul trecut, în Bulgara. d P. Constantinescu-Iași, titularul departamentului Informaților pe atunci. D. • Constantinescu-Iași este un bun cunoscător al culturii bulgare și al istoriei poporului transdunărean, istore ale cărei începuturi s-au desfășurat pe pământ românesc, unde au găsit un primitor azil luptătorii pentru independența poporului bulgar în secolul trâcut , Dimo Karasoff, este, la rândul său, un emerit ziinist." Un om de o dezvoltată cultură , care ocupă, în guvernul Bulgariei democratice de astăzi, un post și un rol preponderent în viațța culturală și în năzuințele unei apropieri căt mai strânse și cât mai rodnice printr’o colaborare reciprocă cu popoarele vecine. Descotorosite de regimurile can cultivau ura șovină, aceste popoare râu regăsit, pe făgașul unei conviețuiri armonioase care nu poate decât sa folosească dezvoltării lor.Dacă, pe plan economic, acordurile comerciale contribuie la o promovare a vieții economice, acordurile culturale și legăturile artistice, contribuie la o cunoaștere cât mai completă a sufletelor acestor popoare și a resurselor lor spirituale. Vizitele ziariștilor români și bergeri, făcute în țările respective, voințele artiștilor plastici de o parte și de alta, expozițiile reciproce ce vor avea loc, călătoria artiștilor dramatici, de operă și muzicali, cu reprezentațiile date precum și vizita marilor demnitari și » scriitorilor, făcut» în ultimul timp, «a stabilit deja o continuitate a raporturilor ajutând foarte mult și punând bazele unui început de viață culturală între cel« două popoare: înființarea Asocației Româno-Bulgare, la București, cu filiale la Galați și Brăila. Societății Bulgaro- Române. la Sofia ș l în mai multe masa din Bulgaria, revista Româno- Bulgară, ce urmează să apară în București, se adaugă ca instituții de permanentă activare a raporturilor de cultură și cunoaștere dintre cele două națiuni și ca un preambul al «cordului cultural ce va fi încheiat, cu prilejul vizitei d-lu* Karasoff, la Roi. Sentimentele de caldă ?* sinceră prietenie, pe care toți cei cari au vizitat Bulgaria, le-au găsit acolo, sunt o garanție pentru premizele unei relații trainice și reale. Intriin articol, întitulat ,,Adevărata prieteni» intre Români* și Bul* • Aaria“, d- Cristin Pironsk*, secretarul Legației Bulgare din București scrie cu această ocazie, prieteni» d'ntre cele două popoare,’ făurită in decursul veacurilor, trebuie sprijinită de eforturile tuturor oamenilor sincer democrată, până când va dispar» Și «Mima rămășiță de șovinism săd't din afară, cre'■ndu-se astfel, când'țiurile cele mai prielnice pentru o amiciție și mai strânsă, care, în mod firesc va duce la prosperitatea, siguranța și fericirea popoarelor vecine" ' iz't* a lui D*mo Karasoff, este un nas n plus pe drumul acestei prietenii, vizită pe care o salutăm cu toață încrederea »1 mi tot entuni Planul sovietic privitor la tratatul de pace Procedura asemănatoare cu a primelor cinci LONDRA 30 (Rader). In ședința de Miercuri după amiaza a adjuncților miniștrilor de externe pentru Germania s-a înregistrat un dezacord in legătură cu propunerea sovietică de a se include Albania printre țările ce urmează să ia parte la viitoarea conferință de pace cu Germania. Sir Willem Strang (Anglia) și d. Robert Murphy (Statele Unite) s-au opus includerii Albaniei, printre țările ce urmează a fi consultate în vreme ce d. Murville (Franța) a sprijinit cererea albaneză și a cerut ca propunerea să fie referită miniștrilor de externe, câci se vor întruni în Martie la Moscova Adjuncții au început discutarea planului sovietic privitor la procedura în legătură cu încheerea trataiului de pace cu Germania după ce a ascultat o declarație făcută de d. Acjhindes (Grecia) în legțătură cu cererile de reparații ale țării sale de la Germania. Planul sovietic se asea mână, cu procedura în leggfătură, cu primele cinci tratate de pace cu Italii*, România, Bulgaria, Ungaria și Finlanda in baza căreia textele au fost redactate provizoriu de Marii Patru, desbătute la conferința de pace plenară și reînapoiate Marilor Patru pentru redactarea lor în mod definitiv. Planul sovietic propune ca printre țările aliate mici ce vor fi invitate la conferința de pace să fie și Albania. Robert Murphy a declarat că Albania nu figurează printre cele 18 țări pe care Gentlul miniștrilor de externe de la New York le-a invitat să-și expună “ăerite adjuncților. El a adăugat că a aflat că această listă de «late socotite că au luptat în mod activ împotriva Germaniei are un caracter definitiv , cu Garmada tratate de pace D. Feodor Gusev (URSS) a sindjiinit energic cererea Albaniei, stăruind asupra faptului că aliații au căzut de acord că Albania are dreptul să adereze tratatul de pace cu Italia și că conferința reparațiilori a recunoscut Albaniei dreptul de a primi reparații de la Germania. El a stăruit de asemeni și auspra faptului că Consiliul miniștrilor de externe nu a pus în dreptul Danemarcei, care nu a luptat în mod activ contra Germaniei, de a fi consultată în legătură cu tratatul de pace cu Germania când Anglia a insistat in această privință. Delegatul francez a sprijinit propunerea sovietică dar a precizat că este de părere că ea ar trebui să fie referită miniștrilor de externe. Adjuncții Angliei.Statelor Unite și Franței au criticat planul sovietic pe motvul că el nu prevede un scop suficient pentru consultarea puterilor aliate mici. D. de Murville a spus că propunerea sovietică ca să se îngîidine guvernului central german să-și expună punctul de vedere la conferința de pace trabuc să fie referită spre discuția Consiliului miniștrilor de externe de la Moscova. Sir William Strang a cerut ca tuturor guvernelor aliate să li se furnizeze in mod adecvat documentarea Consiliului miniștrilor de externe și adjuncților și să li se îngăduia să-și exprime punctele de vedere in prezenta celorlalte guverne aliate. Atât adjunctul britanic, cât și adjunctul francez au arătat că intenționează să prezinte memorii in legătură cu procedura de urmat intr’un viitor apropiat , D. GUSEV D. MOLOTOV a semnat tratatele de pace la Moscova, Washington și Lon-MOSCOVA, 30 (Agerpres).— * rfra Agenția „Tass" transmite: La ședința Consiliului Miniștrilor de Externe de la New- York, s-a ajuns la o înțelegere în sensul că miniștrii Afacerilor Străine ai URSS, USA și Marea Britanie, vor semna tratatele de pace cu Italia, România, Bulgaria, Ungaria și Finlanda dra. Tratatele de pace ,de mai sus, au fost semnate în numele Uittudi Sovietice de ministrul afacerilor străine al URSS, dl. Molotov, la 29 ianuarie. In cursul ceremoniei oficiale de semnare a tratatelor de pace, care va avea loc la Pars, la 10 Februarie a. c.; ele vor fi deasemenea semnate în numele Uniunii Sovietice, de către ambasadorul sovietic în Franța, d. Bogomolov. Sâmbătă și Duminică PÂINE Azi mailot Azi, Vineri, este valabilă prima jumătate a bonului No, 193, pentru 200 gr. mălai. Sâmbătă, 1 Februarie este valabilă prima jumătate a bonului No, 194 pentru 250 gr. pâine. Duminică, 2 Februarie este valabilă a doua jumătate a bonului No, 194 pentru 250 gr. pâine, MODI MINISITE DE EXTERNE AL ITALIEI ROMAN 30 (Rador) . După cum se declară în cercurile bine informate, contele Carlo Sforza a acceptat invitația ce i-a fost făcută de d. Ucide de Gasperi de asuma conducerea ministerului de afaceri străine Mu se putea ca «umpUt o sporirea egenelor de pe urma primului război zv W dLal sa nu te constate și astăzi. Ziarele de pretudindeni sunt intra- adevăr pline de nenumărate omucideri, tâlhării la drumul mare, jafuri, excrocuru și alte delicte mai mărunte dar nenumărate. Dar ceea ce frapează mai cu osebire oamenii chemați să aplice legea, este degrozitoarea proporție, neîrntâlnită pică până în prezent, a crimelor făptuite de copii, între 11 și lf1 ani, și de tineri cari maiu intrat încă nu al l..ea «zi de viață. PANA ȘI FETELE!... Prin mahalalele marilor orașe mtaimi adevărate bande organizate de țepii. New Yorkul ar avea dreptul să e* mândrească — dacă această piață socială ar putea fi obiect de mândrie cu cele mai formidabile ■.ganguri“ de nevristnksi. Nu de mult s-a pus capăt isprăvilor bande numite ..Căngile Negre" compară din spărgători cari operau un docktrr* de unde furaseră vagoane întregi de mărfuri ..Șeful" avea 17 ani. Iar. ..oamenii lui, zece la număr între 13 și 16. O alta bandă compusă «din trei inși cam de aceeași vârstă se specializase ,-n atacuri date contra femeilor tinere și elegante. __ . Făceam“ ca la 160.960.000 pe lună, a mărturisit unul, numai invinsarea blănurilor. Se rostite StsSaLs Unita. De către copii, 70% mai multe c rime ca in 1039. Și să nu credeți că ele sunt un monopol al băeților. Fetele furnizează și ele un material bogat ziarelor americane, Jacqueline Hillman, care și-a injunghiat cumnatul, avea tocmai 12 ani. O bandă de unsprezece gangsteri compusă din șapte băeți și patru fete, a comis optzeci și trei de spargeri. Sunt arestate astăzi de trei ori pe atâta fete ca in 1939. Vedeta de primă mărime a crimei este astăzi băetaiierul de 17 ani William Hetrevis care a activat, sub pseudonimul de Georges Murman. Pentru că părinții fetiței de 6 ani, Suzan Degnall, n'au vrut să plătească suma de 5000 dolari, și-a tăiat victima in bucăți El a ucis-o și pe Josefina Rose, o văduvă din Chicago, și pe France Brown o tânără fată de o rară frumusețe. Condamnat la 61 de ani pictoare, te pomenești că va apuca să-și termine pedeapsa la 78 de ani, ca să-și poate scrie memoriile. Nu mai puțin gravă e situația lu Maria Britanie. Ca și în metropola americană, la Londra crimele se țin lanț. Mai bine de * 2.000 dezertori sunt organizați in bande dispunând de numeroase arme. Si aci rtika nefast al tinerilor e mare jumătate dm. bandiți sunt niște bierandri. Iar intre cei 3—â000 de thrissS. până la 20 <*& am; pate ft sau încă aici .' Dar mai aleg închisorile din Berlin gem de tineret Lucrul nu trebuie sa ne mire, știut fiind că zeci de mii de neisprăviți rătăcesc prin oraș fără resurse și fără de lucru.. Mulți se mulțumesc să revândă cu două mărci mucul de țigară căpătat de la un G. J., sau să traficheze cine știe ce fărâmă de bunătate la bursa neagră. Dar cei mai mulți s-au constituit in ContimrcMrri m car țara . Urmările raxlíoátslsií 25 la sută dintre criminalii de pe glii nu au încă 20 de ani Ü ucigașă de 12 ani. - Tâlhari de 12-18:-Mii de bierandri asasini, tâlhari, spărgători, in toate țările pe unde a trecut războiul • Autoritățile americane de ocupație au interzis greva generală a sindicatelor japoneze . • Comisia pentru producția Industrială a Adunării Naționale franceze a votat cu 12 voturi contra în favoarea naționalizării industriei de fier și oțel francezo. a Autoritățile americane de ocupație din Germania au remis până acum Poloniei nași de război germani 120 crimi. Formațiile de partizani au atacat un sat lângă Florina In Tesalia, partizanii eu aruncat în aer un pod de cala ferată. in urma unui avertisment misterios numit de centrala terefinită Nețbeck care era avertizată c** Vineri vor fi instalate mai multe bombe în palatul Puckingham înainte de plecarea Suveranilor la Portsmouth, s'a recomendat un lentă detectiv tter surplus de vigicare asigură paza Plawnui Rege). 9> rună cum anunță Acent!» C’FTWA. Adunarea Wattmis a ar*rebai lenea nrlg care femeile din armate c”hoslov8'x sunt r„«e rn picior de ega’î1a*e cu barbarii. Peireiler»r fi folos^*» m armele cbțin lovace dr'n» învortori. „»»n. c or’e paritate 9 m ultimele două nunti nov. Ma si o m»*e nnuară. aiu‘a*e d’ ir.ndar„nr o sovietică eu focul razii monstre in Pudapista Auresne Irite persoane a„ bsl Ore.«*T»lpst nefinite minr' ^ori .1 »»nl li Me.-»*srp., 1-T © Fe dezmint informațiile d-mă cer; d. Revin ar fi cerut dlui T.em. Brun cu ocazia firitei la Tondra să deschidă din nou frontiera franco-spaniolă. • Del egafia bulgară care nemestează să ia contact cu comisia de prohstă pentru Grecia si care se compune din d-noi Clișeff, fost ministru al afacerilor străine. și Gneff vice Președinte al Adunării Naționale și din experți, a blocat trul după finteză cu avionul la Atena . • Existenta unui ..pact secret” între Anglia si Uniunea Sovietică, prevăzând revenirea la ..sferele tradiționale, de influentă" s fost desmințită in mod energic de purtătorul de cuvânt al ministerului de externe britanic Joi după amiază. ..Această știre este lipsită de orice adevăr”, a spus el. 0 lege odioasă Când femeile atenieni am hot&rât greva împotriva bărbaților — extrfpartată de Aristofan in faimoasa faimo- medie ,"Lusistrata“ — ele au făcut-o dacă mi-e permis să mă exprim astfel, de capul lor și pe propria lor răspardere. Femeile suedeze sunt si ele in grevă împotriva bărbaților, dar ne temeiul unei lepi care le -16, drept,ni’ s'o tacă, în fierar* animp de zece zile. Lanul s'a hotărât de curând. *ir inrma unui proces intrat de acum in istoria feminismului’ și el trage de pe urma unei perechi de pantaloni buri băteșt i. ' ha cent pc.să-mi te an snede- ne vesti—și s ă_ lărgească o pereche de pantaloni care nu-l mai cuprindeau. (Ceea ce dovedește, fie ri* tn Par lnte-ă_ că dumneaei, era o perfectă bucătăreasă). Doamna" se pregătea însă să plece la mare. Așa că a lăsat, pantalonii baltă și și-a văzut de drum. Domnul, înfuriat peste măsură, a dat fuga la Tribunal și a cerut ca un portărel să vie imediat să constate părăsirea domiciliului conjugal de către jumătatea lui, iar pe baza respectivului procesnjerhat, și-a chemat apoi nevasta in judecată. Tribunalul, îns, nu înțelepciunea lui, a respins acțiunea, considerând că. ..o femeie bronzată și sănătoasă este mai folositoare țârii ei decât o pereche de pantaloni pe măsură". A venit apoi legea că orice gospodină iși poate lăsa bărbatul singur zece zile pe an, și să plece la băi. In care timp, ele au dreptul să-i refuze nu numai ceea ce forma obiectul precis al grevei pe care Lysistrata a îndemnat și hotărât femeile ateniene să facă tert.ifriva bărbaților lar, ci și toate celelelle munci la care „dumnealor" sunt atât de sensibili: bucătăria, spălatul rufelor cărpitul ciorapilor, etc. etc. Rămâne de văzul acum ce impresie va face noua lege în lumea temenind de pe restul globului. Nu încape îndoială că invidia stârnită de învrednicități, doamnelor suedeze de a opune un «non nossumns»' categoric pretențiilor abfurde ale soților, va fi imensă, și se noute prevedea că semenele propriie din alte țări vor re- oct’rva grm se cuvine . "»te exclus ostiel să ven.m, teme din acele țări declarând o grevă de, sout’1 areleea ne care, eu atâta succes a pmnovăduit-n i ysistrata a terriencelor, până vor obține și ele o lege dină modelul suedez, care să te dea adică dreptul de a refuza cel puțin zace zile pe an, orice le-ar cere tiranii de bărbați. 00! FRANCEZI DIN ROMÂNIA DECORAI00 LEGUMA de q oare PARIS 30 tRadar). Agenția FRANCE PRESSE anunță că A. Angel Yves Rene Frederic, profesor la facultatea de litere de la Universitatea din Cluj și sora Leiza Maria Augustins Elisabeth , superiori Surorilor de caritate Saint Vincent de Paul din București au fost numiți,Cavaleri ai Legiunii de Onoare” în urma propunerii făcută de ministrul de afaceri străine a Franței, Criza de combustibil și gerul au provocat scăderea traficului pe C.F.R. SE MAJOREAZA TARIFUL P. T. T. ȘI ALTELE FEROVLA Bil MACHI ARI AJUTA PLUTA. În cadrul unei conferințe ,de presă care a avut loc pri la mnsterul Comunicațiilor d, mi nistru prof.rang’ner Profiri, ministrul Comun cii’lor a recpus problemete prencipate e»'4 preocupă pe conducătorul acestui departament, insistând îndeosebi asupra căîlor ferate , ministru profiri a subliniat faptul că C. F. R.-ul face față concitelor grele actuale de transporturi, pe baza obigațiilor ce dncurg de convenția Armistițiu și a condențiilor erer pe Gerai a nu-și supa mari condittii« de U&ssport — »Jüans î-sa — în nn&ie *Ats2f n»rțm » și io* g #MA>. **«h ger* la care s’a adăugat si criza de combustib'l. Penteu ca transporturile de cerr?[e și mărfuri să nu sufere, s'au redus trenuri e de pasageri, cari nisi in mod treptat se vor repune în circulație. Căile ferate vor intensife» la maximum producția de cărbuni din minele sale, cumpărând ștaniul muncitori lor minieri. Din cauza, scump'ri generale, căii ferate au deficite mari pentru recuperarea cărora se studiază majorarea tarifelor P. T' T. și al toistoacelor cu 200 la sat* Ajutorui sindtcatelor petriromsațssar 1É9 azsíudiai s*stear mt&ț FOANELOR CU 300 LA ECEFERIȘTI — D m'nistru ProF ri ados, mulțumirile Si ne această cale. feroviarilor maghiari ezri au sărit in ajutorul ceferiștilor dându-le în mod cu totul grate*1 zece vagoane porumb, opt vagoane fasole și trei vagoane zahăr urmând r,1 până la sfârștul luni Februarie să mai trimită 19? va-a-n» porumb 6# v»*cane fasole si ?? vagoane zahar. !p pfT {ȚÎ'tLÎPUI ‘k vVHețr . stinf ijféva-3'o ft.* P’ttö in vési-* Hi. Insă se va? tot' »ta« lips'-li București — Craiova !! B’um.bîșt. — ,L*vei'n', precum sî r>gutlița jjrsstitîlui di electrccare «S!»» tel ms# în Sits'bs-. PALESTINA NU VA FI PUSĂ SUB CONTROLUL MILITAR BRITANIC ■ ■ LONDRA 31 (Radio). — Guvernul palestinean a publicataseară o declarație, anunțând că, in urma eliberării de către extremiștii evrei a judecătorilui Windham și maior îa retragere Collins, au fost suspendate pregătirile începute pentru transferarea sub control militar a unor regiuni din Palestina (în care urma sa fie cuprinsă orașul Tal Aviv,cu 200.001 locuitori evrei). Poliția și trupele britanice au operate, mai multe arestări d is, irătură cu răpirea maiorului Collins. Agenția Evreească a prostestat pe lângă înaltul comisar britsos Cunningham unitra percheziției făcute ori la locuința rabinului Fishman locțiitorul președintelui comitetului executiv al Agenției. LISTA PROBABILĂ A NOULUI GUVERN ITALIAN ■ ■ ROMA 31 (Radio). — Aseară s'a anunțat lista probabilă a noului guvern italian : De Gasperi, președinția consiliului și internele; Campilli Pietro (do» moerat creștin) finanțe; Guido Gonella, instrucția; Salvatore Aldisio (do« moerat creștin) marina comercială; Mario Sceiba (dem.er.) P. T, T. Gasperetto, (indep.) apărarea națională; Fausto Giulia (comunist),justția; Mauro Scocimara, (comunist), industrie și comerț; Giacomo Ferari, (comunist), trân turi; Giuseppe Romita (socialist) lucrări publice; Morandi (sociali' , comerțul exterior; Barbareschi (socialist), munea VAS BRITANIC INCENDIAT ÎN GOLFUL BISCAYA — 42 marinari și-au gâsit moartea în flăcări — pe LONDRA 31 (Radio) — O telegramă primită aseară de agenția ,,Reuter“ anunță că un vas britanic de 7000 tone a fost abandonat la golful Biscaya, fiind distrus in cea mai mare parte de un incendiu care s-a declarat pe bordul vasului. Echipajul compus din 40 marinari și ofițeri precum și 2 pasageri și-au găsit moartea în flăcări. ( PUNCTUL DE VEDERE AL CEHOSLOVACIEI IN PROBLEMA GERMANA ■ © LONDRA 31 (Radio). — Cehoslovacia și-a expus aseară punctul de vedere în fața adjuncților miniștrilor de externe cu privire la problema germană. Cehoslovacia cere instituirea unui sistem unitar de contred al Germaniei de către cele 4 mari puteri, ocupația militară de lungă durată și dezarmarea Germaniei din punct de vedere militar și economic. Cehoslovacia se opune creării unei Germanii federative. Comerțul exterior, educația, presa, radioul și manifestările sportive vor trebui atent supravegheate. Reichul va trebui împiedicat de a putea deslănțui o nouă agresiune. J D. Churchill criticat de un zar britanic LONDRA. 20 (Radar). — Statele Unite ale Europei, propuse de d. Churchill, sunt sever condamnate la articolul de fond al ziarului DAIJY HERALD de către d. Percy Cadlipp. ’.Apelul la Liga Națiunilor și la :<Organizația Națiunilor Unite a fost făcut pentru întreaga lume, — scrie d, Cud App’ continuând. Apelul la o Europă unită este secționat și exclusiv. Comitetul care semnează acest apel exclude Uniunea Sovietelor -in concepția sa d* ,,Europă unită’’. El exclude deasemeni acele igpi învecinate in Rusia și care ar putea fi supuse influenței ei’’. Cancelarul Figl cere completa restaurare a Independenței Austriei în fața adjuncților miniștrilor de externe LONDRA, 30 (Rador). Importanța completă restaurării independenței Austriei și întărirea tradițiilor democratice în rândurile poporului austric au fost principalele două puncte subliniam de d. Leopold Fgl, Cancelar« Austriei, în cuvântare» sa ținută ln* în fața adjuncților miniștrilor de externe. Sublinind că este pentru prima data după eliberarea Europei când șeful guvernului austriac vorbește la o conferință Internațională, d . Figl a exprimat Marilor Pari« recunoștința poporului austriac, in prezent, Austria luptă pentru câștigarea nătăliei economce-Cancelarul A’-r-ei a arătat că nazismul s’a infiltrat u Germania cu mult înainte de Anschluss și a sublinat apoi ca este necesară o Austrie democrată pentrul Europei Dealtfel Austna a dat totdeauna dovadă de democrație. D. Figl a repeta înciudată solemn declarația din 17 Aprilie 1915, proclamând separarea Austriei de Rechul german. In prezent, poporul austriac este încredințat că își va recâștiga complet libertatea, recunoscută Încă de multă vreme, de Marii patru. Delegația austriacă va mai fi ascultată și Vineri, dând posibilitate adjuncților să pună unele întrebări. D. dr. Cruber, ministrul de externe al Austriei, care a vorbit după cancelarul Fgl, a subliniat următoarele puncte din memoriul austriac: 1. Că preambulul tratatului cu Austra trebue sa recunoască statutul Austriei ca țară «liberală »' trebue să menționeze ajutorul austriac dat aliaților in timpul capitulării germane; 2. Că validitatea plebiscitului din 1939 din Carinthia, prin care populația și-a afinat hotărirea să fie austracă, trebueau fie recunoscut. ■wpiimi .................iu ■ [UNK] [UNK] mm........... KAZII MILITARE LA IERUSALIM »1W țJtiattC*). A FU» pel« britanic« au făcut o mare razie ,n oi în zori, cântând jocul in care « fost limit fostul maior Collns eliberat acum da Jrgran Xwei Noumi". Se crede că informațiile date de maiorul Collins, după eliberare, sunt de mare importanță. * KSBUSALIM -0 (Rador). Locuințe rabinului Fishman, președintele interimar al executivei. Agenția? Evreești, a fost rerchiziționatji Joi dimineață fără rezultat, de un detașament al militari și polițiști. ★ LONDRA 50 (Rador). Vineri va? avea loc în Camera Comunelor desbateri cu privire la evenimentele din Palestina O NOTA BRITANICA /DRESATA POLONIEI VARȘOVIA, 30 (Rador). — Coespondentul Agenției Reuter comunică: D- Viktor Gavendish-Bentinck, ambasadorul Marei Britanii, a trimis o notă d-lui iModzel’srski , subsecretar de stat al afacerilor străine, un care întreabă pentru ce a fost arestată Maria Malinowska, cetățeană Poloneză în slujba «mica ««chei englez» din Varșoie și unde se găsește ea actualmente. Pini senmnu »’a primit aa răspunse această notă. Marta Malnowska a fost arestată în noapte» de Mercuri spre joi de trei agenți de siguranță. Un purtător de cuvânt al amabasadei britanic» a declarat: Joi că ea a fost luată din apartament»; el Miercuri n or»le 23 51 36. Geneval« Viktor Grosz, șeful secției presei externe din ministerul »fac*n»or străuc, a declarat că Mari» Matinowska se gătește in fața n or ,,*c«zatfi s«rioa?P!î* Din Septembrie 1945, ea a fost folosită la ambasadă numai pentru traducerea artcotelor din presă. In cursul războiului, «au fost țr. mișcarea subterani și edșungat axistențg dând in mod ilsgrbiții de hasba ergresî. Aac*tÂ% tete prim* tMjtses ± £» membru al ambasadei britanice din Varșovia-Freședințele 5.00SFMEST deäa. «ayțiwu «Anuij «risn tapiStiteri » iSri