Timpul, martie 1947 (nr. 3372-3398)
1947-03-01 / nr. 3372
S85 ADNA tjX ADMINISTRAȚII BiletJBIȘTI _ strada Sărindar Nr. M telefoni Reacția și Adjia_3Ș>Ș^4 Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE In țară In străinătate s <» • • in : . Tariful in funcțiune de 3 flttll 60. O0 |ei convențiile poștale Internaționale Funcționarii p”n.,r* și pensionarii Lei 50.000 — pe 8 luni pentru bănci, societăți și autorități 500 000 anual. Abonamentele incep la 1 și 18 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită în numerar cont aprobării Direcțiunei Generale R T. T Nr. 30286/5 Mai 1939 Cont C. E. C. Poștal No. 1327 Proprietar: .TIMPUL" J. A. Q, înscris sub Nr. 202 Trib. Ilfov PROHOD Ne-am abrutizat. Nu mai știm să ne bucurăm. Anii de război ne-au obicinuit sa privim nepăsatori la orice și să primim resemnați, îndobitociți, toate — fără a ciâcni. Deci nu ne mai scandalizăm, intâmplă-se ce s-ar întâmpla și, ceea ce este mai grav, rămânem indiferenți chiar când am avea motive să exultăm. Iat Găsim, bunăoară, că felul blain care presa a înregistrat știrea cu privire la desființarea stării de asediu, ilustrează elocvent această anestezie sufletească. E poate, puin adevăr, o nimica toată, un fleac, fără cine știe ce bate consecințe. Dar e un prinținte care se salvează și e un spam că a trecut potopul. De asta, nu trebue oare să ne sesizăm? în mintea oricărui cetățean liber noțiunea de stare de asediu , legată ori de război, ori de dictatură, ori de răscoale, ori de alte situațiuni grave și anormale. Cuvăntul însuși de ,,asediul e odios. Și el se împerechează totdeauna cu expresia, iarăși terorizantă, de lege marțială. Când se spune prin urmare că se desființează starea de asediu, din imaginația noastră ar trebui simultan să dispară, ideile asociate de: întunerec, circulație limitată la un anumit număr de ore și de persoane Curte marțială, pedeapsă cu moartea, arbitraj etc țusdem farmaie. Și dispariția din închipuirea noastră a tuturor acestor noțiuni legate de aceea a stării de asediu, ar trebui numai ea însăși să ne libereze parcă de un coșmar și să fie simțim mai ușurați, mai bine. In fond, s'ar fi putut ca starea de asediu să nu ne jeneze, ca „atanția mărită”". Dar undeva pericolul era. Și nu era exclus să ne lovească. Desființarea stării de asediu ne readuce la normal. Dacă anii de război și de dictatură nu ar fi paralizat în noi încetul cu încetul, simțămintele și gândurile de oameni liberi și de cetățeni conștienți de plenitudinea drepturilor lor, atunci cu siguranță că, nu am fi lăsat să se îngroape starea de asediu fără papă și prohod. Căci nu-i un fapt divers, nici o înmormântare oarecare. F. UN MARE EXPOZEURE DE UII BEVIN ASUPRA PROBLEMELOR INTERNATIONALEIN CAMERA COMUNELOR Tratatele semnate la Paris vor fi ratificate. - Problema Dunării. * Germania va deveni stat federal?» Tratatul Anglo-Rus va fi revizuit. - Conferința de la Moscova. LONDRA 27 (Rador) — D. Ernest Bevin, ministul de externe deschizând desbaterile de politică externă toi după amiază in Camera Comunelor, a spus cu privire la tratatele de pace : «Poate că cea mai bună trăsătură a tratatelor este că in cazul Ungariei Bulgariei, României Finlandei si Italiei, ele reprezintă sfârșitul stârii tehnice de război. Când aceste tratate vor fi ratificate și eu mă aștept ca ele să fie ratificate în curând situația normală va fi lăsată să revină în aceste țări și relațiile vor fi libere să se desvolte pe o bază mult mai rațională. Intre timp am făcut ce am putut pentru a desvolta relațiile noastre cu aceste țări. Am recunoscut guvernele Italiei, României, Ungariei și Finlandei, acum câteva luni și la 11 Februarie am recunoscut guvernul bulgar. Ratificarea acestor tatate ne va da și prilejul să retragem și trupele noastre cari în cazul Veneției Giuliei reprezintă un total de 45,000 oameni, și în felul acesta ne va permite să continuăm procesul sistematic de a elibera oameni de la obligațiile de ocupație pentru opere productive unde sunt atât de stăruitori necesari acestei țări". D. Bevin a continuat: ,,în ce privește statele satelite ale Germaniei, poziția lor deja izbucnirea războiului a fost cât se poate de nedorit- Desigur sateliții din Balcani nu au avut altă alegere decât, să cedeze în fața presiuni germane. In ce privește Italia, eu cred că prin nici un efort de imaginație s'ar putea spune că a fost vreodată vreun entuziasm pentru războiul alături de Germania din partea italienilor. O indicație a acestei atitudini O altă chestiune care a, prortv»o cupări considerabile a fost aceea a Dunării. Am dorit ca ea să rămână deschisă pentru toate statele, pe picior de egalitate. S-a vorbit destul de mult despre faptul P* Europa ar fi împărțită in deuîTM poate că nu este nimic în tratate cari să dea un răspuns mai bun la aceasta decât reglementarea Dunării. Va avea loc o a fost că atunci când unii din cei ce i-au condus în război alături de germani au fost detronați, tuporul a venit și a luptat alături de forțele apate. In continuare, d. Bevin a arătat preocuparea Camerei comunelor pentru reparații. D-sa menționează marile distrugeri provocate de trupele de ocupația in Rusia, Jugoslavia, Grecia și Abisinia, si ca atare, cererile de reparații sunt justificate. •.Scopul nostru însă, spune d. Bevin, cănd ne-am ocupat de această chestiune, nu a fost să împovărăm statele foste inamice cu sume atât de mari pentru reparații, încât să le împiedice o redresare economică. In ce privește Italia, am stabilit un moratoriu pe doi ani menit să-i dea răgaz să se ridice in picioare". După ce a arătat bazele tratatului de pace cu Italia, în ce privește Anglia, rn. Bevin a anunțat că a invitat la Londra pe contele Sforza, cerință M •trervai de șase luni după ratificarea tratatelor, ia are statele rive„rane’ precum și cele patru mari puteri Hjj^reprezentate pentru a discita menir ;n. ., fm’rn,,r3 . Hamert" etc., chestiuni mari cu PRflT sper că vor fi cuprinse in noua convenție. Clarificarea tratatelor cu țările pe care le-am menționat ne mai lasă sarcină principală ce trebue atacată: cea cu privire la. Germania și Japonia. Comisia de control aliată din Berlin a întocmit un document foarte voluminos și numeroși factori au fost dați la iveală cari vor arăta limpede ce grea sarcină va fi aceea de a ne ocupa de o țară ca Germania, ce a fost devastată de război, D. Bevin a arătat că nu se poate permite ca 66 milioane de oameni să formeze o regiune deprimată in centrul Europei: „Pe de altă parte, trebue sa ne îngrijim de securitatea Europei și nu sunt sigur încă, chiar după două războaie și două înfrângeri, dacă germanii recunosc cu adevărat efectele înfrângerii și stupiditatea războiului ca argument politic“El este preocupat — a arătat d. Bevin — de pericolul ca marile puteri să continue diferendele lor și, ca urmare a acestor diferende, să se ajungă la redresarea vechii Germanii. ,.Acesta este motivul pentru care nu vreau să fiu seama de ceea ce se spune cu privire la slăbiciunea noastră. Observăm că se petrec foarte multe lucruri în Germania chiar acum, care ne face să exercităm toată atenția pentru a împiedica reînvierea nazismului. O evidență a acestui lucru s-a produs in cursul săptămânii trecute“. ANGLIA ESTE PENTRU O GERMANIE FEDERALA Este important, a spus ei să se ajungă la un acord între cele patu mari puteri cu privire la baza economică a Germaniei. Stabilit ar on mod decent da existentă încercarea de a organiza un fel de viață democrată în Germania și asigurarea că Germania nu va mai pereclita securitatea Europei, sunt scopurile urmărite de guvernul britanic. Problema a fost examinată din punctul de vedere al unei Germanii federale. Guvernul a adoptat părerea că probabil cel mai bun mod de a ajunge la o Germanie democratică este ca ea să fie descentralizată, puterile revenind provinciilor și numai anumite puteri,, ce ar urma să fie stabilite, să fie delegate guvernului central. Sunt alții cari socotesc că o Germanie foarte centralizată ar putea fi mai bine controlată și ar fi mai puțin periculoasă. „Am murt îndoeli in această privință“. Există un patriotism provincial tradițional în Germania și a existat întotdeauna rezistență față de Germania centralizată. Totul va trebui să fie stabilit la Moscova și el nu poate decât să spere că va exista bunăvoință și înțelegere în încercarea de a se găsi soluția cea mai potrivită. FRONTIERELE GERMANIEI Există o problemă pe care va trebui să o examinăm urgent și aceasta este chestiunea frontierelor — revendicările de teritoriu din Germania de către ceilalți aliați Francezii au revendicat sarrein și guvernul britanic nu a ridicat obiecții. Am făcut însă rezerve în ce privește Continuare in pagina 2-a PROBLEMA DUNĂRII TRATATUL CU AUSTRIA Ca rezultat al întrevederii din New York am hotărît să ne ocupăm de tratatul cu Austria în viitoarea noastră sesiune și între timp, adjuncții au lucrat la ei și va fi prezentat la Moscova. Lucrările și discuție ce au urmat după declarația făcută la Moscova, cele trei puteri ce au luat parte prin care la ele au arătat că ele doresc să vadă restabilită o Austrie liberă și independentă de la această atitudine noi nu ne-am abășitut. SITUAȚIA ALIMENTARĂ A FRANȚEI Producția agricolă a Franței Ta fa Superioară in 1947 aceleia din anul tractil. Condițiile atmosferice au favorizat semănăturile și recolta. Evaluările oficiale arătau la 1 Septembrie că producția cerealelor ar putea atinge 50 la sută din media de dinainte de război, prevederile în ce privește cartofii și sfecla de zahăr se situau la nivelul de 75 la sută și 70 la sută, respectiv față de epoca antebelică ceea ce e un progres față de trecut. Ne așteptăm deasemeni la o îmbunătățire a producției cărnii D*»Pă evaluările prelimminare numărul porcinelor și variolelor s’a ridicat cu puțin din toamna ]și 1945 până în toamna 194g Odată cu mărirea producției agricole și menținerea procentului actual de tărâțe Ite făină, ne face să credem că valoarea energetică a producției agricole in 1940—47 va reprezenta cam 2,150 calori pe zi, adică o sporire de 25 la sută față de 1945—46 Nu mai puțin Franța va avea nevoie ca să atingă barem nivelul de consum din 1945—46, să importe cantități mari de materii de consum alimentar. Consumul de locuitor pentru totalitatea populației se situa în medie la 2.S00 calorii pe zi, înainte de războiu; el a fost evaluat la 2.400 in 1945—46. Aceasta implică o medie de 2.200 calorii pentru populația orășenească și, din acesta, 900 calorii proveniau din târgul liber sau din târgul negru. Numărul caloriilor obținut prin rații reprezintă mereu aproximativ 1.300 patorii. Dacă dorim să-I sporim, în 1946—11 importanța rațiilor și dacă dorim să dăm regimului alimentar o compoziție asemănătoare regimului antebelic, va trebui să procedăm la importuri a căror cifră va fi aproape identică cu aceea a importurilor din 1945—46 % vor comporta asupra zahărului, grăsimilor, cărnurilor și altor albumine animale Importurile de cereale nu vor reprezenta decât o parte din acelea din anul trecut. Din Augus până in Octm 1945, rația normală de Pâine era de 350 gr. pe zi; în Noiembrie — Decembrie vânzarea pâinii a fost liberă și consumul a sporit vădit. Dar în Ianuarie 1946, pâinea a a fost din nou raționalizată, pe rații a 300 gr pe zi pentru consumatorii obișnuiți. Dacă rațiile de pâine sunt menținute la nivelul la care ele au fost fixate încă din Ianuarie, nevoile importului , de cereale, în 1946— 47 ar trebui să fie neglijabile. AFRICA DE NORD FRANCEZA in Africa d Nord deasemeni products va fi în 1946—47 cu mult superioară aceleia din 1945—46. In anul acesta, contrar celor petrecute în anul trecut condițiile atmosferice au fost favorabile Sporirea randamentului a fost totuși neutralizată de o mișcare a întinderii pămânurilor culivate Aro"ată la bună parte lipsei semințelor, După cele mai recente estimațiuni oficiale întinderea terenurilor semănate cu grâu și secară, cele două principale culturi, reprezintă 67 la sută din media 1933—31 pe când producția s’a ridicat cu 76 la sută față de acelaș interval de timp. Cu toate că evaluările oricine care fixează la 3,4 milioane tone producția de grâu și secară sunt fără nici o îndoială inferioare realiățiii producția reală rămâne nu mai puțin insuficientă. Fără importuri consumul cerealelor, de locuitor nu s’ar ridica decât la 148 kH. Pe an față de 210 kile în 1937— 38. Producția de ulei de măsline va depăși — și ea — nivelul destul de jos atins, in 1945—46. Nu mai puțin producția va fi încă inferioara mediei de dinainte de război în timpul căruia populația mai puțin numeroasă, trăia din producția țării producția cărnii, dimpotrivă, va fi Inferioară aceleia din 1943—46. Lipsa hranei pentru vite a fost Intr’adevăr, in 1945—16, la origina tăerilor masive. Cum numărul vitelor a crescut în timpul războiului se poate ca acum numărul lor să nu fie inferior celor de dinaintea războiului. Nu mai puțin, fără o serioasă îmbunătățire a condițiilor economice, vânzarea legală a cărnii pentru consumul •armie și pentru export, nu va atinge desigur nivelul antebelic, lăteând seamă de Producția țării în acest an nu trebue să fie atât de însemnate ca în 1945—46. Totuși acum producția este încă nesuficientă, Africa de Nord franceză nu este în situația de a-și relua rolul de exportator de produse agricole. Ea a exportat puțin grâu metropolei, dar Franța se schimb, va trebui să-i expedieze furnituri de cereale, în toamnă. In 1946—47, Africa de Nord va trebui deci să importe grâu și uleiuri vegetale precum si zahăr. E posibil ca ea să importe cantități însemnalate de fruce, legume si vinuri. m 0 manifestație a gospodinelor daneze COPENHAGA HI (Rador). _ Festeirad de gospodine daneze au defilat Miercuri pe străzile orașului. Criticând modul de distribuire a produselor esențiale, gospodinele au cerut o justă distribuire Cercetările pentru lămurirea împrejurărilor în care a fost asasinat studentul Mircea Roșu, ca și pentru stabilirea tuturor celor vinovați de această crimă odioasă, s’au complicat, oarecum pentru moment. Faptul se datorește răspunsurilor evazive ale lui Achim, zis Țicu, — cel care a făptuit,, efectiv, crima — care cearcă să se convingă parcă el însuși, că este singurul vinovat în fața anchetatorilor, Achim sucește întrebările în fel și chip, răspunde adesea imprecis, lisând impresia că vrea să câștige timp. Pentru ce anume 1 — știe, pare-se, doar nu. • Dar Achim vorbește fără convingere. E lesne de observat că minte, că ascunde ceva, că acoperă, adică, pe autorul moral. O MAMA NEFERICITA Eri a fost interogată mama studentului Mircea Roșu, Ana Victoria Roșu, o femeie în vârstă, a încercat să povestească simplu faptele petrecute în în care fiul i-a fost asasinat seara In ixtoriate. Mii !«ta* fa st»' ceară impresionante accente de durere. — ..Mircea și Țucu veniseră la mine. Iara seară. Am cerut fiului meu bani pentru chirie. Nu avea. Mi-a spus să-i dau un telefon a doua zi. I-am spus lui Țucu — nu-i așa ? — du-l acasă pe Mircea că e bolnav. Avea piciorul fracturat. Dar unde era să-l ducă, de vreme ce Mircea spusese că de când tatăl său s'a recăsătorit, el nu și găsește liniște în casa părintească . A fost mereu alungat mereu dat afară. Acum, la 1 Martie ar fi împlinit 25 de ani, sărmanul... ma Adesea, d-na Florica Roșu — mavitregă — s'a lăudat că-l va omorî... OTRĂVIT DE DOUA ORI ! D-na Victoria Roșu a încetat... clipă, istorisirea. Pe urmă, a continuat relatând d-lui comisar-șef Grigora, Mircea Roșu fusese otrăvit în două rânduri. — Rog să fie citat ca martor d. iîr. Anca, medicul curant — a spus d na Rosu, îndurerata mamă a arătat, apoi, c.n d.pa Florica fiert»c — mamSL vitregi a lui Mircea — are o fiică< .dna Stefianescu, cu care Mircea intenționa să se căsăttorească. Aitfind despre aceasta, d-na Florica Roșu, a spus ,„chiar de ar trece peste cadavrul meu și încă ei nu se vor putea căsători”. Două săptămâni mai târziu, Mircea a fost găsit mort, la Săftica. • MIRCEA ROȘU FUSESE LOGODIT S’a stabilit că, totuși, Mircea Roșu s’a logodit cu Ana Stelianescu, la Brăila, îndată după aceia s’a iscat însă Un scandal, care s’a agravat in ziua în care nefericitul student a venit la București. Nu peste multă vreme a fost săvârșit omorul dela Săftica. ANCHETA CONTINUA La un moment dat Achim a izbucnit în plâns. Lacrimile îi curgeau șiuoaie, pe obraji. S'a apropiat de d na Victoria Roșu spunându-L — Mergi, te rog, la mama. Stă în șoseaua Basarab. Spune-i adevărul, spune-i că sunt sănătos. Cercetările continuă — și desigur că mâine, Sâmbătă, la reconstituirea crimei, Satul va fi lămurit. y CRIMĂ BELĂLĂFTICĂ DE CE A FOST OMORÂT MIRCEA ROȘU? — IMPRESIONANTA DEPOZIȚIE A MAMEI CELUI ASASINAT — k REALITĂȚI STRĂZI IN ÎNTUNERIC Consumul electric a fost, o vreme, raționalizat. De la uzină, lumina nu venea, pe fir, 0« porția. A dat insă bunul Dumnezeu și Societatea respectivă și-a asigurat cele trebuincioase, astfel încât i-a fost cu putință să revie asupra unei măsuri care numai cu plăcere nu fusese primită. Au rămas însă, o sumedenie de străzi, în întuneric. Noaptea, pe o mulțime de ulițe, periferice mai ales, e un camuflaj total. Bască nici ,,centrul“ nu o duce mai bine. Bulevardele Elisabeta și Brătianu, de exemplu, pe porțiuni destul de mari, sunt lipsite complect de lumină — și trecătorii sunt siliți să umble bâjbâind. Ba canonul circulației în sine, în zilele acestea în care Bucureștiul este o imensă băltoacă, se mai adaugă, astfel, încă unul. S’ar zice că este vorba de o colaborare între diversele noastre instituții, colaborare care se dovedește, din păcate, perfectă. Primăria nu curăță străzii.Dacă cetățeanul izbutește, ziua, prin echilibristică, să ocolească băltoacele, noaptea, în schimb, nu mai scapă. O conlucrare a oficialității care — n’avem ce zice — merită felicitări. UN STRIGAT LA MODA Este un apel curent, pe care oricine il poate auzi,, prin preajma stafiilor de tramvai, prin piațete, pe la, încrucișare de drumuri. La prânz și seara, mai ales. Grupuri, grupuri, oamenii fac semn taxi-urilor să oprească și chiar mașinilor particulare când nu se află in ele decât șoferul) dau năvală in jurul vehiculului salvator și pornesc să întrebe, care mai de care nuri tare: — Șofer, taxi, ce direcție ai? Cetățenii grăbiți și,, evident, cu posibilitatea de a cheltui câteva zeci de mii de lei pe un drum ,— nu tocmai lung adeseori — se întovărășesc• se grămădesc in mașină și o pornesc fără pretenția de a fi lăsați la scară. — Alto, taxi, ce direcție? — e un strigăt, ca sa zicem așa la modă,, intr’o Capitală, în care tramvaiul a ajuns un.» animal atât de rar. Până când? Păi tocmai asta-i întrebarea, pe care ti o pune zilnic bucureșteanul, htovărășind-o de o înjurătură zdravănă, ca să tai treacă din năduf, LUNI 3 MARTIE SOSESC AJUTOARELE AMERICANE LA CONSTANȚA ME NEW YORK 28 (Radio). — Postul de radio New York a anunțat *~ seară că 4 reprezentanți ai Crucii Roșii americane au fost detașați spre a participa la opera de distribuire a celor 7000 tone de rații concentrate acordate populației din regiunea înfometată a Moldovei. Numirea acestor reprezentanți ai Crucii Roșii americane s-a făcut pe urma asigurărilor primite din pa?" ■% guvernului român Transportul de alimente va sosi la Constanța in ziua de Luni 3 Martie. Vor fi necesare 700 de vagoane de marfă pentru transportul alimentelor de la Constanța în Moldova. ARABII CER INTERZICEREA IMIGRĂRII EVREILOR IN PALESTINA ■ B LONDRA 28 (Radio). *— înaltul comitet arab a publicat aseară o declarație, pe care cere ca Marea Britnie să interzică imigrarea eveilor în Palestina. Continuarea acestei politici ar provoca o mare îngrijorare în rândurile arabilor din Palestina. Arabii speră că Națiunile Unite vor recunoaște cererile lor legitime cu privire la libertate și independență. O IMPORTANTĂ CONFERINȚĂ DE POLITICĂ EXTERNĂ LA CASA ALBĂ ■ B NEW YORK 28 (Radio). __Președintele Truman a avut aseară o conferință cu principalii săi consilieri în domeniul politicii externe: generalul Marshall, Dean Acheson, secretarii Vandenberg și Connally, și S. Rayburn, leaderul democrat din Camera Reprezentanților. S-au examinat cu acest prilej problemele care vor fi luate în digerație la conferința de la Moscova, CANADA POATE FABRICA BOMBA ATOMICĂ DAR NU VREA ■ B LONDRA 28 (Radio). — Agenția ..REUTER“ anunță din Otawa: Un purtător de cuvânt al guvernului canadian a declarat că țara sa poate fabrica bomba atomică, dar nu intenționează să facă aceasta El a adăugat că in Canada se găsesc mari cantități de plutonium, care formează materia primă ce intră in compoziția bombei atomice. MISIUNI MILITARE AMERICANE IN STRĂINĂTATE BE NEW YORK 28 (Radio). Se anunță din Washington că generalul Marshall secretarul Departamentului de Stat, va prezenta Congresului un proect de lege pentru a s trimite misiuni militare în străinătate. Această măsură va fi luată in interesul stabilității mondiale. GREVA TIPOGRAFILOR DIN COPENHAGA BI LONDRA 28 (Radio). Se anunță din Copenhaga că 4000 de tuert lori din industria grafică au anunțat că vor declara mâine grevă. Ei cer reducerea orelor de lucru, sporirea duratei concediului anual, anunțând că vor continua greva până la soluționarea revedicăriio.* ;„r Mai mult încă, emanciparea mereu crescândă a seratelor Evei, te-a făcut - odată cu dreptul de vot — să împrumute d'chisuri de îmbrăcăminte pur masculine. Bărbații nu s'au lăsat nici ei mai prejos și, ca o replică șugubeață și dată na bii, au pus pe ei marafeturi vădit femeiești. Mai puține, e adevărat, în comparație cu sexul opus, însă la fel de năstrușnice și de fandosite. In felul acesta am putut assta la o modă de iarnă sui steneris, combinație bizară de culori și nuanțe, rafinament și prost gust., bizarerie și indecență- RAPORTURI INVERS PROPORȚIONALE - la drept vorbind și vara se petrec fenomene asemănătoare de emulație vestimentară masculino-femeiască. N’nu vă. <.? Cu cât se scurtează rochiile femeilor, cu atăt se lungesc hainele bărbaților. Azi o rochiță nu depășește cu mult dimensiunile unui ,,dessous’’, iar haina bărbătească se pogoară in pulpane largi și îmbelșugate până către Scurtarea uneia și creșterea genunchi [UNK] celeilalte se produc in raport invers proporțional ca într’o precisă demonstrație geometrică.. Iarna, tot așa. Paltoanele pierd din dimensiuni, devenind „scurte* ori simple, dulame „vinteacuri"” îmblănite, în timp ce pantalonii surorilor, soțiilor sau prietenilor noastre se lungesc până la călcâi. Dela mondenele cu sau fără demi din centru, până la venerabilele cumetre de Sahala și la lucrătoarele din fabrici, toți femeile au îmbrăcat in iarna aceasta pantaloni sti«» cel puțin, au jinduit după ei. Garderoba bărbaților a fost devalizată fără milă, și prin grădina lui Dumnezeu au dat iureș frumoasele și bărbații cu nădragit in aspecte de adevărat androginism toate Iar. Masculii s’au crucit, glumeții au glumit, dar conițele, cucoanele și duduite nu s’au sinchisit. La datorii egale, drepturi egale și, prin urmare, și pantaloni egali. FEMEIA CU PĂLĂRIE ȘI BARBATUL CU TICHIE: Dela pantaloni s’a trecut la cizme. Dar nu cizme obișnuite, adică cizmuite ci cizme veritabile,cu tureatcă și mirosind aurt. Ați băgat de seamă, firește. Apoi miscunismul, după ce am început !— normal — cu picioarele, s‘a urcat la cap. Ne-a fost dat să vedem o femeie cu pălărie- Dar nu pălărie de toate zileile — *oca, beretă, canotieră sau turban — di .ifiămă" bărbătească, borsalinn veritabil, și asta nu in cine știe ce mahala se bulvardu.1 Carol, în centru na simite. Dar, cum spuneam mai adineaori, nici bărbați nu s'au lăsat, îndrăzneala femeilor le-a stimulat Și lor pofta de excentricitate. Nu vom pomeni de câțiva Pe care i-am văzut purtând mănuși lucrat« din lână de angora. Asta încă n'ar fi mare lucru Am observat insă unul — un tinerel — care avea pe cap o tichie. O tichie femeiască, bleu,marin și cu picățele, prinsă pe după urechi și pe sub bărbie cu elastic Ea mai avea și moț. Flăcăul trecea pe Brezoianu, fără a se sinchisi de uităturile amuzate ale celorlalți pietoni. Și ce e mai curios, păr"» în toate mințile,din fericire, n'are nimenea timp să intre la idei. Bărbații își văd de treabă. Că garderoba se numără acum o pereche de pantaloni în minus, nu e mare lucru. Va mai ține o lună, sau poate nici atât. Vor veni apoi primăvara, vara„ Care dintre femei va mai avea curaj să umble cu pantaloni? 8, un definitiv, o modă și «sta. Gât despre flăcăul cu tichie, sexul trădat nu i-o poate lua prea un nume de rău. Sunt alții care cutează ceva nu»* mult, să se fardeze-George Costin FANTEZII DE SEZON FEMEI LA ÎNTRECERE CU BĂRBAȚII — RAPORTURI VESTIMENTARE INVERS PROPORȚIONALE. — DESPRE CIZME, PANTALONI ȘI MÂNUȘI- - FEMEIA CU BORSALIMA ȘI BĂRBATUL CU TICHIE — _ _ 14. — 1! ». _ „ii-j.- _ a „ « 1.ii... v -^ mai mult ca oricând, iarna aceasta a subliniat pitorescul vestimentar pe ca. 1 ‘t re' f‘e |i'r, originalitate sau snobism, fie din lipsă — 1 au arborat bucurești | tenji In special in perioadele de viscol și, apoi, de desgheț, fantezia inventivilor noștri concetățeni a întrecut orice limită. ERI AU SOSIT ZECE VAGOANE CU ALIMENTE DIN BULGARIA PENTRU MOLDOVA , Prof. Constantinescu Iași, vicepreședintele Societății româno.bulgare a anunțat eri la Cameră că au sosit din Bulgaria zece vagoane cu alimente pentru regiunile înfometate din Moldova. Azi se va face recepția oficială a acestor ajutoare care vor fi dirijate de îndată regiunilor țn Suferință. Treizeci de persoane ranite cu prilejul manifestațiilor de la Bruxelles BRUXELLES 27 (Rador). Un comunicat al ministerului de interne anunță că cu prilejul manifestațiilor ce au avut loc la Bruxelles Miercuri și la care au Huat parte 50 000 foști prizonieri belliedi cu familiile lor au fost rănite 30 persoane. O femee în vârstă de 50 ani a încetat din viață în urma unui atac de inimă. Dintre acești 30 răniți, 18 sunt manifestanți și 12 sunt polițiști. Unul dintre polițiști a fost grav rănit. Republicele sovietice Capitala republicei autonome abhaze (în Caucaz) — Suhumi, are un frumos palat guvernamental. Suhumi este și o renumită stațiune climaterică Sub pro testă. J Agerpres — Fotoreportaje j