Timpul, februarie 1947 (nr. 3348-3371)

1947-02-01 / nr. 3348

• Sfn­­et!X ffî âDMIKIRTRA ÎN­ N­CVIIMI - gtrsd» Birtad« Mr. ft AMW-tra­ți Administra** 3 ft' #»<••»«• nm " ' ■ [UNK] [UNK] [UNK]!." '' ' linostrafia $42.23 UUMIM­K­­t» tar* i In străină Ut* > Tariful In funcțiune de a­jun* 150.»et c.m..ntm. dosul tut«,­ni8tim­9!9 ? uricti'>n*nn publici jl pensirmsflt f^tib­u­năriei ■** let fitt (I autoritați Let 50.000 ~ pe 3 lun* BOO 000 - anual: Aoi [UNK]tia»en­t«i* Încap le I S*­­® *1* t)«feire­ luni sp Afl­i­­t,»in:*.. plătit* in aumatat «pri­ partj Dlrcc-pune1 Genwiel* P l I Nr Ä02S0 B Mal 1339 Cont CRC. Paitet No ISO Pi.mtirior. ..I » M t V L* ». A «L in»crt» tub Nt toi Trib. flttt Un acord cultural cu Bulgaria V­igita d-lui D'tr­o ivazasoif, mi­­nistru] Artelor și al informa­­..ilor din Bulstra, este încă un eveniment, in noua etapă­ de re­­înore și afirmare a prieteniei din­tre cele două popoare vecine- Pre­­zeința di­stmsulu- oaspe este un răs­puns la vizita Pt care a făcut-o, a­­nul trecut, în Bulgar­a. d­­ P. Con­­stantinescu-Iași, titularul departa­mentului Informaților pe atunci. D. • C­onstantinescu-Iași este un bun cu­noscător al culturii bulgare și al is­toriei poporului transdunărean, isto­­r­e ale cărei începuturi s-au desfă­șurat pe pământ românesc, unde au găsit un primitor azil luptătorii pen­tru independența poporului bulgar în secolul trâcut , Dimo Karasoff, este, la rândul său, un emerit zii­­nist." Un om de o dezvoltată cultură , care ocupă, în guvernul Bulga­riei democratice de astăzi, un post­ și un rol preponderent în viațța cul­turală și în năzuințele unei apro­­pieri căt mai strânse și cât mai rod­nice printr’o colaborare reciprocă cu popoarele vecine. Descotorosite de regimurile can cultivau ura șovină, aceste popoare râu regăsit, pe făgașul unei convie­țuiri armonioase care nu poate de­cât sa folosească dezvoltării lor.Dacă, pe plan economic, acorduri­le comerciale contribuie la o promo­vare a vieții economice, acordurile culturale și legăturile artistice, con­tribuie la o cunoaștere cât mai com­pletă a sufletelor acestor popoare și a resurselor lor spirituale. Vizitele ziariștilor români și ber­geri, făcute în țările respective, vo­­ințele artiștilor plastici de o parte și de alta, expozițiile reciproce ce vor avea loc, călătoria artiștilor drama­tici, de operă și muzicali, cu repre­zentațiile date precum și vizita ma­rilor demnitari și » scriitorilor, fă­cut» în ultimul timp, «a stabilit de­ja o continuitate a raporturilor aju­tând foarte mult și punând bazele u­­n­ui început de viață culturală între cel« două popoare: înființarea Asocației Româno-Bul­­gare, la București, cu filiale la Ga­lați și Brăila. Societății Bulgaro- Române. la Sofia ș l în mai multe m­­asa din Bulgaria, revista Româ­no- B­u­lgară, ce urmează să apară în București, se adaugă ca instituții de permanentă activare a raporturilor de cultură și cunoaștere dintre cele două națiuni și ca un preambul al «cordului cultural ce va fi încheiat, cu prilejul vizitei d-lu* Karasoff, la Roi. Sentimentele de caldă ?* sinceră prietenie, pe care toți cei cari au vizitat Bulgaria, le-au găsit acolo, sunt o garanție pentru premizele u­­nei relații trainice și reale. Intriin articol, întitulat ,,Adevă­rata prieteni» intre Români* și Bul* • Aaria“, d- Cristin Pironsk*, secreta­rul Legației Bulgare din București scrie cu această ocazie, prieteni» d'ntre cele două popoa­re,’ făurită in decursul veacurilor, trebuie sprijinită de eforturile tutu­ror oamenilor sincer democrată, pâ­nă când va dispar» Și «Mima rămă­șiță de șovinism săd't din afară, cre­­'■ndu-se astfel, când'țiur­ile cele mai prielnice pentru o amiciție și mai strânsă, care, în mod firesc va duce la prosperitatea, siguranța și ferici­rea popoarelor vecine" ' iz't* a­ lui D*mo Karasoff, este un nas n plus pe drumul acestei prietenii, vizită pe care o salutăm cu toață încrederea »1 mi tot entu­ni P­lanul sovietic­­ privitor la tratatul de pace Procedura asemănat­oare cu a primelor cinci LONDRA 30 (Rader). In ședi­nța de Miercuri după amiaza a ad­juncților miniștrilor de externe pen­tru Germania s-a înregistrat un dezacord in legătură cu propunerea sovietică de a se include Albania printre țările ce urmează să ia parte la viitoarea conferință de pace cu Germania. Sir Willem Strang (Anglia) și d. Robert Murphy (Statele Unite) s-au opus includerii Albaniei, printre ță­rile ce urmează a fi consultate în vreme ce d. Murville (Franța) a sprijinit cererea albaneză și a cerut ca propunerea să fie referită mi­niștrilor de externe, câci se vor în­truni în­ Martie la Moscova Adjuncți­i au început di­scutarea planului sovietic privitor la procedura în le­gătură cu încheerea trata­­iului de pace cu Germa­nia după ce a ascultat o declarație făcută de d. Acjhindes (Grecia) în le­­gțătur­ă cu cererile de repa­rații ale țării sale de la G­er­mania. Planul sovietic se asea­ mână, cu procedura în leg­gfătură, cu primele cinci tratate de pace cu I­talii*, România, Bulgaria, Unga­ria și Finlanda in baza că­reia textele au fost redac­tate­­ provizoriu de Marii Patru, desbătute la confe­rința de pace plenară și reînapoiate Marilor Patru pentru redactarea lor în­ mod definitiv. Planul sovietic propune ca printre țările aliate mici ce vor fi invitate la conferința de pace să fie și Al­bania.­­ Robert Murphy a declarat că Albania nu figurează printre cele 18 țări pe care Gent­lul miniștrilor de externe de la New­ York le-a invi­tat să-și expună “ă­erite adjunc­ților. El a adăugat că a aflat că această listă de «late socotite că au luptat în mod activ­ împotriva Germaniei are un caracter definitiv , cu Garmada tratate de pace D. Feodor Gusev (URSS) a sindji­i­nit energic cererea Albaniei, stăru­ind asupra faptului că aliații au­ căzut de acord că Albania are drep­­tul să adere­ze tratatul de pace cu Italia și că conferința repar­ați­ilori a recunoscut Albaniei dreptul de a primi reparații de la Germania. El a stăruit de asemeni și auspra faptului că Consiliul miniștrilor de externe nu a pus în dreptul Danemarcei, care nu a luptat în mod activ contra Germaniei, de a fi consultată în legătură cu tratatul de pace cu Germania când Anglia a insistat in această privință. Delegatul francez a sprijinit pro­punerea sovietică dar a precizat că este de părere că ea ar trebui să fie referită miniștrilor de externe. Adjuncții Angliei.­­Statelor Unite și Franței au criticat pl­anul sovietic pe motvul că el nu prevede un scop suficient pentru consultarea puterilor aliate mici. D. de Murville a spus că propu­nerea sovietică ca să se îngîidine guvernului central german să-și ex­pună punctul de vedere la conferin­ța de pace trabuc să fie referită spre discuția Consiliului miniștrilor de externe de la Moscova. Sir William Strang a cerut ca tu­turor guvernelor aliate să li se fur­nizeze in mod adecvat documenta­rea Consiliului miniștrilor de ex­terne și adjuncților și să li se în­găduia să-și exprime punctele de vedere in prezenta celorlalte guver­ne aliate. Atât adjunctul britanic, cât și ad­junctul francez au arătat că inten­­ționea­ză să prezinte memorii in le­gătură cu procedura de urmat in­­tr’un viitor apropiat , D. GUSEV D. MOLOTOV a semnat tratatele de pace l­­a Moscova, Washington și Lon-MOSCOVA, 30 (Agerpres).— * rfra Agenția „Tass­" transmite: La ședința Consiliului Miniș­trilor de Externe de la New- York, s-a­ ajuns la o înțelegere în sensul că miniștrii Afacerilor Străine ai URSS, USA și Ma­rea Britanie, vor semna trata­­tele de pace cu Italia, România, Bulgaria, Ungaria și Finlanda dra. Tratatele de­­ pace ,de mai sus, au fost semnate în numele Uittud­i Sovie­­tice de ministrul afaceri­lor străine al URSS, dl. Mo­lotov, la 29 ianuarie. In cursul ceremoniei oficiale de semnare a tratatelor de pace, care va avea loc la Par­s, la 10 Februarie a. c.; ele vor fi­­ de­­asemenea semnate în numele Uniunii Sovietice, de către am­­basadorul sovietic în Franța, d. Bogomolov. Sâmbătă și Duminică PÂINE A­zi mailot Azi, Vineri, este valabilă prima jumătate a bonului No, 193, pentru 200 gr. mălai. Sâmbătă, 1 Februarie este valabilă prim­a ju­mătate a bo­nului No, 194 pentru 250 gr. pâine. Duminică, 2 Februarie este valabilă a doua ju­mătate a bonului No, 194 pentru 250 gr. pâine, MODI MINISI­TE DE EXTERNE AL ITALIEI ROMAN 30 (Rador) . După cum se declară în cercurile bine informate, contele Carlo Sforza a acceptat invitația ce i-a fost făcută de d. Ucide de Gasperi de asuma conducerea ministe­rului de afaceri străine Mu se putea ca «umpUt o sporire­a egenelor de pe urma primului război zv­ W­­ dLal sa nu te constate și astăzi. Ziarele de pretudindeni sunt­ intra- a­devăr pline de nenumărate omucide­­r­i, tâlhării la drumul mare, jafuri,­­ excroc­uru și alte delicte mai mă­runte dar nenumărate. Dar ceea ce frapează mai cu osebire oamenii chemați să aplice legea, este d­egrozitoarea proporție, neîrntâlnită pică până în prezent, a crimelor făp­tuite de copii, între 11 și lf1 ani, și de tineri cari m­aiu intrat încă nu al l­..ea «zi de viață. PANA ȘI FETELE!... Prin mahalalele marilor orașe mt­­aimi adevărate bande organizate de țepii. New Yorkul ar avea dreptul să e* mândrească — dacă această piață socială ar putea fi obiect de m­ândrie cu cele mai formidabile ■.ganguri“ de nevristnksi. Nu de mult s-a pus capăt isprăvilor bande­ numite ..Căngile Negre" com­pară din spărgători cari operau un docktrr* de unde furaseră vagoane întregi de mărfuri ..Șeful" avea 17 ani. Iar. ..oamenii­­ lui, zece la număr între 13 și 16. O alta bandă compusă «din trei inși cam de aceeași vârstă se specializase ,-n atacuri date contra femeilor tinere și elegante. __ . Făceam“ ca la 160.960.000 pe lună, a mărturisit unul, numai­­ in­vinsarea blănurilor. Se rosti­­te StsSaLs Unita. De către copii, 70% mai multe c rime ca in 1039. Și să nu credeți că ele sunt un monopol al băeților. Fetele furnizea­ză și ele un material bogat ziarelor americane, Jacqueline Hillman, care și-a in­junghiat cumnatul, avea tocmai 12 ani. O bandă de unsprezece gangs­teri compusă din șapte băeți și patru fete, a comis optzeci și trei de spar­geri. Sunt arestate astăzi de trei ori pe atâta fete ca in 1939. Vedeta de primă mărime a crimei este astăzi băetaiierul d­e 17 ani Wil­liam Hetrevis care a activat, sub pseu­donimul de Georges Murman. Pentru că părinții fetiței de 6 ani, Suza­n Degnall, n'au vrut să­ plă­tească suma de 5000 dolari, și-a tăiat victima in bucăți El a ucis-o și pe Josefina Rose, o văduvă din Chicago, și pe France Brown o tânără fată de o rară frumusețe. Condamnat la 61 de ani pict­­oare, te pomenești că va apuca să-și termine pedeapsa la 78 de ani, ca să-și poate scrie memoriile. Nu mai puțin gravă e situația lu Maria Britanie. Ca și în metropola americană, la Londra crimele se țin lanț. Mai bine d­e * 2.000 dezertori sunt organizați in bande dispunând de numeroase arme. Si aci rtika nefast al tinerilor e mare jumătate dm. bandiți sunt niș­­te bierandri. Iar intre cei 3—â000 de thrissS. până la 20 <*& am­; pate ft sau în­că aici .' Dar mai aleg închisorile din Berlin gem de tineret Lucrul nu trebuie sa ne mire, știut fiind că zeci de mii de neisprăviți rătăcesc prin oraș fă­ră resurse și fără de lucru.. Mulți se mulțumesc să revândă cu două mărci mucul de țigară căpătat de la un G. J., sau să traficheze cine știe­ ce fă­râmă de bunătate la bursa neagră. Dar cei mai mulți s-au constituit in ContimrcMrri m car­ țara . Ur­mările raxlíoátslsií 25 la sută dintre criminalii de pe glii n­u au încă­ 20 de ani Ü ucigașă de 12 ani. - Tâlhari de 12-18:-Mii de bierandri asasini, tâlhari, spărgători, in toate țările pe unde a trecut războiul • Autoritățile americane de ocu­pație au interzis greva generală a sindicatelor japoneze . • Comisia pentru producția In­dustrială a Adunării Naționale franceze a votat cu 12 voturi con­tra î­­n favoarea naționalizării industriei de fier­ și oțel fran­­cezo. a Autoritățile americane de o­cupație din Germania au remis până acum Poloniei nași de război germani 120 crimi­. Formațiile de partizani au ata­cat un sat lângă Florina In Tesalia, partizanii eu arun­­cat în aer un pod de cala ferată.­­ in urma unui avertisment mi­sterios numit de centrala tere­­f­inită Nețbeck care era aver­tizată c** Vineri vor fi instalate mai multe bombe în p­alatul Puc­­kingham înainte de plecarea Su­­ver­anilor la Portsmouth, s'a re­­comendat un lentă detectiv tter surplus de vigi­care asigură paza P­lawnui Rege). 9> r­ună cum anunță Acent!» C’FT­WA. Adunarea Watt­m­is a ar*rebai lenea nrlg care femeile din armate c”hoslov8­'x sunt r„«e rn picior de ega’î1a*e cu barbarii. Peir­eile­r»r fi folos^*» m­ arme­le c­bțin lovace dr'n» în­vortori. „»»n­.­ c­­ or’e paritate 9 m ultimele două nunti nov. Ma si o­ m»*e nnuară. aiu‘a*e d’ ir.ndar­„nr­ o sovietică eu focul razii monstre in Puda­­pista Auresne Irite persoane a„ bsl Ore.«*T»lp­st nefini­te m­inr' ^ori .1 »»nl­ li Me.-»*srp., 1-T © Fe dezmint informațiile d-mă cer; d. Revin ar fi cerut d­lui T.em­. B­run cu ocazia firitei la T­ondra să deschidă din nou frontier­a franco-spaniolă. • Del egafia bulgară care nemes­­tează să ia contact cu comisia de prohstă pentru Grecia si ca­re se compune din d-noi C­li­­șeff, fost ministru al afacerilor străine. și Gneff vice Președin­te al Adunării Naționale și din experți, a blocat trul după finte­­ză cu avionul la Atena . • Existenta unui ..pact secret” între Anglia si Uniunea Sovie­tică, prevăzând revenirea la ..sfe­rele tradiționale, de influentă" s fost desmințită in mod ener­­gic de purtătorul de cuvânt al ministerului de externe britanic Joi după amiază. ..Această știre este lipsită de orice adevăr”, a spus el. 0 lege odioasă Când femeile atenieni am hot&rât greva împotriva bărbaților — extrfpar­tată de Aristofan in faimoasa fai­mo- medie ,"Lu­sistrata“ — ele au făcut-o da­că mi-e permis să mă exprim ast­fel, de capul lor și pe propria lor răs­­par­­dere. Femeile suedeze sunt si ele in gre­vă împotriva bărbaților, dar ne te­meiul unei lepi care le -16, drept,ni’ s'o tacă, în fierar* an­­i­mp de zece zile. Lanul s'a hotărât de curând. *ir inr­­ma unui proces intrat de acum in is­toria feminismului’ și el trage de pe urma unei perechi de pantaloni bur­­i băteșt­ i. ' ha cent pc.să-mi­ te an snede- ne vesti—și s ă_­ lărgească o pereche de­ pantaloni care nu-l mai cuprinde­au. (Ceea­ ce dovedește, fie ri* tn Pa­r­ lnte-ă_ că dumneaei, era o perfec­tă bucătăreasă). Doamna" se pregă­tea însă să ple­ce la mare. Așa că a lăsat, pantalonii baltă și și-a vă­zut de drum. Domnul, înfuriat peste măsură, a dat fuga la Tribunal și a cerut ca un portărel să vie imediat să constate părăsirea domiciliului conjugal de către jumătatea lui, iar pe baza respectivului procesnjerhat, și-a­ chemat apoi nevasta in judecată. Tribunalul, îns­­, nu înțelepciunea lui, a respins acțiunea, considerând că. ..o femeie bronzată și sănătoasă este mai folositoare țârii ei decât o pereche de pantaloni pe măsură". A venit a­poi legea că orice gospo­dină iși poate lăsa bărbatul singur zece zile pe an, și să plece la băi. In care timp, ele au dreptul să-i refu­ze nu numai ceea ce forma obiectul precis al grevei pe care Lysis­trat­a a îndemnat și hotărât femeile ateniene să facă tert.ifriva bărbaților lar, ci și toate celelel­le munci la care „dum­nealor" sunt atât de sensibili: bucă­tăria, spălatul rufelor cărpitul ciora­pilor, etc. etc. Rămâne de văzul acum ce impre­sie va face noua lege în lumea teme­nind de pe restul globului. Nu încape îndoială că invidia stârnită de învred­nicități, doamnelor suedeze de a o­­pune un «non nossumns»' categoric pretențiilor abfu­rde ale soților, va fi imensă, și se noute prevedea că se­men­­ele propriie din alte țări vor re- oct’rva grm se cuvine . "»te exclus ostiel să ven.m, te­me din acele țări declarând o gre­vă de, sout’1 areleea ne care, eu atâ­ta succes a pmnovăduit-n i­ ysistrata a terriencelor, până vor obține și ele o lege dină modelul suedez, care să te dea adică dreptul de a refuza cel puțin zace zile pe an, orice le-ar ce­re tiranii de bărbați. 00! FRANCEZI DIN ROMÂNIA DECORAI­­00 LEGUMA de q­­ oare PARIS 30 tRadar). Agenția FRANCE PRESSE anunță că A. Angel Yves Rene Frederic, pro­fesor la facultatea de litere de la Universitatea din Cluj și sora Lei­za Maria Augustins Elisa­beth , superiori Surorilor de ca­ritate Saint Vincent de Paul din București au fost numiți­­,Ca­valeri ai Legiunii de Onoare” în urma propunerii făcută de ministrul de afaceri străine a­ Fr­anței, Criza de comb­ustibil și geru­l au provocat scăderea traficului pe C.F.R. SE MAJOREAZA TARI­FUL P. T. T. ȘI AL­TELE FEROVLA Bil MAC­­HI ARI AJUTA P­LUTA. În cadrul unei conferințe ,de presă care a avut loc pri la m­n­sterul Com­u­­nicațiilor d, mi nistru prof.­­­r­ang’ner Profiri, ministrul Comun­ cii’lor a rec­­pus problemete pre­ncipate e»'4 preocu­pă pe conducătorul acestui departament, insistând îndeosebi asupra căîlor ferate , ministru profiri a subliniat f­aptul că C. F. R.-ul face față concitelor gre­le actuale de transporturi, pe baza obi­­­gațiilor ce dncurg d­e convenția Armistițiu și a condențiilor er­er pe Gerai a nu-ș­i supa­ mari condittii« de U&ssport — »Jüans î-sa — în nn&ie *At­s2f n»rțm­ » și io* g­ #MA>. **«h ger* la care s’a adăugat si criza de combus­­tib'l. Penteu ca transporturile de ce­­rr?[e și mărfuri să nu sufere, s'au re­dus tre­nuri­ e de pasageri, cari nis­i in mod treptat se vor repune în circula­ție. Căile ferate vor intensife» la maxi­mum producția de cărbuni din minele sale, cumpărând ș­­taniul muncito­­ri lor minieri. D­in cauza, scump'ri generale, căii ferate au deficite mari pentru recuperarea cărora se studiază majorarea tarifelor P. T' T. și al toistoace­lor cu 200 la sat* Ajutorui sindtcatelor petriro­msațssar 1É9 azsíud­iai s*s­tear mt&ț FOANELOR CU 300 LA E­CEFERIȘTI — D m'nistru ProF­ ri ados, mulțumi­rile Si ne această cale. feroviarilor ma­ghiari ezri au sărit in ajutorul ceferiș­tilor dându-le în mod cu totul grate*1 zece vagoane porumb, opt vagoane fa­sole și trei vagoane zahăr urmând r,1 până la sfârștul lun­i Februarie să mai trimită 19? va-a-n» porumb 6# v»*cane fasole si ?? vagoane zahar. !p pfT {ȚÎ'tLÎPUI ‘k­ vVHețr . stinf ijféva-3'o ft.* P’tt­­­ö in vési-* Hi. Insă se va? tot' »ta« lips'-li București — Craiova !! B’um.bîșt. — ,L*vei'n', precum sî r­>­­gutlița jjrsstitîlui di electrc­care «­­S!»» tel ms# în Sits'bs-. PALESTINA NU VA FI PUSĂ SUB CONTROLUL MILITAR BRITANIC ■ ■ LONDR­A 31 (Radio). — Guve­rnul palestinea­n a publica­t­­aseară o declarație, anunțând că, in urma eliberării de către extremiștii evrei a­­ judecătorilui Windham și maior îa retragere Collins, au fost sus­­pendate pregătirile începute pentr­u­ transferarea sub control militar a unor regiuni din Palestina (în care urma sa fie cuprins­ă­ orașul Tal Aviv,­­cu 200.00­1 locuitori evrei). Poliția și trupele britanice au operat­e, mai multe arestări d­ is­, irătură cu răpirea maiorului Collins.­­ Agenția Evreească a pros­testat pe lângă înaltul comisar britsos Cunningham unitra percheziției făcute ori la locuința rabinului Fishman locțiitorul președintelui comitetului executiv al Agen­ției.­­ LISTA PROBABILĂ A NOULUI GUVERN ITALIAN ■ ■ ROMA 31 (Radio). — Aseară s'a anunțat lista probabilă a noului guvern italian : De Gasperi, președinția consili­ului și internele; Campilli Pietro (do» moerat creștin) finanțe;­ Guido Gon­ella, instrucția; Salvatore Aldisio (do« moerat creștin) marina comercială; Mario Sceiba (dem.­er.) P. T, T.­ Gasperetto, (indep.) apărarea națio­nală; Fausto Giulia (comunist),­­just­ția; Mauro Scocimara, (comunist), industrie și comerț; Giacomo Ferari, (comunist), trân­ turi; Giuseppe Romi­ta (socialist) lucrări publice; Morandi (sociali' , c­omerțul exteri­or; Barbareschi (socialist), munea­­­ VAS BRITANIC INCENDIAT ÎN GOLFUL BISCAYA — 42 marinari și-au gâsit moartea în flăcări — p­e LONDRA 31 (Radio) — O telegramă primită aseară de agenția ,,Reuter“ anunță că un vas britan­ic de 7000 tone a fost abandonat la golful Biscaya, fiind distrus in cea mai mare parte de un incendiu care s-a declarat pe bordul vasului. Echipajul compus din 40 marinari și ofițeri precum și 2 pasageri și-au­ găsit moartea în flăcări. ( PUNCTUL DE VEDERE AL CEHOSLOVACIEI IN PROBLEMA GERMANA ■ © LONDRA 31 (Radio). — Cehosl­ovacia și-a expus aseară punctul de vedere în fața adjuncților miniștri­lor de externe cu privire la proble­ma germană. Cehoslovacia cere ins­tituirea unui sistem unitar de cont­red al Germaniei de către cele 4 mari puteri, ocupația militară de lungă du­rată și dezarmarea Germaniei din punct de vedere militar și economic. Cehoslovacia se opune creării unei Germanii federative. Comerțul exterior, educația, presa, radio­ul și manifestările sportive vor trebui atent supravegheate. Re­ichul va tr­ebui împiedicat de a putea deslănțui o nouă agresiune. J D. Churchill criticat de un z­ar britanic LONDRA. 20 (Radar). — Statele Uni­te ale Europei, propuse de d. Churchill, sunt sever condamnate l­a articolul de fond al ziarului DAI­JY HERALD de către d. Percy Cadlipp. ’.Apelul la Liga Națiunilor și la :<Or­­ga­nizația Națiunilor Unite a fost făcut pentru întreaga lume, — scrie d, Cud App’ continuând. Apelul la o Europă unită este secționat și exclusiv. Com­ite­­tul care semnează acest apel exclude Uniunea Sovietelor -in concepția sa d* ,,Europă unită’’. El exclude deasemeni acele igpi învecinate in Rusia și care ar putea fi supuse influenței ei’’. Cancelarul Figl cere completa restaurare a Independenței Austriei în fața adjunc­ților miniștril­or de externe LONDRA, 30 (Rador).­­ Importanța completă restaurări­i independenței Austriei și întărirea tradițiilor democra­tice în rândurile poporului austric au fost principalele două puncte subliniam de d. Leopold Fgl, Cancelar«­ Austriei, în cuvântare» sa ținută ln* în fața adjuncților miniștrilor de externe. Sublin­ind că este pentru prima data după eliberarea Europei când șeful gu­vernului austriac vorbește la o confe­­rință Internațională, d . Fi­gl a exprimat Marilor Pari« recunoștința poporului austriac, in prezent, Austria luptă pentru câști­­gare­a n­ătăliei econom­ce-Cancelarul A­’-r-ei a arătat că nazis­mul s’a infiltrat u Germania cu mult înainte­ de Anschluss și a sublinat apoi ca este necesară o Austrie democrată p­­­entrul Europei Dealtfel Austna a dat totdeauna dovadă de democrație. D. Figl a repeta­ înciudată solemn de­clarația din 17 Aprilie 1915, proclamând separarea Austriei de Re­chul german. In prezent, poporul austriac est­e încre­dințat că își va recâștiga complet liber­tatea, recunoscută Încă de multă vreme, de Marii patru. Delegația austriacă va mai fi ascultată și Vineri, dând posibilitate adjuncților să pună unele întrebări. D. dr. Cruber, ministrul de externe al Austriei, care a vorbit după cancelarul­ F­gl, a subliniat următoarele puncte din memoriul austriac: 1. Că preambulul tratatului cu Austra trebue sa recunoască statutul Austriei ca țară «liberală »' trebue să menționeze ajutorul austriac dat aliaților in timpul capitulării germane; 2. Că validitatea plebiscitului din 1939 din Carinthia, prin care populația și-a a­­f­i­­nat hotărirea să fie austracă, trebue­au fie recunoscut. ■wpiimi .................iu ■ [UNK] [UNK] mm........... KAZII MILITARE LA IERUSALIM »1W țJtiattC*). A FU» pel« britanic« au făcut o mare ra­zie ,n oi în zori, cântând jocul in care « fost limit fostul maior Collns eliberat acum da Jrgran Xwei N­oumi". Se crede că in­formațiile date de maiorul Collins, după eliberare, sunt de mare importanță. * K­SBUSALIM -0 (Rador). Locu­­ințe rabinului Fishman, președinte­­le interimar al executivei. Agenția? Evreești, a fost rerchiz­iționatji Joi dimineață fără rezultat, de un de­tașament al militari și polițiști. ★ LONDRA 50 (Rador). Vineri va? avea loc în Camera Comunelor desbateri cu privire la evenimentele din Palestina O NOTA BRITANICA /DRESATA POLONIEI VARȘOVIA, 30 (Rador). — Coespon­dentul Agenției Reuter comunică: D- Viktor Gavendish-Bentinck, amba­sadorul Marei Britanii, a trimis o notă d-lui iModzel’srski , subsecretar de stat al afacerilor străine, un care întreabă pent­ru ce a fost arestată Maria Malinow­­ska, cetățeană Poloneză în slujba «mica ««chei englez» din Varșoi­­­e și unde se găsește ea actualmente. Pini senm­nu »’a primit aa răspuns­­e această notă. Marta Mal­nowsk­a a fost arestată în noapt­e» de M­ercuri spre joi de trei agenți de siguranță. Un purtător de­ cuvânt al amabasadei britanic» a declarat: Joi că ea a fost luată din apartament»; el Miercuri­­ n or»le 23 51 36. Geneval«­ Viktor Grosz, șeful secției presei externe din ministerul »fac*n»or strău­c, a declarat că Mari» Matinowska se gătește in fața n­­ or ,,*c«zatfi s«­rioa?P!î* Din Septembrie 1945, ea a fost folosită la ambasadă numai pentru traducerea ar­­t­cotelor din presă. In curs­ul războiului, «a­u fost țr. mișcarea subterani și edșungat axistențg dând in mod ilsgr­­b­iții de hasba ergresî. Aac*tÂ% tete prim* tMjtses ±­­ £» membru al ambasadei britanice din­­ Var­șovia-F­reședințele 5.00SFMEST deäa. «ayțiwu «Anuij «risn tapiStit­eri » iSri

Next