Timpul, iulie 1947 (nr. 3470-3495)

1947-07-02 / nr. 3470

i V n < f REDACȚIA ȘI: AID AUINISTRAȚIA: BUCUREȘTI, _ strada Sărindar Nr. SK TELEFON: Redacția și Ad­ția 3.05.44 Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE: (ara : la străinătate ! Tariful Id funcțiune de convențiile poștale Inter­naționale Funcționarii publici și pensionarii Lei 80(1.000 pe 3 luni Pentru bănci și societăți Lei 2.500 000 anual Pentru Autorități și Instituții Lei 3.000.000 Abonamentele Încep la 1 și 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar cont aprobării Direcți­unei Generale P. T. T Nr. 30286/5 Mai 1939 Cont C. E. C. Poștal No. 1327 Proprietar: .TIMPUL" s. A. R. Jh____ înscria 8Ub Nr. 202 Trib. Ilfov Miercuri 2 iulie 194. ANUL X| - Ho. 3470 & 0 !£> S& sri­ Gst.S&.S&.S!SJ& SL.. ^ ' wP**' zilnic S fin#%EL. MAI r T VECHI '• ȘI MAI I­NFORM­AT W Z.I.AB­CONOMIC t­ara­t in 3 luni 350.000 lei REAUZARI FERICITE , stațiunile baleno - clima­tice, le face inabordabile pentru cea mai par­te a cetățenilor. Chiriile pen­tru camere, mâncarea, taxele de băi, etc., sunt excesive pen­­tru cei mulți, printre cei cu salarii chiar destul de mari. Ca o primă consecință, sta­țiunile sunt goale. Deși la 1 iu­lie sezonul se inaugura oficial, cea mai m­are parte din came­re și vile fiind închiriate, anul acesta ele sunt în cea mai mare parte goale. Proprietarii rezis­tă nevrând să reducă prețuri­le, amatorii se feresc, sunt în imposibilitate de a se plăti. Chirii de 30 și 40 de milioane lunar, alimentația care poate fi dublă în costul ei, elimină cea mai mare parte din acei cari s'ar fi putut duce să-și caute sănătatea sau să se re­creeze. Chestiunea apare destul de gravă. In primul rând că îm­piedică populația de a­ se bu­cura de binefacerile unei luni de odihnă în stațiunile balneo­­climatice, apoi veniturile cari le reprezenta pentru aceste stațiuni zecile de mii de vizita­tori, pentru stat, Ofici­u Națio­nal de Turism, comună, etc. La acest lucru s'au gândit cei de la O.N.T. creând condi­­țiuni avantajoase pentru sin­dicaliști. Acestora li se oferă camere la prețuri maximale ce nu depășesc suma de 1 mi­lion jumătate, au reduceri la taxele d­e băi, o reducere de 30 la sută la resturante. Și dacă vizitatorii cari pleacă pe con­tul lor la stațiuni sunt foarte puțini anul acesta, cei cari se bucură de aceste reduceri sunt într'un număr impresionant de mare. Cererile înaintate O­ N.T.-u­­lui întrec quantumul came­relor rechizionate din toa­te stațiunile. La mun­te și la mare, în localitățile cu izvoare termale și curative, s'au înscris sindicaliști, munci­tori cari au nevoie mai mult decât oricine să-și refacă să­nătatea. In­cepând de astăzi 1 Iulie, Cerși i­&sîț'S­ea in­na:*. 10­ m ­ " I * »*M 4 PftGM 5000 SE al Se PARIS, 3 ® (Radar). — Redactorul tvplofsnaitic AgsmiSei KEITEK co­munîce s Di*a sainsli ("< ",'țmră d­e încredere s-a aflat Lsm îî seara că c © st'W ® rss­ai3 © tori partit © cu privire la pia­nul Marshall pe­ rcr Srao Eoarcpa ar urma să ia sfârșit Mărfi, de cum se păstra secretul dat fiindcă, britanice a ] după părerea ei, acest secret au anunțat că delegația a hotărît pa mai fost păstrat în mod efec­­să revină asupra hotărîrii de a­c­tiv. Simultan, purtătorul vânt a delegației Conferința de la Paris îat sfârșit Planul britanic expus de d. Bevin — așteaptă o nouă declarație a d-lui Molotov . S-a aflat din sursă demnă de încredere că d. Bevin a schițat Luni propunerile britanice pen­tru mecanismul ce ar urma să funcționeze în cadrul planului Marshall. Din aceeași sursă demnă de încredere se arată că d. Molotov a prezentat la rândul său pro­punerile rusești cari nu se deo­sebesc substanțial de poneiul de vedere sovietic prezentat Sâm­bătă și Duminică. Se crede că cei trei miniștri de externe se vor întruni Marte și este posibil să asculte o nouă declarație din partea d-lui Mo­lotov. Planul britanic schițat Luni de d. Revin prevede constituirea unui comitet executiv care să întocmească un plan de patru ani pentru refacerea Europei. Se prevede de asemenea creiarea unor­­ comitete ad-hoc pentru studierea problemelor cărbune­lui, oțelului, alimentării și trans­porturilor comitet care să pre­­zinte rapoartele până la 15 Au­gust. Deja ministerul de externe francez Continuare in pagina 4-a ■s DESCHIDEREA EXPOZIȚIEI CARȚII ENGLEZE Eri la ora 19 s-a inaugurat la sala Dal­las Expozsife Cărții Engleze. Discursul de deschidere a fost rostit da d. Aur’r i Kollmann, reprezentantul politic al Marii Britanii la București. In asistență, d Ion Pas, ministrul Ar­telor, d. Miron Nicolescu, subsecretar de stat te Ministerul Educaței Naționale, d. Ganeff, ministrul Bulgariei, d. Costel* nicovo, însărcinatul cu afaceri al Italiei d Autagneau, consilier al Legației Fran­ceze, d. prof. G. Gusti, d. Andrei Rădu­­lescu, fost președinte al Academiei, d. prof. Mihai Ciucă, prof. N. Hortolomei, d. prof. Constantinescu Iași d. prof. Al. Ro­­setti, rectorul Universității, d. prof. Am­­i­r# Oțetea ,, imr.f. N Serbau d. dr. Win­tr­er, d. Mac Done­id de la Misiunea Ame­ricană, d. Kudeniac, atașat de presă al Legației Cehoslovace, d. prof. Papacos­­tea, d. George Macovescu, d. maior Por­ter, d. Tudor Teodor­escu Braniște, d. Bu­tta, d. Camil Petrescu, 5. m. a. Sunt expuse cărți de literatură, de po­litică, de artă, de muzică, de medici­nă, doar copii etc Shillingul este socotit la 144.000 lei. D. ION PAS, ministrul Artelor, ad una din vitrin ® PERICOLUL FEBREI TIFOIDE — Instrucțiunile Ministerului Sănătății — Febra tifoidă (lingoarea) este una dintre bolile contagioase cele mai grave. Ea are o durată mai lungă decât oricare altă boală contagiosă, prezin­tă cele mai numeroase și cel mai grave complicațiuni (hemoragii și perforații intestinale, cadriopatii, otite, surdi­tate, etc.), dă cel mai mare număr de morți, are cea mai lungă și cea mai grea convalescență și rasă după tre­cerea bolii cele mai multe infirmități. Apariția și desvoltarea epidemiilor de febră tifoidă sunt în strânsă legă­­tură cu o serie de împrejurări, intre cari starea de insalubritate, muștele, lipsa de curățenie individuală — deosebi a mâinilor — modul neigienic de păstrare, prepararea și servirea a­­limentelor, infectarea apei de băut, fie că este vorba de puțuri individuale fie de alimentări centrale cu apă. PERICOLUL FEBREI TIFOIDE IN CAPITALA In Capitală pericolul febrei tifoide este determinat în primul rând. De alimentarea cu apă potabilă a orașului, rețeaua de distribuție, in urma bombardamentelor cu toate re­parațiile făcute prezintă încă nume­roase crăpături mai mari sau mai mici prin care pătrund în interiorul conductelor, murdării absorbite prin vidul care se produce din cauza dis­tribuirii discontinue a apei, din cauza cantității insuficiente de apă, în raport cu numărul populației Cap­talei, Alimentelor și în deosebi a laptelui și a zarzavaturilor stropite cu apă im­pură­ De condițiunile neigienicã în care se debitează alimentele, in deosebi a celor ce se consumă crud ®. In fine faptului că ridicarea ^ în­depărtarea gunoaielor ne face pică în mod incomplect, dar conservarea gu­noaielor nu arareori este atât de ne­­­g­enic încât ele constituesc advărate culturi pentru desvoltarea muștelor, al căror rol este foarte important în răspândirea febrei tifoide. APA TREBUE FIARTA Ministerul Sănătății având în vedere că pericolul febrei tifoide în Capitală în general pe toate orașele în care alimentarea cu apă se face cu apa de suprafețe, Dunăre sau alte râuri, este mai grav decât în anii anteriori, tine să atragă atenția populației asupra a­­cestei teribile boli și să o sfătuiască pn mod insistent ca să aplice cu toată seriozitatea și din timp următoarele măsuri: Să nu se bea, sub nici un mo­tiv apă, decât după ce ea a fost fiartă în clocote, apoi vânturată și răcită, apoi se va păstra aco­perită. Ministerul insistă asupra ace­stei măsuri, deși s'au făcut pro­grese în repararea conductelor și mărirea debitelor de apă, re­pararea filtrelor și dlorizarea apei, în anumite împrejurări și mai ales din cauza întreruperii, apa constitue un pericol virtual de contaminare. VACCINĂRILE SĂ se vaccineze fiecare persoană con­tra febrei tifoide. Vaccinările se fac prin injecții cu vaccin T­l.B. vaccinarea pe gură, care este o metodă cu totul nesigură, se „a fac­e mod excepțional numai la sta­­tul medicului și numai pentru persoa­nele pentru, care­ vaccinarea prin injecții este contra­indicată. Vaccinurile se pot face la dispensarele Continuare în pagina 3 a RIDICAREA INAMOVIBILITĂȚII MAGISTRAȚILOR Comitetul Central al Sindica­tului Magistraților din întreaga țară, întrunit în ziua de 28 iunie, la București, a hotărît cu unani­mitate de voturi să se facă­ de­mersurile necesare pentru ridi­carea inamovibilității magistra­ților în vederea de a se asigura țării magistratura de care are nevoe. i VASTE OPERAȚIUNI DE CURĂȚENIE IN SU­D- ESTUL POLONIEI VARȘOVIA, 30 (Radar) Luni s'a anunțat oficial că teroriști, aparținând organizației ucrainene UPA, au fost omoriți în cursul operațiunilor de cură­țire efectuate de la începutul lu­nii Mai în sud estul Polon­ei. Numărul teroriștilor arestați nu se cunoaște exact, dar se semnalează printre ei prezența a șase membri ai bandei „Hry­­nia“, care au luat parte la asa­sinarea subsecretarului de stat al apărării naționale, generalei Walter Wangter, la 20 Martie. Pierderile forțelor de siguran­­ță însărcinate cu aceste opera­țiuni de curățire, se ridică, după informațiile oficioase la 100 morți. r mangala—ii:«« mmammmmtm m­um­mae mm—hhhiito Programul serbărilor festive din Salzburg Putem împărtăși cititorilor noștri v­.c,c -w .u.l ■. primire la ser­bările muzicale din anul acesta cari vor avea loc la Salzburg. Mozart va fi reprezentat prin două opere: „Cesi fan tutte" dirijat de Josef Krips, regia O. F. Schuh cu doamnele Seebried și Schwartz­­kopf in rolurile principale și „Nun­ta lui Figaro" condus de Hans Knapertsbusch. cu concursul d-nelor Maria Cebotari, Roos, Schwartz­­kopf, Seefried. Pe Figaro ii va cân­ta D. Kunz, iar direcția de scenă ete încredințată D. Waller. Conducerea operii „Arabella’’ de Richard Strauss o va avea Dr. Karl Böhm, direcția de scenă D. Renner din Hamburg. Rolurile principale vor fi cânate de d-nele Reining, Anday, de la Casa și d-na Hamm și Hotel. Premiera operei „Moartea lui Danton” datorită tânărului compo­zitor austriac Gottfried von Einem, va fi dirijată de celebrul conducător de orchestră Otto Klemperer, regia O. Schuh. Maria Cebotari va cânta singurul rol femenin, iar cele bărbă­tești vor fi cântate de d-nii Schäf­fler, Adlersronger și Patzak. Vor mai avea loc opt mari concerte sim­fonice. Edwin Fischer va dirija o seară Mozart, Wilhelm Furtwängler una Brahms, la care Jehudi Menuhin va cânta concertal de vioară, Charles Munch un festival de muzică fran­ceză. Vatzlav Talich, unul de mu­zică cehă, John Barbirolles va com­­duce opere din Delius și Haydn, Otto Klemperer va dirija a 4-a simfonie de Mahler, Hans Knaperts­­busch un concert Beethoven și Ernst Ansermet opere de Honegger. Sub conducerea lui Bernard Paum­gartner vor avea loc patru concerte de serenade. Maestrul de cor al d-lui Messner i’a conduce cinci concerte. Muzica de cameră va fi executată de quartetul Carpet, trio Fischer și quartetul Schneiderman. Intr’una din seri se va da ,Je terrot lunairg" de Arnold Schönberg. 1 m 3 .0Likj&JKpr.4$p&spjv&&&&affc Mtoreso Mir M­SIIMESCU AL DEMOSTENE botez Întrevederi la Washington asupra Un cămin care-l poartă comemorează astăzi, pentru numele prie­teni și admiratori pe Profesorul Ion Simionescu Maistrul Tudor Arghezi, a săpat alaltăeri intro tabletă, trista in­fă­­țișare a săracului provizorat de as­tăzi lipsit de tradiție și in urmă­ lipsit de măreție sfințenie pentru viitor Aceasta este marea neiinște și marea tristeță a oricărui artist con­­știent de­ acum, provizoratul. Totul din trecut pare să se scu­funde tn uitare și indiferență. Tot ce facem nu mai pornește dintr’o viziune înșelătoare de durată, de „nemurire”, — cum se spunea în vremurile cu iluzii vane de odinioa­ră. Totul e menit unui prezent in­stantaneu, independent, izolat, trist, fără trecut și fără viitor, — adică fără amintiri și fără de iluzii care să treacă dincolo de clipă. Nimeni nu mai cultivă răbdarea artei, munca ei, și imaterialul, ,no­­fabilul din ea care-i da aspect de vecii vecilor. Tot ce facem este nu orice artă, de azi pe mâne, dacă nu este pur și simplu, tăcere. Sentimentul pentru valorile trecu­tului pare de­ acela anacronic și deșert Nimic nu se mai respectă ca valoare în sine, din tot ce a fost. Lumea e grăbită, avida, chinuită de un fel de boală necunoscută și fără de leac. Nu are timp pentru con­templare, și întoarcerea privirilor înapoi este în mod fatal o contem­plare. Viața e scurtă și repede To­­tul se arde deodată și integral. Via­­ța e aspră. Oamenii și mai așor. Un fel de crez al deșertări unei și inutilului mai agită Încă rămăși­­țele unei lumi, decedată fără să știe, nu acest răsboi, ca un fel de erou necunoscut, fără nume, ca un nobil voluntar căzut, — ca un Byron re­editat, simbolic. G. Ibrăileanu spunea mi se pare, referîn­du-se la ăitiuo­ia. mumei­­i, căi cineva moare a doua oară și de­­finitiv, numai atunci când a murit ultimul om care-și mai aducea aminte de el. Amintirea despre cineva este o rechemare din trecut și neființă, o trece de-o clipă c­u acelaș chip prin această lume. Dacă este așa, Profesorul Ion Si­­mionescu, cu tot. provizoratul de azi, și cu toată Ștergerea din voca­bular a cuvintelor care păstrarea unei memorii și desemnau a unui îndelung respect și , post mortem’’, nu a murit încă. Pe Profesorul Ion Simionescu il poartă un amintire și il evocă prin­tre noi, sute și mii de elevi din a­­tătea și atâtea promoții,il evocă mul­țimea de semeni Mre l-au întâlnit, l-au iubit și lau stimat îl evocăm și noi aceștia deja ,,Timpul’ unde Goniî intrai’a în pagina 3-a Mamaia și-a redeschis porțile Un eveniment care marchează începutul vieții balneare a Constanței CONSTANȚA. 86. — După cinci ani de totală inactivitate, băile Mamaia și-au­ redeschis as­tăzi porțile, într-un cadra^festiv. Evenimentul marchează reîn­vierea vieții balneare a Con­stanței, un pas serios în drumul normalizării. Pe plan economic, orașul nostru își ducea existen­ța in activitatea portului în tot timpul anului, și a băilor de mă­re în timpul sezonului. Mamaia actuală, clădită sub primariatul d-lui Horia Grigo­­rescu, actualul ministru la Pra­­ga, intre anii 1934—1937, s-a pu­tut înălța grație veniturilor im­portante pe care municipalitatea le realiza din încasarea taxelor la exportul produselor petroli­fere. Astfel cum se prezentau instalațiile plajei și a băilor, îna­inte de război, stațiunea noastră rivaliza cu stabilimentele simi­l și instalațiunile băilor propriu lare ale occidentului.­­ zise, Mamaia și implicit Constan Prin «instrucțiunile executate» (Continuare în pag» 2-a) Cazinoul din Constanța. äBP conferinței tripartite de la Paris ■ ■­NEW­ YORK, 1 (Radio).­­ Președintele Truman a luat eri destinul cu generalul Marshall, secretarul Departamentu­lui de Stat, cu care s-a întreținut asupra conferinței tripartita de la Paris. Generalul Marshall a primit într'o lungă audiență pe lor­­­­dul Inverchappel, ambasdorul Angliei în Statele Unite, cu care a discutat asupra felului cum decurg lucrările conferin­ței de la Paris. Lordul Inverchappel a fost primit apoi de președintele Truman la Casa Albă. PROPUNERI PENTRU CONSTITUIREA FORȚEI MILITARE A NAȚIUNILOR UNITE ■ R NEW YORK 1 (Radio) — Comitetul de stat major al Națiunilor Unite, compus din generali și amirali reprezentând cele 5 mari puteri, a prezentat aseară Consiliului de Securi­tate propuneri cu privire la modul cum ar trebui să fie constituită forța militară care va fi pusă la dispoziția Contr­­oiu­lui in cazul cum­ pacea ar fi am­­enin­țată. Delegatul Statelor U­nite a ,,"° P”US ca această forță militară să fie formar­tă din: 20 divizii 3800 avioane si Sop vase de ra­ boiți. > Delegatul Franței a propus 16 divizii, 1200 avioane Și 120 vase da războiu,­Delegatul Marei Britanii a propus­­ 12 divizii, 1200 avioane si 120 vase da. războiu.­l Delegatul Chinei s­a declarat de acord cu propunerea britanică. Reprezentantul Uniunii Sovietice n’a prezentat până acum propunerea Sa, REDUCEREA RAȚIEI DE CARNE IN ANGLIA ■ ■ LONDRA, 1 (Radio). — Un purtător de cuvânt al gu­vernului a anunțat că începând de săptămâna viitoare, rația de carne în Marea Britanie va fi redusă, din cauza numeroa­selor pierderi de vite datorită gerului aspru din iarna tre­cută. EXTINDEREA GREVEL­OR DIN STATELE UNITE ■ ■ NEW YORK, 1 (Radio). — Telegramele primite aseară anunță că sunt temeri că greva celor 40.000 muncitori din șantierele navale de pe coasta Atlanticului se va extinde miezul nopții și asupra celor 80.000 de muncitori care crează în șantierele de pe coasta Pacificului. Se anunță pe de altă parte că greva în minele de căr­buni din USA continuă. Al. 4M.EA STAT ^AMERICAN ■ 0 NEW-YORK, 1 (Radio). — Camera Reprezentanților a început discuția asupra proectului de lege care propune re­cunoașterea teritoriului Kawai ca stat american. Deputatul republican Al­an, care a prezentat proectul din inițiativa­ parlamentară, a declarat că în cazul când proectul va deveni lege, teritoriul Hawai va fi primul stat american situat în afara limitelor continentale americane. RESTRANGEREA IMPORTULUI IN RASTANIE MAREA la K­u­R­A LONDRA 1 (Radio). — In șe­dința de ori după amiază a Camerei Co­munelor, ministrul de finanțe Dalton a declarat că în viitoarele 12 luni im­portul tutunului,­­petrolului și hârtiei, va fi redus. Se va proceda și la i­s­­trângerea importului filmelor străine. Vor fi menționate la actualul nivel nu­mai importurile produselor alimentare și a­ materiilor prime. Ministrul și-a exprimat ingrijorare­a față de descreșterea alarmantă a sto­cului de dolari al statelor europene, declarând că creditele obținute de Ma­­rea Britanie in Statele Unite sunt cheltuite cu mare repeziciune. Anglia va trebui să stabilească un echilibru intre import și export. In acest scop va tre­bui să-și mărească producția și să ex­porte In special textile în statele cu va­lută forte. 25 DE ANI DE DOMNIE ASUPRA CELUI MAI NIC STAT DIN EUROPĂ Pr­ințul Ludovic al li’-lea a împlinit eri un sfert de veac de când s’a urcat pe tronul principatului Monaco. Statul Monaco, moșie de 361,5 ha. O armată de 124 de oameni, ofanterie, cavalerie și artilerie la un loc S’au împlinit, eri, 25 de ani de când principele Louis II conduce destinele țâ­rii sale, care e... principatul de Monaco- Că tot Statul Monaco nu e decât orașul Monaco și viceversa, nu este singura particularitate a celei mai minuscule mo­narhii de pe glob. Suprafața acestui Stat , oraș, nu este mai mare decât aceea a unei moșioane românești dinainte de re­forma agrară- Precis- 361 ha și jumătate- iar în lungime. Statul Monaco se întinde pe o distanță de 3 km., adică aceea ca­re separă în Anta dreaptă, piața Sf.tu Gheorghe de Hipodrom. Lățimea atinge, pe alocuri, 1 km. Populația e ceva mai mare decât a Mizilului, dar prezintă și ciudățenia că la 24.927 locuitori, abia 1574 sunt autohtoni­ O MONARHIE CONSTITUȚIONALA ȘI.„ EMINAMENTE PACIFICA Statul Monaco este guvernat de un prinț-domnitor, de un consiliu de rom­­iș­­tri și dr..­ prefectul de poliție, care joa­­că rolul cel mai de seamă în Stat. El a fost o monarhie absolută până în 1911, când prințul Albert I a petroaiat „popo­rului“ său o constituție. Nu se poate a­­firma că acest popor a luptart pentru ob­­ținerea libertăților constituționale dat fi­­ind că el nu a cunoscut nici un fel de luptă. Eminamente pacific. Statul Mona­co s-a menținut într'o neutralitate per­­manentă, pe care nici o altă țară, nici măcar Reichul nui Hitler, nu s-a gândit să o știrbească- Tocmai de aceea, „arma­­ta“ monegască are o infanterie de 124 de oameni, — trupă și ofițer; — o cava­lerie compusă din comandantul armatei și o artilerie, fără artileriști, formată din 12 tunuri rămase pe zidurile cetății de pe vremea lui Ludovic al XIV-lea. regele,soare. Deși „putere“i maritime principatul Monaco nu are nid­icărir un amiral, ca Ungaria, care l-a avut — nu l-ar mai fi abrut — pe amiralul Horry. RIEN NE VA PLUS! Industrie și comerț nu există în aceas­tă țară. Deci, nici greve, Ca in Statele Unite și Anglia, nici speculă, ca în toa­te țările europene. Mai mult, monegascii nu știu nici de impozite, fie ele directe sau indirecte, ordinare, suplimentare sau complimentare. Veniturile Statului, din care se întrețin și lista civilă a Prințului și armata, și lucrările publice, și func­ționarii, — și tot rualul administrativ proveneau exclusiv de la masa verde. Pe această masă verde se adună recolta mo­­șiei- Ploaia care îngrășa moșia era o ploa­ie de aur. Dolari tire sterline și itali­ene, franci elvețieni și francezi, Sorini olandezi, medalii și cocoșei alimentau cariera de la Monte Carlo- care e în pre­­lungirea orașului Monaco, iar crupierii erau agenții fiscali ai Statului, zeloși și incompatibili. Războiul a cauzat pagube însemnate Statului Monaco, singura lui industrie cu­noscând o gravă perioadă de stagnare, în vremea când industriile de aiurea au trecut printr'o perioadă de fantastică în­­florire. Dar pentru că există o justiție re­momentă, nu va trece mult și bacaraua va deveni iar o sursă de fantastice veni­turi, create tocmai de îmbogățiții de răz­­boi. PRINȚUL SAVANT Din toate vremurile, regii se înde­st­­niceau cu câte o meserie sau artă, pe lângă aceea de a guverna. Petre cel Ma­re al Rusiei era un priceput constructor de nave.­ Frederic cel Mare al Prusiei, construia versuri. Wilhelm al II-­ea de­­venea adesea un aprig tăietor de lemne. Regele Carol I al României avea un a­­telier de tâmplărie, Iar Gustav V al Su­ediei mărita­ iglița cu o rară dibăcie. Prințul domnitor Louis II de Monaco, care are azi 76 de ani, posedă un aqua­rium, care trece drept cel mai bogat din lume. Lucrările lui științifice trezesc in­teresul tuturor savanților de specialitate. Ist­fauna mărilor nu mai are nici un se­­cret pentru el Membru corespondent al mai multor academii, el e considerat ca cel mai priceput oceanograf Așa că nu se mai poate uni dacă studiile lui sunt un ..violon d'Tngres“ Suveranului, sau mai degrabă funcțiunea de monarh, și distracțție menită să umple orele liberi ale savantului. O ciudățenie în plus a Statului lilipu­tan Monaco.

Next