Timpul, iunie 1947 (nr. 3445-3469)

1947-06-01 / nr. 3445

r, «KDieți­ ȘI A&KÎNEISZKATXX • UCVl­ȘfI — strada Sărindar Mr. M Redacția și Ad­ția 3.05.44 ■EXEFON: »__ " ................... Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE In­­ irl I In­­triid­ute » !,. • «én rom­ !«• IUBN­ 350.000 lei Tar,fur to­tu °cțiune de convențiile poștale inter­naționale Funcționarii publici și pensionarii Lei 300­ 000 pe 3 luni Pentru bănci și societăți Lei 2.500 000 anual Pentru Autorități și Instituții Lei 3.000­ 000 Abonamentele incep la 1 «t­ib Ca fiecărei luni Taxa de franceza plătită in numerar conf. aprobării Direcți­un­ei Generale P. T. T Nr. 80288/8 Mai 193* Cool C. E. C. Post«­ Na 1827 Proprietar: .TI». 0 L" 8. A B. bheetle cub Nr. 202 Trib. Ilfov ipsaistim MW ■ , «g# . 1 Pmnîtfîca T Iwale IBS? "•"" my ANUL XI — Now 3445 r feltiți zilnic J ......................... "­­ " ■ - M'H'i­î 3 CRAINIC . Ci. de BADEA MARENESCU I­n sipetul bine dosit al unui popă ardelenesc a fost frăsit deunăzi Nichifor Crainic. Nu greșise așadar Dem­ Teodoresc cu când, definindu-i personalitatea de baragiadină și afinitățile cu cu­pa milelor, îi zisese „păduche de lemn de icoană“. Vajnic exeget al naționalismului sângeros, ascet de cârciumă, ridicol exponent al unei purități rasiale elaborate in baza fundăturilor lui Pipăilă, — după o îndelungată vilegiatură printre maicile de la Pasărea- unde ar fi Picant de st­ut cum și-a petrecut surghiunul, corifeul a nimerit, ca un liliac, sub anteriur popii de pe Mureș. Alt luptător, urm­ându-și și el ,,afinitățile“ cru glia, a fost găsit și el mai anul trecut rătăcind în straie țărănești, flocos și nespălat, întrebat pe-i cu el, a răspuna că­­, nu știa că e căutat. Acesta era Ilie Rădulescu, mâncătorul de neari­­eni de la .porunca Vremi.“ Veți fi observat că toți acești viteji, atât­ea încruntați­­ de au­toritari când se știau scu­­tii de răspundere, au urmat un­­ p­­ri­v ca­re i-a dus la ridicol. Nu avem de­cât regretul că au avut onoarea de a fi luați în serios- Calibrul spiri­tual, de Șobolan, al lui Nicchifor Crainic­ nu-l indica pedepsei cu moartea; găinar politic, poltron al ideilor, o simplă ciomăgeală în Piață i-ar fi fost de ajuns și ne-ar fi răcorit efectiv. Au trecut mai bine de doi ani de când s'a găsit necesară tragerea la răspundere și pedepsirea celor considerați vinovați de delicte, mai mari și mai mici, împotriva națiu­nii. S-au făcut și epurări, după criterii sporadice și aproximative, de vreme ce abia zilele acestea s'a pus din nou problema suspendării sau licențierii unor profesori uni­­vers­tari și, printr-un hazard de tactică, au putu­t fi adunați mem­brii singurului Ior substanțial tra­dus în fața Tribunalului Poporu­lui. Poate că s'a jonglat prea mult cu calificativele grave care, în a­­cești doi ani de fluctuații politice interne, s'au complectat și cu alte accepțiuni infamante. De vre-o două-trei ori s-a amin­tat categoric aducerea din străină­tate a unor foști miniștri legionari, s'au dat și nume, dar au fost nu­mai bluffuri sau minciuni- Putea fi astfel când, la noi în țară, Crai­nic, care figura pe lista criminali­­lor de război, a putut zburda doi ani și a fost prins numai din în­tâmplare? Ne mai putem plânge de lipsa de vigilență a autorități­lor străine față de niște obscuri — pentru ele — fugari de prin Bal­cani, al căror nume nu le este, pro­babil­ nici măcar cunoscut? Desigur că oparsția era necesară, ca o măsură promptă de asanare mora­lă. De altfel, efectuată rapid, șansele de a-i descoperi pe făptași erau, atunci mult mai mari decât acum, când dân­dt difinuare în pagina 4-«. Sosirea I. P. S. S. Patriarhal Alexei trt Capitală Primirea din gara Hogoșoaia.­­ Cuvântul de bon sosit de L P. S. S. Patriarhat Nicodim En la ora 9.30, a sosit in Gara Mogoșoaia înalt Prea Fericitul Alexei, îm­preuna cu ceilalți reprezentanți ai Bisericii Ruse, care il însoțesc și anume : P. S. S. Mitropolitul Grigore al Leningradului și Novgorodului, P. S. S. Ar­­hiepiscopul Vitalie Dnietrovsk, Stefan Markov, protoereul, cilului din Moscova protoereul Grigore Razumovski, arhidiacon G. Antonenko, arhidiacon Serghie Cob­­cinski și Ghelemir Istimen Nicolae. Cuvântul de burr sosit rostit d­e I. P. S. S. Patriarhul Nicotism Coborând din vagon, Imit Prea Feric­, codim, care a rostit următorul cuvânt de tii Patriarh Alexe^ 5* suita sa, au fost 1 bun sosit , întâmpinați­ de I.­P. S. S. Patriarhul Ni-l Inait Prea Sfinția Voastră. In întâmpinarea înalților prelați »ea­­fjin pe peronul gării I. P. S. S. Nicodimfl, Patriarhul României; d. Dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri; dl Gh. Tătărescu, vice-președintele Consiliu­lui de Miniștri, însoțiți de d-nii miniștri: Gh. Gheorghiu-Died, Teohari. Georgeson, Radu Roșculeț, d-na dr. Florica Bagdasar, Gh. Vântu, Ștefan Voitec, gen. Mihail Lascăr, Tudor Ionescu, R. Zăroni, Emil Bodnăraș, gen. Dămăceanu, I. Burcă, Ma­rin Florescu, C. Agiu, C. Tegăneanu, Miron Niculescu și părintele I. Vașcă. Din partea Ambasadei Sovietice au fost prezenți d-nil: ,I. Z. Kavturadze, Iacoviev, Sutov și Lisikov, iar din partea Comisiei Aliate de Control d. Col. Gusev și col. Mirosnicenko, reprezentând pe d. general col. de tancuri Susaikov. Au mai fost Prezenți d-nii prof. P. Con­­stantiinescu-Iași și Aurel Potop, vice­președinți ai Adunării Deputaților, d. gen. V. Dombroevski, d. gen. Petruc, prefectul Poliției Capitalei, d. gen. Ionașcu, Șeful Statului Major, gen. Const. Argeșeanu, gen. I. Codreanu, d. Popescu-Doreojiu, d. Consilier Vancev, însărcinatul cu Afaceri al Bulgariei, etc. Din partea Bisericii Ortodoxe Române au venit la întâmpinarea oaspeților Epis­copii P. S. Chesarie al Constanței, Nistor al Caransebeșului, Anton Nica, Consilierii Patriarhi, păr. Ștefan Costea, Vlădescu, Ionescu, Maxim, Rădulescu, păr. Gala Ga­­laction, precum și numeroși protopopi din Eparhia Ungaro-Vla­hiei, preoți și repre­zentați ai organizațiunilor muncitorești, școlare, etc. Când am fost la vizită și Indit Prea Sfinția Voastră, ne-ați făcut o primire pe care nu o putem uita. Când m­­ a­m întors acasă am povestit la toți că ne-ați făcut o primire voivoda­­lă. De aceia, aici, împreună cu d. Prim Ilfi­­nistru, am ales cel mai frumos palat dom­nesc pentru găzduirea Sfinției Voastre și a însoțitorilor. Eu vă zic tine ați venit sănătoși la mij­locul nostru și vă rog să vă simțiți la noi ca intre cei mai buni prieteni. Răspunsul I. P. S. S. Pa­triarhul Alexei Răspunzând înalt Pre» peri«tul Alex«l­a spus intra altele; , Mulțumesc Prea Sfinției Voastre și Guvernului Român, în frunte cu d. Prim Ministru dr. petru Groza pentru această prietenească primire. Sunt f ®­­ricit să-i exprim bucuria pe care o simt călătorind prin aceste frumoase locuri din țara Dvs. Sunt încredințat că această venire a mea va întări și mai mult legături­ de d­ragoste și prietenie dintre popoarele noastre“. D. Radu Roșculeț Ministrul Cultelor, adresăm­du-se înaltului oaspete a rostit un cuvânt de bun sosit subliniind ve­chile legături cultural religioase și de prietenie dintre polorul român și Po­porul rus legături consfințite de vizita înaltului ierarh al Bisericii Sovietice. In răspuns I.P.S.S. Alexei al Mosco­vei și-a exprimat încă o dată emoția ce-l stâpânește in fața frumoasei și entusi­­astei primiri pe care i-a făcut-o guver­nul român D. dr. Petru Groza președintele Con­­silului de Miniștri a salutat pe mnalți oaspeți in numele guvernului român, arătând că în România există o liberta­­te deplină a Cultelor și voința sinceră ca popoarele conlocuitoare să trăiască tn bună armonie. D-sa și-a exprimat convingerea că vizita Prea Fericitului Alexe­, patriar­hul Moscovei va însemna consolidarea­­ Legăturil­or spirituale dintre cele două Biserici ortodoxe româno și ruse, I. P. S­ S. Patriarh Alexe, răspuunzând, a arătat că dorește ca vizita la In Ro­mânia constituie un ajutor de spriji­nire a prieteniei intre ol­e două popoare Vizita la Palatul Pa­triarhal Eri, d m. la ora 5 I. P. S. S. Patriarh Alexei I al Moscovei și al întregei Rusi împreună cu însoțitorii * Săi a făcut o vizită protocolară de Prezentare la Pa­latul Patriarhal X. P S. Nicodim Patri­­arhul României. La intrarea în palat înalții Chiriarhi ruși au fost întâmpinați de clerul Capi­talei în frunte cu Consilierii patriarhiei și protopopii din Eparhie, care au into­nat , pre Stăpânul“ și Arhiereul nostru Patriarh Alexei Apoi prea Fericitul Patriarh Alexei cu Suita a fost invrat în Sala Sinodală unde se află prezenți­­i P. S. S. Patri­arh Nicodim, P­­S S. Loj Episcop­ dr. Nicolae al Oradiei Iosif al Argeșului, Antim al Buzăului, Veniamin al Caran­sebeșului etc In Sala Sinodală I P. S. S. Patriarh Alexei, a Prezentat I p. s. S. Patriarh Nicodim o icoană înfățișând pe Sfântul Alexei și o fotografie mărită din călă­toria I. p­s. S. Patriarhul Nicodim la Moscova După aceia înalt Prea Feri­citul Patriarh Alexei a împărtășit celor prezenți impresiile din călătoria până la București Din Sala Sinodală I. I. P. P. S . Pa­triarhii Nicodim și Alexei însoțiți de ceilalți înalți chiriarhi au mers în pa­­­­acleul Palatului Patriarhal unde s-a­u așezat icoana Sfântului Alexei. Prea Fericitul Patriarh Alexei și Sulta­na au vizitat Paraclisul admirând icoa­nele vechi care sunt în acest locaș sfânt D­n Palatul Patriarhal prea Ferictul Alexei .­ Suita Sa au mers în cântarea ciclului care intona imnul arheresc. In Catedrală Sfintei Patriarhii unde­­ P. S. S. Alexei s-a închinat la moaș­tele sf Dumitru Basarabov și a făcut o scurtă rugă la mormâtul fostului Pa­triarh Miron Cristea. I. P. S. S- Patriarhul ALEXEI între I. P. S. S, Patriarhul Nicodiei, A, prim ministru Dr­ Petru Groza, înalții chi­riarhi și membrii guvernului, la sosi­rea la gara Mogoșoaia, CAPUL HAINELE­R 1 PICIOARELE FEMEII CIOPÂRȚITE AU FOST GĂSITE 10 IADUL DE­ASTRU Rămășițele erau împachetate într’o lală de pernă militară cu ștampila B. T. M. • Reconstituirea cadeviului din colete.­Polițiștii sunt pe urmele criminalului Astăzi se împlinesc cinci zile dela descoperirea uneia­ dintre cele m mai monstruoase crime săvârșită de un dement, care în oarba-i furie, a cio­pârțit cadavrul unei femei în zeci de bucăți, împachetân­du-le apoi într o pătură și abandonându-le în difcerite locuri. Rafinamentul cu care a lucrat cri­minalul a surprins oarecum pe poli­țiști, poate chiar le-a depășit posibi­litățile de interpretare, însă aceasta­. i­’a durat decât puțin timp căci ei și-au recăpătat calmul și au pornit la acțiune siguri că vor desvălui miste­rul și vor prinde pe sadicul criminal. Publicul privcște pătura dri dimineață, cele două bucăți ale păturii în care s-au găsit împachetate membrele tăiate din corpul femeii u­­cise, au fost expuse în curtea Pre­fecturii Poliției, unde trecătorii le-au privit îndelung, prin grilaj. Au privit oameni din toate stratu­rile sociale, civili și mil­itari, fiecare căutând parcă să-și aducă aminte da­că nu cumva au mai văzut undeva o astfel de pătură. In sfârșit, și al treilea Scoletiv După ce polițiștii au explorat Dăm­bovița in căutarea celui de-al tre'lea pachet, di­ dimineață, pe la ora 8, s'a prezentat la prefectură gardanul pu­blic Gând­lă Dum­itru, cu postul in Parcul Herăstrău, aducând cu sine un „colet“,.. D. T. Sepeanu și chestorii Stratan și Copotoiu, tocmai se aflau in confe­rință când Gardianul s'a prezentat cu săculețul, raportând împrejurările în­­ care l­a găsit. Astfel, în timp ce-și cerceta secto­rul în preajma lacului Herăstrău, în apropiere de restaurantul ,.Pescăruș“ , a observat un pachet, care fusese scos la mal de apă. Gardianul desfăcând pachetul l,a a­­părut în față capul unei femei, oribil mutilat. Gardi­anul și-a dat seama imediat d­­e vorba de cel de-al treilea pachet în legătură cu crima descoperită în­­ urmă cu câte­va zile. Capul victimei fusese împachetat într-o față de pernă tip cazon având o stamp­lă pat­rată cu inițialelee B. T. JW. Deasemeni pătura ce forma în­velișul exterior al pachetului este tot in zonă. In pachet polițiștii au mai gă­sit mâinile și picioaresi femeii ucise. Aceste resturi de cadavm au fost trimisee Imstatutului Medico Legal. Un cap oribil Am fost la morgă — și am văzut. Caimi este oribil la vedere — și păstrează expresia ultimei clipe — de viață . Tâmpla dreaptă e­ste vânătă — nea­gră — de pe urma unei puternice lovituri cu un­ corp contondent. Ple­oapa dreaptă este închisă și umflată, în­ urma unei lovituri puternice. Ochiul stâng este holbat grta să-și iasă din orbită iar gura contractată într-o grimasă de groază. Ce-a urmat a fost cel lui stoamac act ea-i poate­ comite o beatie cu c­hip de om: sadi­cul, asasinul s-a repezit asupra f­­ireii trâ­idind-o jos apoi cu o singură Io. ,­vitură i-a tăiat beregata dela stânga­­ la dreapta. După ce a lăsat să se jo sniitiuare in pagina 3-a, întreg personalul armatei VA BENEFICIA ANUL ACESTA DE CONCEDII DE ODIHNA ilibreg per&lKialul subofițeri, maiștrii și funcționari civili) va beneficia în vara acestui an de con­cedii de offismă­ Concedi­­e se vor acorda în două se­rii a 31 de zile fiecare. Durata primei serii este deja 1—31 zil­e, iar a celei de a doua dela 1 Aug. — 31 August. In prima serie concediile se vor a­­corda cu precădere ofițerilor, subofi­țerilor și maiștrilor militari cari au li­crat pentru CARS și a celor ce au fost rele Moldovei. Personalul armatei care merge la o stațiune climaterică sau balneară ori la Sanatoriile Militare, are dreptul la fol de drum dus și invers cu un silve>r loc pe bază de certificat medical , a­­probarea Direcției Medical- M. R­Pentru concediile de odihnă nu se acordă foi de drum. Unitățile vor primi te scurt t­rip or­dine speciale in acest sens. Citiți în corpul »iarulu­i; GRAVE EVENIMENTE IN UNGARIA — Demisia prințului mini­ștri# Nagy — CATASTROFĂ AERIANA DE LA NEW YORK —Pasagerii au ars­­ Se — IMPORTANTE EXCLU­DERI DIN PARTIDELE COMUNIST ȘI SOCIAL­­DEMOCRAT Știri culturale, ecouri, din Paris . Marcel Aymi a terminat un nou volum: „Vinul Parisului" (Le vin de Paris). Este vorba chiar de vin produs la Paris: pe alocarea, pe movile Montmartre sunt supra­fețe, abia mai mari decât aceea unei batiste, unde crește vița de vin­­a și vinul este bun, pe care ii produ­ce Parisul. De cultura acestor petece de pă­mânt se leagă o serie de legende, ca minunile adecvate lor și Marcel Ayma le evocă intr’o colecție de nuvele, în stil de sugestie, fără a apăsa pe amănunte. — Piesele lui Alfred Capus vor fi reluate de unii directori de tea­­tru. Ne amintim de acest străluc­ l ziarist, scriitor spiritual, in fine u­­nul din acei oameni de litere care între anii 1890 și 1914 erau expre­sia a ceea ce se numea ,,dulceața de a trăi" — ,la douceur de vi­ I« vie . Primele sale opere au fost ,,Șan­sa” (La Verne), „Sofii Leontinei" (Les maris de Liontine) și „Mica funcționară" (La petite function­naire). Dar nici o epocă nu a fost pentru Afford Capus mai grea decât acea a­­,dulceței traiului", de­oarece Ca­pus era jucător și cambiile, datoriile mari și mărunte il strângea pe scri­itorul înghesuit în salariul său insu­ficient, până la încasarea primelor „redevențe" ale pieselor sale. Mai târziu redacor-șef al ziaru­lui „Le Figaro", dramturg cunos­cut și jucat, piesele sale sunt ale unui moralist pătrunzător al vre­­murilor, dar jucătorul nu se des­­bărase de pasiunea sa și grijile „e­­chilibrării financiare" l-au urmări dealungul întregei sale vieți.­­ Fără a micșora cu nimic me­ritele multor producțiuni cinemato­grafice, această artă este considera­tă in cercurile literare ca Inamicul public No. 1 a Teatrului, care e­­xercită o adevărată dictatură asu­pra producții­or scenice. Asistăm oare la o psihoză a­nematografului? Mulți cred că ei­a­­proape totul se reduce la faptul că spectacolele sunt permanente și în acelaș timp de o foarte lesnicioasă înțelegere, producțiile cinematogra­fice fiind în genere alcătuite un spi­rit comercial. „Dânsa" este frumoa­să. „El" este frumos și o sărutare de prim plan și unește un „final". Dar Teatrul continuă să trăiască, chiar dacă trebuie să sosești la oră fixă „îmbrăcat", și chiar dacă tre­buie să induri interminabile „ an­tracte". Teatrul își datorează via­ța prezenței efective a actorilor, 00. cei­lor adevărate, râsului si suferin­ței redate de protagoniști­că. Tinerile trupe de teatru, care par­ticipă in prezent la Concursul gru­părilor de amatori, sunt atât de nu­meroase, incăt se poate spune că iubirea pentru teatru nu este pe cale să se stingă, iubire pentru ceea­ ce constitue o sforțare intelectuală, o emoție de artă. — In anul 1469. In acest sfârșit .Continuuse în pagina 3-a Un masiv transport de porumb din Statele Unite, a sosit la Constanța CONSTANȚA 30.­­ Astăzi a sosit în portul nostru, venind din Fhadelfia, vaporul american ,,Muncie Victory“ al Societății­­ Americane ExPort Line din New York, încărcat cu 8954 tone porumb care se livrează guvernului român în baza acordului de la Washington, încărcarea acestor cereale în Vagoane a început imediat prin intermediul In­­ocopului, trenurile urmând să plece în­cepând de mâine în regiunile indicate­­ de către comandamentul distribuirii care funcționează în portul nostru For­malitățile vamale și de expediție au fost îndeplinite de agenția Eirourile unite — Solar reprezentanta vasului. Tot astăzi a sosit în port vaporul sue­­dez , Bargalan“ al agenției de navigație Marea Neagră care a ad­us din Brazilia ,1 transport de 1000 vagoane porumb, pentru România. Vasul va încărca în compensație, la con­travaloar­e cand­, sate de turte de răpită, care sa exportă in Suedia unde sunt întrebuințate pen­tru hrana vitelor. AMÂNAREA COMPRIMĂRII APARATULUI DE STAT Din cauza că mai multe de­partamente și servicii n'au pu­tut termina în termenul fixat lucrările pentru comprimarea a­­paratului lor funcționăresc, s'a luat hotărârea de a se amâna a­­cest termen până la 1 iulie 1947. DE GASPERI A FORMAT NOUL GUVERN ITALIAN ■ ■ ROMA 31 (Radio) — D- de Gasperi a anunțat la mie­zul nopții că a constituit noul guvern italian. Numele miniștrilor vor fi anunțate astăzi dimineață. UN CE CONDIȚII ACORDĂ ST. UNITE CREDIT FINANCIAR ITALIEI ■ ■ NEW YORK 31 (Radio). — Ag­enția .»United Press“ a anunțat asea­ră că Statele unite ar fi dispuse să acorde stan­ed na ©rodit de 100 mili­oane dolari, cu condiția ca d. de Gasperi să formeze noul guvern fără reprezentanți ai partidului comunist. EMIGRANȚI EVREI ARESTAȚI LA FRONTIERA ITALO-AUSTRIACĂ ■ ■ LONDRA 31 (Radio) — La frontiera italo-austriacă au fost arestați cri 211 evrei pe când încercau să treacă din­­ Austria pe teritoriul italian Marea Britanie ceruse recent guvernului italian să ia măsuri pentru a opri pe evrei să folosească Italia ca punct de plecare spre Palestina. 120 MORȚI ALE CATASTROFELOR AERIENE ÎNREGISTRATE IN CÂTEVA ORE ■ ■ NEW YORK SI (Radio). — Catastrofele aeriene înregitrate era seară la New York, Tokio, Alaska, Islanda și Olanda s-au soldat cu 120 victime omenești­ In catastrofa­­ înregistrată in munții dîn apropiere de Tokio, unde s’a prăbușit un avion american, au fost 40 morți. Pe aerodromul din New York, unde s-a prăbușit un aparat al aviației civile, s'au înregistrat 39 morți. Urmează în ordine: 25 morți In accidentul de avion din Islanda, 12 la Olanda și 3 la Fairbanks (Alaska). UN FRUNTAȘ LABURIST PARTICIPA LA CONFE­RINȚA PARTIDULUI SOCIALIST ROMÂN I­I LONDRA 31 (Radio). — Aseară în ședința de închidere a congresului general al partidului laburist s'a anunțat că d- Morgan Philipps va par­ticipa la apropiata conferință social-democrată din România. Congresul a acceptat să trimită un salut frățesc congresului socialist român, înainte de a pleca spre România, d. Philipps va Participa la congre­sul internațional socialist, care va avea loc la Zuerich în zilele de 6, T și 8 Iunie. Emma Gosling a fost internată într'un lagăr Procesul ei va avea loc în luna­­ min NTIERENBERG SC (RadoT^g — Ca­­ vada înainte de judecarea procesata) rftcmfmfIpdiitii PI Asterfitiet ’FR.A’KThE PRES­­ său CarA VS, AVMl inn * Jam« m­«aK,. tale a lunii Iunie. , SE transmite: Vineri la orele 6 dimineața, inna Goering, care fusese arestată Mier­curii din ordinul ministrului bavarez pentru denazificare, a fost transfera­tă la lagărul de Internare a civililor germani de lângă Augsburg, Goeppin­­gen. Această hotărâre luată de autorită­țile bavareze a fost determinată de e­­vadarea d-nei Frtofc văduva ministru­lui de interne nazist condamnat la moarte anul trecut, deoarece erau te­­meri ca Emma Goering ar fi putut e­ SOȚIILE altor foști MINIȘTRI NAZIȘTI EXE­CUTAȚI AU FOST ARESTATE BERLIN 30 (Radar). — încă două soții a marilor șefi naziști judecați la Nuremberg — Frau von Schirach (al cărei soț execută pedeapsa de 20 ani închisoare) și Frau Sauckel (văduva conducătorului muncii germane, care a fost executat) urmează — după cum s'a aflat Vineri seara — să fie arestate­­ pe baza legii de denazificare. Tragedia intelec­tualilor ■M_______________________ de dr. S. IRIMESCII _____________________ _ Í­­raiul oamenilor în zilele noastre a devenit o sarcină penibilă. Lipsu­rile fac din el un adevărat supliciu Trebue mult curaj ca să fie su­portat. Toate categoriile sociale se silă expuse la mari sbuciume și frământări. Dintre ele, intelectualii sunt cei ce su­feră mai mult. Termenul de intelectual are un ac­cent și o notă care-l fac să fie puțin a­­great de publicul mare. Când cei ce sunt desemnați ca intelectuali și-l atribue s'n­guri, ei apar cu prezent'' prea mari, râv­­nind să fie socotiți ca aristocrați ai gân­­d­rei. Titlurile și diplomele nu sunt su­ficiente ca epitetul acesta să fie motivat și justificat. Cultura se dobândește prin studii și migală dar ca să fie reală e ne­­voe să fie asimilată. Sunt mulți care se instruesc stoguri, autodidacți și reușesc să se cultive intens și solid fără să po­sede titluri sonore cu ștampile ale oficia­lităților de care să se prevaleze. Ei se afirmă astfel ca reali intelec­­tuali pe când cel numai cu diplome dar ale căror calități de gândire întârzie să se manifeste uzurpă o titulatură ce­­ se poate contesta. Cu sau fără titluri pentru indelrime­ri care sunt clasate ca aparținând celor ce muncesc cu mintea, aceștia trec acum prin copleșitoare miterii materiale de pe urma cărora derivă și cele morale. Birurile nu mai contenesc. E o problemă chinuitoare pentru ei cum să împace nevoi elementare de trai ca astfel să poată subsista. Alimentele dacă se găsesc au ajuns la prețuri astrono­­mice. Taxele la apă, lumină, pentru te­­lefoane, radio devin prohibitive, atingând­­ proporții fantastice. 1Retribuțiile d­o­ar la cel ce au urcat toate treptele ierarhice în raport cu cheltuelile pentru un trai decent sunt derizorii. Un profesor universitar având toate gradații­le, pentru a da un singur exemplu pri­mește 0 jum. milioane le­ lunar. Cunoaștem toți, atâția oameni care s-au dovedit că sunt capacități prin lucrări de seamă înscrise în analele științei sau ale literaturii universale reduși să-și vândă până și instrumentele de lucru — micros­­coapele, cărțile — ca să aibă ce le trebuie pentru a-și procura alimentele care le sunt necesare ca să dureze și să muncea­scă mai departe. Jalea e mare, in dispera­re, oamenii aceștia care sunt factori de mândrie pentru fața unui neam nu mai găsesc posibilități să gândească și orice­­ activitate a lor ce putea să fie încă atât de fructuoasă încetează. Sentimente de revoltă contra unor împrejurări așa de potrivnice ar putea să fie un si­mul pen­tru ei la o activitate și mai energică. Ca să o desfășoare ar avea însă nevoe să dispună de forțe suficiente ca să reac­ționeze în mod eficace. In pagini de adâncă filozofie, Anatole France, într'un esseu al lui, proslăvește suferința din sferele senine ale gândirii în care plana, degajată de orice contin­gente.­­ Pe granitul durerii spune el este sta­bilit solid curajul, eroismul. Umanitatea având conștiința obscură a necesității ei, a situat tristețea pioasă printre vir­tuțile sfinților. Răul e rațiunea de a fi a binelui. Alfred de Musset proclamase și el într'un vers celebru: ,,l­ homme est un apprenti, la douleur est son maître". Omul e un uc­enic al durerii care e stă până lui. Dar, pentru a priv sufernța din regiuni atât­ de înalte și a­ i găs­­eș­ | pl'cații cu consolări că din ea vor ieși­­ mulțumiri super­e­ore, creerul e nevoi­t să fie suficient irigat de un sânge care­­­ să poarte în el seva vieții. Când scos4 1 isvor e secat, creerul vegetează și se a­­trofiază. Spinoza, în camera lui îngustă de la Amsterdam unde șlefuia lentile, dar mintea lui căuta formule superioare de rațiune așa cum lapidar le-a expus în ,,Etica1* lui avea posibilități materiale ca să-și intrețină trupul pe care ftizia îl măcina. Continuare in pagina 4-a locul sacru al Confederației latine a fost descoperit — Confirmarea fesei sus­­ții si3te de s ° ©#tî ® K ®i­ B­C, Dai­­cevicéi acum 13 ae­și — ROATA 30 (Rador). — Coresponden­tul Agenției RADOR transmite : O interesdntci descoperire s-a făcut In mica localitate Marino, situată la câțiva km. de Roma. In urma unor lucrări agricole sta dat de urm­ele locului sacru al "Con­federației latine", numit :,Lucus Feren­­tinus". Trebue subliniat că descoperirea de azi corespunde întocmai tezei susținu­te, cu 16 ani in urmă, de profesorul C.­ Daicovici pe baza unei critice a textelor antice. C. Daicovici, este as­tăzi Subsecretar de Stat la Ministe­rul Industriei și al Comerțului (N. R.) Afirmația savantului român, care contrazicea teoriile celor mai de sea­mă istorici și arheologi ai lumei, este confirmată acum ca bază arheologică prin recenta descoperire a unei com­plex de așezări d­in epoca republicană anterioară lui Sylla și a unei serii de fragmente epigrafice. Direcția săpăturilor din Latium a încredițat profesorului­ Dinu A­rameș­­teanu, conducerea lucrărilor și publi­carea materialului fiind considerată drept confirmare strălucită a tezei unei arheolog român J

Next