Timpul, iunie 1947 (nr. 3445-3469)
1947-06-01 / nr. 3445
r, «KDieți ȘI A&KÎNEISZKATXX • UCVlȘfI — strada Sărindar Mr. M Redacția și Adția 3.05.44 ■EXEFON: »__ " ................... Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE In irl I Intriidute » !,. • «én rom !«• IUBN 350.000 lei Tar,fur totu °cțiune de convențiile poștale internaționale Funcționarii publici și pensionarii Lei 300 000 pe 3 luni Pentru bănci și societăți Lei 2.500 000 anual Pentru Autorități și Instituții Lei 3.000 000 Abonamentele incep la 1 «tib Ca fiecărei luni Taxa de franceza plătită in numerar conf. aprobării Direcțiunei Generale P. T. T Nr. 80288/8 Mai 193* Cool C. E. C. Post« Na 1827 Proprietar: .TI». 0 L" 8. A B. bheetle cub Nr. 202 Trib. Ilfov ipsaistim MW ■ , «g# . 1 Pmnîtfîca T Iwale IBS? "•"" my ANUL XI — Now 3445 r feltiți zilnic J ......................... " " ■ - M'H'iî 3 CRAINIC . Ci. de BADEA MARENESCU In sipetul bine dosit al unui popă ardelenesc a fost frăsit deunăzi Nichifor Crainic. Nu greșise așadar Dem Teodoresc cu când, definindu-i personalitatea de baragiadină și afinitățile cu cupa milelor, îi zisese „păduche de lemn de icoană“. Vajnic exeget al naționalismului sângeros, ascet de cârciumă, ridicol exponent al unei purități rasiale elaborate in baza fundăturilor lui Pipăilă, — după o îndelungată vilegiatură printre maicile de la Pasărea- unde ar fi Picant de stut cum și-a petrecut surghiunul, corifeul a nimerit, ca un liliac, sub anteriur popii de pe Mureș. Alt luptător, urmându-și și el ,,afinitățile“ cru glia, a fost găsit și el mai anul trecut rătăcind în straie țărănești, flocos și nespălat, întrebat pe-i cu el, a răspuna că, nu știa că e căutat. Acesta era Ilie Rădulescu, mâncătorul de nearieni de la .porunca Vremi.“ Veți fi observat că toți acești viteji, atâtea încruntați de autoritari când se știau scutii de răspundere, au urmat un priv care i-a dus la ridicol. Nu avem decât regretul că au avut onoarea de a fi luați în serios- Calibrul spiritual, de Șobolan, al lui Nicchifor Crainic nu-l indica pedepsei cu moartea; găinar politic, poltron al ideilor, o simplă ciomăgeală în Piață i-ar fi fost de ajuns și ne-ar fi răcorit efectiv. Au trecut mai bine de doi ani de când s'a găsit necesară tragerea la răspundere și pedepsirea celor considerați vinovați de delicte, mai mari și mai mici, împotriva națiunii. S-au făcut și epurări, după criterii sporadice și aproximative, de vreme ce abia zilele acestea s'a pus din nou problema suspendării sau licențierii unor profesori universtari și, printr-un hazard de tactică, au putut fi adunați membrii singurului Ior substanțial tradus în fața Tribunalului Poporului. Poate că s'a jonglat prea mult cu calificativele grave care, în acești doi ani de fluctuații politice interne, s'au complectat și cu alte accepțiuni infamante. De vre-o două-trei ori s-a amintat categoric aducerea din străinătate a unor foști miniștri legionari, s'au dat și nume, dar au fost numai bluffuri sau minciuni- Putea fi astfel când, la noi în țară, Crainic, care figura pe lista criminalilor de război, a putut zburda doi ani și a fost prins numai din întâmplare? Ne mai putem plânge de lipsa de vigilență a autorităților străine față de niște obscuri — pentru ele — fugari de prin Balcani, al căror nume nu le este, probabil nici măcar cunoscut? Desigur că oparsția era necesară, ca o măsură promptă de asanare morală. De altfel, efectuată rapid, șansele de a-i descoperi pe făptași erau, atunci mult mai mari decât acum, când dândt difinuare în pagina 4-«. Sosirea I. P. S. S. Patriarhal Alexei trt Capitală Primirea din gara Hogoșoaia. Cuvântul de bon sosit de L P. S. S. Patriarhat Nicodim En la ora 9.30, a sosit in Gara Mogoșoaia înalt Prea Fericitul Alexei, împreuna cu ceilalți reprezentanți ai Bisericii Ruse, care il însoțesc și anume : P. S. S. Mitropolitul Grigore al Leningradului și Novgorodului, P. S. S. Arhiepiscopul Vitalie Dnietrovsk, Stefan Markov, protoereul, cilului din Moscova protoereul Grigore Razumovski, arhidiacon G. Antonenko, arhidiacon Serghie Cobcinski și Ghelemir Istimen Nicolae. Cuvântul de burr sosit rostit de I. P. S. S. Patriarhul Nicotism Coborând din vagon, Imit Prea Feric, codim, care a rostit următorul cuvânt de tii Patriarh Alexe^ 5* suita sa, au fost 1 bun sosit , întâmpinați de I.P. S. S. Patriarhul Ni-l Inait Prea Sfinția Voastră. In întâmpinarea înalților prelați »eafjin pe peronul gării I. P. S. S. Nicodimfl, Patriarhul României; d. Dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri; dl Gh. Tătărescu, vice-președintele Consiliului de Miniștri, însoțiți de d-nii miniștri: Gh. Gheorghiu-Died, Teohari. Georgeson, Radu Roșculeț, d-na dr. Florica Bagdasar, Gh. Vântu, Ștefan Voitec, gen. Mihail Lascăr, Tudor Ionescu, R. Zăroni, Emil Bodnăraș, gen. Dămăceanu, I. Burcă, Marin Florescu, C. Agiu, C. Tegăneanu, Miron Niculescu și părintele I. Vașcă. Din partea Ambasadei Sovietice au fost prezenți d-nil: ,I. Z. Kavturadze, Iacoviev, Sutov și Lisikov, iar din partea Comisiei Aliate de Control d. Col. Gusev și col. Mirosnicenko, reprezentând pe d. general col. de tancuri Susaikov. Au mai fost Prezenți d-nii prof. P. Constantiinescu-Iași și Aurel Potop, vicepreședinți ai Adunării Deputaților, d. gen. V. Dombroevski, d. gen. Petruc, prefectul Poliției Capitalei, d. gen. Ionașcu, Șeful Statului Major, gen. Const. Argeșeanu, gen. I. Codreanu, d. Popescu-Doreojiu, d. Consilier Vancev, însărcinatul cu Afaceri al Bulgariei, etc. Din partea Bisericii Ortodoxe Române au venit la întâmpinarea oaspeților Episcopii P. S. Chesarie al Constanței, Nistor al Caransebeșului, Anton Nica, Consilierii Patriarhi, păr. Ștefan Costea, Vlădescu, Ionescu, Maxim, Rădulescu, păr. Gala Galaction, precum și numeroși protopopi din Eparhia Ungaro-Vlahiei, preoți și reprezentați ai organizațiunilor muncitorești, școlare, etc. Când am fost la vizită și Indit Prea Sfinția Voastră, ne-ați făcut o primire pe care nu o putem uita. Când m am întors acasă am povestit la toți că ne-ați făcut o primire voivodală. De aceia, aici, împreună cu d. Prim Ilfinistru, am ales cel mai frumos palat domnesc pentru găzduirea Sfinției Voastre și a însoțitorilor. Eu vă zic tine ați venit sănătoși la mijlocul nostru și vă rog să vă simțiți la noi ca intre cei mai buni prieteni. Răspunsul I. P. S. S. Patriarhul Alexei Răspunzând înalt Pre» peri«tul Alex«la spus intra altele; , Mulțumesc Prea Sfinției Voastre și Guvernului Român, în frunte cu d. Prim Ministru dr. petru Groza pentru această prietenească primire. Sunt f ®ricit să-i exprim bucuria pe care o simt călătorind prin aceste frumoase locuri din țara Dvs. Sunt încredințat că această venire a mea va întări și mai mult legături de dragoste și prietenie dintre popoarele noastre“. D. Radu Roșculeț Ministrul Cultelor, adresămdu-se înaltului oaspete a rostit un cuvânt de bun sosit subliniind vechile legături cultural religioase și de prietenie dintre polorul român și Poporul rus legături consfințite de vizita înaltului ierarh al Bisericii Sovietice. In răspuns I.P.S.S. Alexei al Moscovei și-a exprimat încă o dată emoția ce-l stâpânește in fața frumoasei și entusiastei primiri pe care i-a făcut-o guvernul român D. dr. Petru Groza președintele Consilului de Miniștri a salutat pe mnalți oaspeți in numele guvernului român, arătând că în România există o libertate deplină a Cultelor și voința sinceră ca popoarele conlocuitoare să trăiască tn bună armonie. D-sa și-a exprimat convingerea că vizita Prea Fericitului Alexe, patriarhul Moscovei va însemna consolidarea Legăturilor spirituale dintre cele două Biserici ortodoxe româno și ruse, I. P. S S. Patriarh Alexe, răspuunzând, a arătat că dorește ca vizita la In România constituie un ajutor de sprijinire a prieteniei intre ole două popoare Vizita la Palatul Patriarhal Eri, d m. la ora 5 I. P. S. S. Patriarh Alexei I al Moscovei și al întregei Rusi împreună cu însoțitorii * Săi a făcut o vizită protocolară de Prezentare la Palatul Patriarhal X. P S. Nicodim Patriarhul României. La intrarea în palat înalții Chiriarhi ruși au fost întâmpinați de clerul Capitalei în frunte cu Consilierii patriarhiei și protopopii din Eparhie, care au intonat , pre Stăpânul“ și Arhiereul nostru Patriarh Alexei Apoi prea Fericitul Patriarh Alexei cu Suita a fost invrat în Sala Sinodală unde se află prezenții P. S. S. Patriarh Nicodim, PS S. Loj Episcop dr. Nicolae al Oradiei Iosif al Argeșului, Antim al Buzăului, Veniamin al Caransebeșului etc In Sala Sinodală I P. S. S. Patriarh Alexei, a Prezentat I p. s. S. Patriarh Nicodim o icoană înfățișând pe Sfântul Alexei și o fotografie mărită din călătoria I. ps. S. Patriarhul Nicodim la Moscova După aceia înalt Prea Fericitul Patriarh Alexei a împărtășit celor prezenți impresiile din călătoria până la București Din Sala Sinodală I. I. P. P. S . Patriarhii Nicodim și Alexei însoțiți de ceilalți înalți chiriarhi au mers în paacleul Palatului Patriarhal unde s-au așezat icoana Sfântului Alexei. Prea Fericitul Patriarh Alexei și Sultana au vizitat Paraclisul admirând icoanele vechi care sunt în acest locaș sfânt Dn Palatul Patriarhal prea Ferictul Alexei . Suita Sa au mers în cântarea ciclului care intona imnul arheresc. In Catedrală Sfintei Patriarhii unde P. S. S. Alexei s-a închinat la moaștele sf Dumitru Basarabov și a făcut o scurtă rugă la mormâtul fostului Patriarh Miron Cristea. I. P. S. S- Patriarhul ALEXEI între I. P. S. S, Patriarhul Nicodiei, A, prim ministru Dr Petru Groza, înalții chiriarhi și membrii guvernului, la sosirea la gara Mogoșoaia, CAPUL HAINELER 1 PICIOARELE FEMEII CIOPÂRȚITE AU FOST GĂSITE 10 IADUL DEASTRU Rămășițele erau împachetate într’o lală de pernă militară cu ștampila B. T. M. • Reconstituirea cadeviului din colete.Polițiștii sunt pe urmele criminalului Astăzi se împlinesc cinci zile dela descoperirea uneia dintre cele m mai monstruoase crime săvârșită de un dement, care în oarba-i furie, a ciopârțit cadavrul unei femei în zeci de bucăți, împachetându-le apoi într o pătură și abandonându-le în difcerite locuri. Rafinamentul cu care a lucrat criminalul a surprins oarecum pe polițiști, poate chiar le-a depășit posibilitățile de interpretare, însă aceasta. i’a durat decât puțin timp căci ei și-au recăpătat calmul și au pornit la acțiune siguri că vor desvălui misterul și vor prinde pe sadicul criminal. Publicul privcște pătura dri dimineață, cele două bucăți ale păturii în care s-au găsit împachetate membrele tăiate din corpul femeii ucise, au fost expuse în curtea Prefecturii Poliției, unde trecătorii le-au privit îndelung, prin grilaj. Au privit oameni din toate straturile sociale, civili și militari, fiecare căutând parcă să-și aducă aminte dacă nu cumva au mai văzut undeva o astfel de pătură. In sfârșit, și al treilea Scoletiv După ce polițiștii au explorat Dămbovița in căutarea celui de-al tre'lea pachet, di dimineață, pe la ora 8, s'a prezentat la prefectură gardanul public Gândlă Dumitru, cu postul in Parcul Herăstrău, aducând cu sine un „colet“,.. D. T. Sepeanu și chestorii Stratan și Copotoiu, tocmai se aflau in conferință când Gardianul s'a prezentat cu săculețul, raportând împrejurările în care la găsit. Astfel, în timp ce-și cerceta sectorul în preajma lacului Herăstrău, în apropiere de restaurantul ,.Pescăruș“ , a observat un pachet, care fusese scos la mal de apă. Gardianul desfăcând pachetul l,a apărut în față capul unei femei, oribil mutilat. Gardianul și-a dat seama imediat de vorba de cel de-al treilea pachet în legătură cu crima descoperită în urmă cu câteva zile. Capul victimei fusese împachetat într-o față de pernă tip cazon având o stamplă patrată cu inițialelee B. T. JW. Deasemeni pătura ce forma învelișul exterior al pachetului este tot in zonă. In pachet polițiștii au mai găsit mâinile și picioaresi femeii ucise. Aceste resturi de cadavm au fost trimisee Imstatutului Medico Legal. Un cap oribil Am fost la morgă — și am văzut. Caimi este oribil la vedere — și păstrează expresia ultimei clipe — de viață . Tâmpla dreaptă este vânătă — neagră — de pe urma unei puternice lovituri cu un corp contondent. Pleoapa dreaptă este închisă și umflată, în urma unei lovituri puternice. Ochiul stâng este holbat grta să-și iasă din orbită iar gura contractată într-o grimasă de groază. Ce-a urmat a fost cel lui stoamac act ea-i poate comite o beatie cu chip de om: sadicul, asasinul s-a repezit asupra fireii trâidind-o jos apoi cu o singură Io. ,vitură i-a tăiat beregata dela stânga la dreapta. După ce a lăsat să se jo sniitiuare in pagina 3-a, întreg personalul armatei VA BENEFICIA ANUL ACESTA DE CONCEDII DE ODIHNA ilibreg per&lKialul subofițeri, maiștrii și funcționari civili) va beneficia în vara acestui an de concedii de offismă Concedie se vor acorda în două serii a 31 de zile fiecare. Durata primei serii este deja 1—31 zile, iar a celei de a doua dela 1 Aug. — 31 August. In prima serie concediile se vor acorda cu precădere ofițerilor, subofițerilor și maiștrilor militari cari au licrat pentru CARS și a celor ce au fost rele Moldovei. Personalul armatei care merge la o stațiune climaterică sau balneară ori la Sanatoriile Militare, are dreptul la fol de drum dus și invers cu un silve>r loc pe bază de certificat medical , aprobarea Direcției Medical- M. RPentru concediile de odihnă nu se acordă foi de drum. Unitățile vor primi te scurt trip ordine speciale in acest sens. Citiți în corpul »iarului; GRAVE EVENIMENTE IN UNGARIA — Demisia prințului miniștri# Nagy — CATASTROFĂ AERIANA DE LA NEW YORK —Pasagerii au ars Se — IMPORTANTE EXCLUDERI DIN PARTIDELE COMUNIST ȘI SOCIALDEMOCRAT Știri culturale, ecouri, din Paris . Marcel Aymi a terminat un nou volum: „Vinul Parisului" (Le vin de Paris). Este vorba chiar de vin produs la Paris: pe alocarea, pe movile Montmartre sunt suprafețe, abia mai mari decât aceea unei batiste, unde crește vița de vina și vinul este bun, pe care ii produce Parisul. De cultura acestor petece de pământ se leagă o serie de legende, ca minunile adecvate lor și Marcel Ayma le evocă intr’o colecție de nuvele, în stil de sugestie, fără a apăsa pe amănunte. — Piesele lui Alfred Capus vor fi reluate de unii directori de teatru. Ne amintim de acest străluc l ziarist, scriitor spiritual, in fine unul din acei oameni de litere care între anii 1890 și 1914 erau expresia a ceea ce se numea ,,dulceața de a trăi" — ,la douceur de vi I« vie . Primele sale opere au fost ,,Șansa” (La Verne), „Sofii Leontinei" (Les maris de Liontine) și „Mica funcționară" (La petite functionnaire). Dar nici o epocă nu a fost pentru Afford Capus mai grea decât acea a,dulceței traiului", deoarece Capus era jucător și cambiile, datoriile mari și mărunte il strângea pe scriitorul înghesuit în salariul său insuficient, până la încasarea primelor „redevențe" ale pieselor sale. Mai târziu redacor-șef al ziarului „Le Figaro", dramturg cunoscut și jucat, piesele sale sunt ale unui moralist pătrunzător al vremurilor, dar jucătorul nu se desbărase de pasiunea sa și grijile „echilibrării financiare" l-au urmări dealungul întregei sale vieți. Fără a micșora cu nimic meritele multor producțiuni cinematografice, această artă este considerată in cercurile literare ca Inamicul public No. 1 a Teatrului, care exercită o adevărată dictatură asupra producțiior scenice. Asistăm oare la o psihoză anematografului? Mulți cred că eiaproape totul se reduce la faptul că spectacolele sunt permanente și în acelaș timp de o foarte lesnicioasă înțelegere, producțiile cinematografice fiind în genere alcătuite un spirit comercial. „Dânsa" este frumoasă. „El" este frumos și o sărutare de prim plan și unește un „final". Dar Teatrul continuă să trăiască, chiar dacă trebuie să sosești la oră fixă „îmbrăcat", și chiar dacă trebuie să induri interminabile „ antracte". Teatrul își datorează viața prezenței efective a actorilor, 00. ceilor adevărate, râsului si suferinței redate de protagoniștică. Tinerile trupe de teatru, care participă in prezent la Concursul grupărilor de amatori, sunt atât de numeroase, incăt se poate spune că iubirea pentru teatru nu este pe cale să se stingă, iubire pentru ceea ce constitue o sforțare intelectuală, o emoție de artă. — In anul 1469. In acest sfârșit .Continuuse în pagina 3-a Un masiv transport de porumb din Statele Unite, a sosit la Constanța CONSTANȚA 30. Astăzi a sosit în portul nostru, venind din Fhadelfia, vaporul american ,,Muncie Victory“ al Societății Americane ExPort Line din New York, încărcat cu 8954 tone porumb care se livrează guvernului român în baza acordului de la Washington, încărcarea acestor cereale în Vagoane a început imediat prin intermediul Inocopului, trenurile urmând să plece începând de mâine în regiunile indicate de către comandamentul distribuirii care funcționează în portul nostru Formalitățile vamale și de expediție au fost îndeplinite de agenția Eirourile unite — Solar reprezentanta vasului. Tot astăzi a sosit în port vaporul suedez , Bargalan“ al agenției de navigație Marea Neagră care a adus din Brazilia ,1 transport de 1000 vagoane porumb, pentru România. Vasul va încărca în compensație, la contravaloare cand, sate de turte de răpită, care sa exportă in Suedia unde sunt întrebuințate pentru hrana vitelor. AMÂNAREA COMPRIMĂRII APARATULUI DE STAT Din cauza că mai multe departamente și servicii n'au putut termina în termenul fixat lucrările pentru comprimarea aparatului lor funcționăresc, s'a luat hotărârea de a se amâna acest termen până la 1 iulie 1947. DE GASPERI A FORMAT NOUL GUVERN ITALIAN ■ ■ ROMA 31 (Radio) — D- de Gasperi a anunțat la miezul nopții că a constituit noul guvern italian. Numele miniștrilor vor fi anunțate astăzi dimineață. UN CE CONDIȚII ACORDĂ ST. UNITE CREDIT FINANCIAR ITALIEI ■ ■ NEW YORK 31 (Radio). — Agenția .»United Press“ a anunțat aseară că Statele unite ar fi dispuse să acorde staned na ©rodit de 100 milioane dolari, cu condiția ca d. de Gasperi să formeze noul guvern fără reprezentanți ai partidului comunist. EMIGRANȚI EVREI ARESTAȚI LA FRONTIERA ITALO-AUSTRIACĂ ■ ■ LONDRA 31 (Radio) — La frontiera italo-austriacă au fost arestați cri 211 evrei pe când încercau să treacă din Austria pe teritoriul italian Marea Britanie ceruse recent guvernului italian să ia măsuri pentru a opri pe evrei să folosească Italia ca punct de plecare spre Palestina. 120 MORȚI ALE CATASTROFELOR AERIENE ÎNREGISTRATE IN CÂTEVA ORE ■ ■ NEW YORK SI (Radio). — Catastrofele aeriene înregitrate era seară la New York, Tokio, Alaska, Islanda și Olanda s-au soldat cu 120 victime omenești In catastrofa înregistrată in munții dîn apropiere de Tokio, unde s’a prăbușit un avion american, au fost 40 morți. Pe aerodromul din New York, unde s-a prăbușit un aparat al aviației civile, s'au înregistrat 39 morți. Urmează în ordine: 25 morți In accidentul de avion din Islanda, 12 la Olanda și 3 la Fairbanks (Alaska). UN FRUNTAȘ LABURIST PARTICIPA LA CONFERINȚA PARTIDULUI SOCIALIST ROMÂN II LONDRA 31 (Radio). — Aseară în ședința de închidere a congresului general al partidului laburist s'a anunțat că d- Morgan Philipps va participa la apropiata conferință social-democrată din România. Congresul a acceptat să trimită un salut frățesc congresului socialist român, înainte de a pleca spre România, d. Philipps va Participa la congresul internațional socialist, care va avea loc la Zuerich în zilele de 6, T și 8 Iunie. Emma Gosling a fost internată într'un lagăr Procesul ei va avea loc în luna min NTIERENBERG SC (RadoT^g — Ca vada înainte de judecarea procesata) rftcmfmfIpdiitii PI Asterfitiet ’FR.A’KThE PRES său CarA VS, AVMl inn * Jam« m«aK,. tale a lunii Iunie. , SE transmite: Vineri la orele 6 dimineața, inna Goering, care fusese arestată Miercurii din ordinul ministrului bavarez pentru denazificare, a fost transferată la lagărul de Internare a civililor germani de lângă Augsburg, Goeppingen. Această hotărâre luată de autoritățile bavareze a fost determinată de evadarea d-nei Frtofc văduva ministrului de interne nazist condamnat la moarte anul trecut, deoarece erau temeri ca Emma Goering ar fi putut e SOȚIILE altor foști MINIȘTRI NAZIȘTI EXECUTAȚI AU FOST ARESTATE BERLIN 30 (Radar). — încă două soții a marilor șefi naziști judecați la Nuremberg — Frau von Schirach (al cărei soț execută pedeapsa de 20 ani închisoare) și Frau Sauckel (văduva conducătorului muncii germane, care a fost executat) urmează — după cum s'a aflat Vineri seara — să fie arestate pe baza legii de denazificare. Tragedia intelectualilor ■M_______________________ de dr. S. IRIMESCII _____________________ _ Íraiul oamenilor în zilele noastre a devenit o sarcină penibilă. Lipsurile fac din el un adevărat supliciu Trebue mult curaj ca să fie suportat. Toate categoriile sociale se silă expuse la mari sbuciume și frământări. Dintre ele, intelectualii sunt cei ce suferă mai mult. Termenul de intelectual are un accent și o notă care-l fac să fie puțin agreat de publicul mare. Când cei ce sunt desemnați ca intelectuali și-l atribue s'nguri, ei apar cu prezent'' prea mari, râvnind să fie socotiți ca aristocrați ai gândrei. Titlurile și diplomele nu sunt suficiente ca epitetul acesta să fie motivat și justificat. Cultura se dobândește prin studii și migală dar ca să fie reală e nevoe să fie asimilată. Sunt mulți care se instruesc stoguri, autodidacți și reușesc să se cultive intens și solid fără să posede titluri sonore cu ștampile ale oficialităților de care să se prevaleze. Ei se afirmă astfel ca reali intelectuali pe când cel numai cu diplome dar ale căror calități de gândire întârzie să se manifeste uzurpă o titulatură ce se poate contesta. Cu sau fără titluri pentru indelrimeri care sunt clasate ca aparținând celor ce muncesc cu mintea, aceștia trec acum prin copleșitoare miterii materiale de pe urma cărora derivă și cele morale. Birurile nu mai contenesc. E o problemă chinuitoare pentru ei cum să împace nevoi elementare de trai ca astfel să poată subsista. Alimentele dacă se găsesc au ajuns la prețuri astronomice. Taxele la apă, lumină, pentru telefoane, radio devin prohibitive, atingând proporții fantastice. 1Retribuțiile doar la cel ce au urcat toate treptele ierarhice în raport cu cheltuelile pentru un trai decent sunt derizorii. Un profesor universitar având toate gradațiile, pentru a da un singur exemplu primește 0 jum. milioane le lunar. Cunoaștem toți, atâția oameni care s-au dovedit că sunt capacități prin lucrări de seamă înscrise în analele științei sau ale literaturii universale reduși să-și vândă până și instrumentele de lucru — microscoapele, cărțile — ca să aibă ce le trebuie pentru a-și procura alimentele care le sunt necesare ca să dureze și să muncească mai departe. Jalea e mare, in disperare, oamenii aceștia care sunt factori de mândrie pentru fața unui neam nu mai găsesc posibilități să gândească și orice activitate a lor ce putea să fie încă atât de fructuoasă încetează. Sentimente de revoltă contra unor împrejurări așa de potrivnice ar putea să fie un simul pentru ei la o activitate și mai energică. Ca să o desfășoare ar avea însă nevoe să dispună de forțe suficiente ca să reacționeze în mod eficace. In pagini de adâncă filozofie, Anatole France, într'un esseu al lui, proslăvește suferința din sferele senine ale gândirii în care plana, degajată de orice contingente. Pe granitul durerii spune el este stabilit solid curajul, eroismul. Umanitatea având conștiința obscură a necesității ei, a situat tristețea pioasă printre virtuțile sfinților. Răul e rațiunea de a fi a binelui. Alfred de Musset proclamase și el într'un vers celebru: ,,l homme est un apprenti, la douleur est son maître". Omul e un ucenic al durerii care e stă până lui. Dar, pentru a priv sufernța din regiuni atât de înalte și a i găseș | pl'cații cu consolări că din ea vor ieși mulțumiri supereore, creerul e nevoit să fie suficient irigat de un sânge care să poarte în el seva vieții. Când scos4 1 isvor e secat, creerul vegetează și se atrofiază. Spinoza, în camera lui îngustă de la Amsterdam unde șlefuia lentile, dar mintea lui căuta formule superioare de rațiune așa cum lapidar le-a expus în ,,Etica1* lui avea posibilități materiale ca să-și intrețină trupul pe care ftizia îl măcina. Continuare in pagina 4-a locul sacru al Confederației latine a fost descoperit — Confirmarea fesei susții si3te de s ° ©#tî ® K ®i BC, Daicevicéi acum 13 aeși — ROATA 30 (Rador). — Corespondentul Agenției RADOR transmite : O interesdntci descoperire s-a făcut In mica localitate Marino, situată la câțiva km. de Roma. In urma unor lucrări agricole sta dat de urmele locului sacru al "Confederației latine", numit :,Lucus Ferentinus". Trebue subliniat că descoperirea de azi corespunde întocmai tezei susținute, cu 16 ani in urmă, de profesorul C. Daicovici pe baza unei critice a textelor antice. C. Daicovici, este astăzi Subsecretar de Stat la Ministerul Industriei și al Comerțului (N. R.) Afirmația savantului român, care contrazicea teoriile celor mai de seamă istorici și arheologi ai lumei, este confirmată acum ca bază arheologică prin recenta descoperire a unei complex de așezări din epoca republicană anterioară lui Sylla și a unei serii de fragmente epigrafice. Direcția săpăturilor din Latium a încredițat profesorului Dinu Arameșteanu, conducerea lucrărilor și publicarea materialului fiind considerată drept confirmare strălucită a tezei unei arheolog român J