Timpul, octombrie 1947 (nr. 3547-3571)
1947-10-01 / nr. 3547
sferCUREȘTI. — Strada Sărindar Nr. U Iți £ Oi C 11A ȘI ADMINISTRAȚIA Ho (3 nouiași Ari ția 3.05.44 JtELEFONI Tipografia 3.05.42 ABONAMENTE: Lei 450.— 3 luni pentru particulari. Lei 400.—3 luni pentru funcționari și pensionari publici. Lei 3000.—2 luni pentru Firme Lei 5000.— 12 luni pentru Autorități, Instituții și Societăți V&safe». Abonamentele încep la 1 «t 19 ale fiecărei luni . Taxa de bancare plătită In numerar cont aprobării tunei Generale P. X T Nr. L0288/8 Mai 1938 Cont a E. C Poștal No. 1827 proprietar: ,T 1 M P li L“ S. A. E. : a y. înscris and Nr. 202 Trib. Ilfiv.««*».... » măsură echitabilă Problema prețurilor HM, este din nou în actualitate. Eforturile guvernului Pentru înfienarea speculei prin re____C alizarea reformei monetare sunt din nou sabotate și ici colo speculanții au început să ridice capul, încercându să reînvie timpurile fericite pentru ei și dezastroase pentru toată lumea muncitoare. Sub diferite pretexte cu toată severitatea legilor, unele prețuri stabilite de minister«l Economiei N Naționale, după calculele judicioase, sunt depășite de acei cari au interes să reînvie bursa neagră în toate domeniile. Una din condițiile esențiale ale reușitei stabilizării, aceia a menținerii puterii de cumpărare a salariaților, este astfel sabotata. La aceasta se adaugă greșita — să sperăm, nu intenționată — măsură a unor organe locale și judrgerene care, în timp ce tolerează ca unele produse industriale să se vândă cu prețuri mai mari decât dublul celor din 1938, care au fost luate ca bază de calcul, au fixal prețuri ridicole la produsele țărănești. In acest mod, s’a lovit grav în munca țăranilor care pe deoparte mi-și pot valorifica produsele la prețurile reale, iar pe de altă parte nu-Și pot procura cele necesare, din cauza prețurilor exagerate în raport cu posibilitățile lor. Aceasta este dealtfel și una din cauzele principale pentru care, în toată producția excedentară, cerealele, legumele, zarzavaturile, brânzeturile nu se găsesc in comerț. Neputând obține prețuri care să le acopere, de cele mai multe ori nici măcar cheltuelile de regie, țăranii preferă să dea altă întrebuințare produselor lor, decât să le aducă la oraș. Mercurialele au trebuit deci să sufere modificări, In sensul fixării unor prețuri reale la produsele agricole care să corespundă cu prețurile produselor industriale. Ridicarea prețurilor în favoarea țăranilor este o măsură echitabilă, portivieă stabilizarea monetară și mărirea puterii de cumpărare a salariilor nu s-a făcut pe spinarea păturii țărănești ci în vederea înfrânării speculei în domeniul industrial. S T Plecarea d-lu general colonel (üiiiniiiHiiiinmmuiiiiitimiiiiituiuitiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiuniiimntiiiiiüimiaitsniniiiüHuusmnmuiiimimfHiia de tancuri i. Z. SUSAICOV iinüiiimiiiiiiumiiiiiiiiiiiiiiiiímiuiiüiiriiiiiiiiiiuiiuiiiiiiiiiiiiiHiiHiiiiuiíiiiiiiiiiiiiuiiisuiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiHiiimiiimiiiuiiiiii) MANIFESTAȚIA DE PRIETENIE î«0 MÄM0 - SOVIETICĂ Erl. la ora 11 diminea)a a părăsi» Capitala cu un tren special, plecând din gara Mogoșoaia. d. General colonel de Tancuri I- Z. Susaikov, locțiitorul Președintelui fostei Comisii Aliate de Control, împreună cu d. colonel Molocovschi ,fost Șef de Stat Major al comisiei Aliate de Control și alți colaboratorifii da cetățeni și cetățeni cu brațele încărcate de flori, veniseră pentru a exprima recunoștința și dragostea lor membrilor fostei Comisii Aliate, însuflețirea lor era manifestată prin urări de trăinicie a prieteniei româno-sovietice, pentru prosperitatea Uniunii Sovietice, pentru Generalisimul Stalin, pentru guvernul sovietic și pentru d. general colonel Susaikov-Peperon au fost prezenți d-nn: C. Negel, Mareșalul Curții Regale, reprezentând pe M. S Regele, Dr. Petru Groza, George Tătărescu, Teohari Georgescu, G-ral Mihail Lascăr, Al- Alexandrini, Ion Pas, George Vântu, Tudor Ionescu, Radu Roșculeț. Din partea Ambasadei Sovietice au luat parte din: S. I. Kavtaradze, ambasadorul URSS in România cu d-na; I. Finogenov, reprezentantul comercial al URSS în România; N. Șutov, prim consilier de ambasadă; G- Nichitin prim secretar de ambasadă; Matveivschi, D. Cotlear, N. Lusikov, secretari de ambasadă. Din partea Armatei Sovietice, au fost prezenți d_ii: General Stolearov, General Buniașin, Colonel Timofeico, Ltc- Nichitin, Ltc. Ladginschi. Din partea Legației Bulgare, au fost prezenți d-nii: Dimitrie Ganev, ministrul Bulgariei la București, ministrul Vancev, N. Rainov, consilier de legație, PL romschi, prim secretar de legație Panticev, atașat de presă-Din partea Ambasadei Iugoslave» d-nii. ambasador Dr. Dante Medakovici. Perea K, Jankovici-Din partea Legației cehoslovace, mi..Poporul român, iubitor de pace Și de muncă, spune un cuvânt de rămas bun domnului general colonel de tancuri I. Z Susaikov și tuturor tovarășilor d-sale cari in acești anii plini de greutăți șî de mari sarcini pentru poporul și țara noastră, ne-au fost buni prieteni și neprețuiți colaboratori. Munca neobosită a domniilor lor a făcut ca să putem începe de fapt viața noastră de popor și țară independentă din chiar ziua instituirii Comisiei Aliate de Control De aceea îi rugăm să ducă cu domniile lor convingerea că niciodată acest Popor nu le va uita prietenia și munoca- Poporul român, guvernul sa- și la personal ca șef al acestui guvern, strâng călduros mânai d-lui general colonel Susaikov și tovarășilor D-sale și le urez din toată inima. ..drum bun”. In acelădit emoționat a Luat cuvântul 4- general colonel de tancuri I. Z. Susaikov, spunând in ultimele clipe, aduc incă odată in numele meu si in numele camarazilor mei, recunoștința cordială pentru tot ceeace ne-a bucurat, frind ț mandra pe pământul României, nistru Iaroslav Kraus, dr. Hudak. Din partea Ambasadei poloneze, au fost prezenți dr.iT. ambasador Lumanschi, Fyndinski, consilier, Botchek și Zu Bnski. Din partea Legației maghiare, d-nii: consilier Kklodi, secretar Fay, secretar Gyarfay și atașat de presă Koratczulaș timp le urez din toată rufena ca viitor, ca aceeași putere de mucă și cu aceeași dragoste pentru marea lor patrie, să-și poată face cu acelaș devotament datoria, cum și-au făcut și până acum. Rog și pe d. Ambasador Kavtaradze să transmită mulțumirile poporului român pentru guvernul sovietic și pentru marele lui șef. Generalissimul Stalin. Dinus bun, dragi prieteni sovietici. Noi rămânem aici avind amintirea muncii D-Voastre și cu hotărîrea de a munci și de a lupta pentru adâncirea prieteniei marilor popoare sovietice cu poporul român. Aplauze prelungite și ovații au acoperit ultimele cuvinte ale d-lui Prim manistru-Rog ped Prim Ministru să transmită recunoștința și mulțumirile noastre din inimă poporului român. Plecând de aici, purtăm în inima noastră încrederea că poporul român, popor frate poporului rus va păstra un veci prietenie și recunoștință maréim popor sovietic. Folosesc de asemenea această ocaziune și rog pe d- Ministru de războiu să transmită salutul meu prietenesc și frățesc soldaților, ofițerilor și generalilor ;Co5?í1«»F4h; în paej. 6-a) CUVÂNTAREA D-LUI Dr. PETRU GROZA PREȘEDINTELE OMULUI CuvÂntarea d-l. General-califfier pe tancuri i. l ousaicov D. General Colonelje Tancuri, I, z. Susaicov, între d-nii dr. Petru Groza și Ch. Tătărescu, in gara Mogoșoaia. CUM SE VA FACE REORGANIZAREA uiiihimmiiiiimmmuiuuiiiuiiuimiimiiiiiiiiiiiniiiiiimiiiiiiiuiiiimiiimitiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiuiuiiiimiiiiiiiiiimiiii CORPULUI DE AVOCAȚI iiiiiimimimiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiimimiiiiiiiuiiiuuiimiiimiimimiiiiiuiiiminiimii sunii în miiuimmin DE ILFOV SE VA PRONUNȚA KORI IN CHESTIUNEA DREPTULUI DE APĂRARE BAROUL Marele plan de reformă a justiției, anunțat de ministru Pătășcanu, cuprinde și o reorganizare a corpului de avocați. Această reorganizare pleacă de la constatarea că în toate barourile există o sk.iptură de avocați care, prin aceasta numai, mai mult încurcă decât descurcă justiția Numărul nu este nici odată, în favoarea caMtății Un corp numeros este greu de supravegheat și de controlat Clientela nu mai poate avea nici el in aemenea condițiuni garanția serviciilor optime pe care le cere avocatului. Corpul avocaților a ajuns in timpul din urmă un refugiu pentru toate profesiunile încheiate sau naufragiate: pensionari de toate felurile, ofițeri deblocați, profesori epurați, magistrați puși În disponibilitate sau fortuii demisionanți, delicvenți ru pedeapsa de curând ajunsă la termen, proprietari rurali expropriați, refugiați fără profesie, seminariști fără parohie, prim-grefieri blazați de conopistărie, toți, de pretutindeni, în bairou, avocați. O [UNK]» mânalul P r fi PTY)P 7 11 P nic ii mic, și nu are nici o profesiune, estete de drept avocat, destul să ceară vii scrierea. i- Și înscrieri s'au cerut, slavă Dom 1nu Lui iu Curios pare numai că sub acela<v regim s'au adus modificări legii arvocaților, tocmai pentru a Irilesni•€ intrarea in barouri a unor elemente re care altfel nu aveau acest drept. De restul să semnalăm primii grefieri i~ prim-grefieratul fiind in ultimul timp o haltă de o zi, pentru treceri ai un barou ca apărători, de parcă scaunul de prim grefier ar fi făcut un resort de trambulină. Miercuri 1 Octombrie la ora 11 este convocată adunarea generală a baroului de HI.v in sala de ședință, a Curții de Apel, secția I-a spre a șfi pronunța asupra dreptului de apărare P“s In discuțiune de unele barouri care au crezut că el trebuește interzis în materie de sabotaj, probllma paradei pentru un COT celapa (Continuare In pag. 5-a) matchul F. O. Pice?*! spriginește 4 «*»*** A. S. Armata 2—1 (0—0). Lăzărean-j pumnul e ming ie periculoasă PRINTRE DELEGAȚI AMERICANI ESTE SI UN ACTOR DE CINEMA B. John Lodge avocat și interpret în filmele criminale In grupul de parlamentari americani cari au sosit Duminică in Capitală, se află și d. John D. Lodge, avocat, judecător, care a servit in timpul războiului ca ofițer de legătură cu marina franceză. Interesant desigur este faptul că, în afară de profesiunile citate mai sus, d. John D. Lodge a abordat din 1913 și pe aceea de actor de cinema. In adevăr,, d-sp. a jucat cu succes in două filme criminale și într'o piesă de teatru. Criticii au primit cu elogii acest debut. D. Lodge nu a abandonat însă profesiuenea d-sale de bază care, după cum se vede, l-a adus in Europa. Revistele americane sosite in Europa, publică fotografia d-sale împreună cu a celorlalți membri ai misiunii parlamentare însoțind-o de biografiile respectne. In pag. 6-a: CONFERITA DE PRESĂ DE LA CONSILIUL DE SECURITATE PReCIZĂRILE U-toI A. I. VÂȘNSKY FOLKLORUL de MARIN SARBULESCU Recentele festivaluri Corale desfășurate în Banat, d-lui prim-ministru în prezența dr. Petru Groza, au readus în actualitate Problema cântecului popular și a folclorului în genere, de care abia dacă se mai ocupă astăzi vreun fanatic al artei poporane. Avem tezaure foifclorice neîrochipuit de bogate, cu care nu arareori am avut ocazia să nemândrim in fața altor popoare. Dacă poezia este mai puțin favorizată, prin lipsa de circulație a limbii, in schimb muzica dansul Marelui Anonim au sufiștciente posibilități de a depăși granițele și a cuceri atenția și Prețuirea Unanimă. Dar nu numai atât. Arta poporană,iar în speță cântecul, poate fi un izvor nesecat de inspirație la îndemâna creatorilor de artă cultă. Exemplul cel mai grăitor ne oferă maestrul George Enescu, care și-a brodat nenumărate din pesele sale de temeiuri folklorice. Pentru aceste motive, ni se pare că folklorul ar trebui luat în considerație și valorificat cu mai multă atenție. Intri o adevărată apreciere a sa, am vedea echipe răspândite de Ministerul Artelor pe tot cuprinsul țării, ca să adune nestematele artistice poporane de presutindenea unde s’ar găsi. De asemenea, programele artistie de la concerte, șezători, spectacole, ș. a., ar fi bine să cuprindă cât mai multe numere de cântec și dans poporan, cu interpreți și conducători pricepuți, cu ajutorul cărora să se foi sufle marelui public dragostea față de tot ceeace poporul poate pune, la dispoziția amatorilor de frumos Ca melodie, ritm, cafaret pitoresc și Specific. Și incă Ceva- Devreme ce suntem de acord că menirea artei, este să stea in mulți, rezultă că, e slujba celor necesar s-o sprijinim tocmai pe ceea ce simt și înțeleg aceștia. A face edUogrfia unui popor cu Liszt sau chiar cu Verdi, e Ca și cum ai vorbi și ai căuta unei său cu stane de piatră. Trebuie să pornim de el de la esențial, dela ceea ce e cu putință să fie la îndemâna a cât mai străin vânetul acesta de vedere folosirea comorilor de folklor este cum nu se poate mai de dorit. Curățenia Capitalei acum — CUM EXECUTAU PORUNCILE SFATULUI ORĂȘENESC suntem în»Săptămâna curățeniei” pentru operațiune ® ^ curățire a capitalei, au fost mobilizate o serie de instituții particulare și de Stat, civile și militare, punânduse la dispoziția organelor municipale sute de autovehicole și câteva sute de brațe» ■N Cff.UA CURĂȚENIA BUCU sfESTILOff — La desăvârșirea și reușita aceste inițiative a fost chemată să contribue și populația Capitalei care de bunăaeamă nu se prea ostenește să respecte curațenia străzii, cu toate repetatele apelui făcute de autoritatea municipală Dacă dezorganizarea și insufiina utilajului tehnic al serviciului de Salubritate întreține permanent mardărie în Capitală, nu mai Putin răspunzâtoare de această murdărie este însăși populația, care — în mare măsură Intr’adevăr, în 1830. ..Evelența Sa demnul deplin împuternicitul prezident al divanurior prințipaturilor Moldavii si Valahii, gheneral aghiotant, gheneral Leitewart și cavaler Kiselev. Printr'un, ofis spețial, a orânduit o comisie într’adins pentru înfrumusețati poliții, m tcernită de d. Wy y ei Ajexm, dat dovadă de o totală lipsă de interes și dragoste pentru acest oraș. Și folosim Prilejul, spre a aminti că toți cei ce s’au perindat la conducerea municipiului București au manifestat grijă Pentru higiena și cuărenii orașului. Răsfoind hrisoavele și arhivele istoriei Bucureștilor vom întâlni așcieș grijă la acei cari ne-au deschis — cei dintâi — pașii Spre o organizare dru Filipescu, prezident. 1 de Pod polcovnic de inginer Baumer, i d. vel agă Costachi Cantacuzino, de vel vornic Barbul Știrbei, mădulari ai acestei comisii. Pornește ca pe de o Parte să chibzuiască toate mijloacele care privesc la curățenia orașului și la aducerea ja bupipter» a t&mm sfe» im. Bocoti pentru folosul iul și norodului ce locuește într’ânsul. •■Drept acela, comisia dimpreună cu c'tî, d>vi;.r Consantin Esrioul și tro- Vafe care de către Obșteasca Adunare a Divanului, s’au orânduit, luând cuviicioasa într’această însărcinare a chibzuit, printre altele cele Următoare, cetățeni Ecsr ,.Câte prâvuturi vor fi în Dâmboviță, și alte adunături de gunoae, care tind’ puerc ostroave, dela grădina lui procopie și până la morile dela vitan, toate să se curețe, ca să poată curge apa s>obedă în matca sa».Pentru locurile câte până acum au fost cu totul cuprinse și junecat«» ,50 lacuri, să fie datori stăpânii jor a ajuta, după dreapta analogicie ce le va cădea, la scurgerea lor, ca să poată și ei pe rimă a să folosi din acele locuri, sau, reavând, să vor curăți și acclea> cu Y. Pe fire Continuare 10 pagina III-a ACUM curățeniei Săptămâna a orășenească SUTA DOUZECI DE ANI 120 de an CIRAVNICII CARI AVEAU Miercuri I Octant!». 1947 ANIM. XI. No. 3547 Sosirea delegației de parlamentari americani pe aeroportul Băneasca a inlaturam famititie inie care continuă să ne separe“ ne tredere ”. Galacsy György noul miistru al Ungariei la Ankara Unul din primele lă>fi ale intrării în vigoare a tratatelor de parte este începutul normalizarii legăturilor diplomatice dintre țări. Ungaria și-a și trimis matșii plenipotențiari peste hotare, a căror însărcinare este de a reprezenta cu toată puterea, cu tot talentul și din toate convingerile lor, noua democrație maghieră în țările indepărate și prietene. Nouri miniștrii sunt în număr de nouă: Karolyi Mihály, independent, ia Pa pis; Vambeiy Rusztem, independenr., Washington; Beb® István, social democrat. Londra; Bchm Vilmos, social democrat, Stockholm; Veljfes Laezlo, micii agrarieni, Roma; Oltványi Imre micii agrarieni, Bern a; Szántó Zoltán comunist, Belgrad: Gulacsy György, micii agrarieni, Ankara; SzF-kfu Gyula, independent, Moscova. la Praga, Sofa, Vizita și București Ungaria nu a numit încă miniștri. Timp de două zile, capitala noastră a primit vizita neoficială a noului ministru ungur ]a Ankara, ci Gurecsy György, in trecere prin România Către Constanța, unidte în ziua de 2ă Septembrie s-a îmbarcat pa „Transilvania“, spre a-și lua în primire noul post. D. Galacsy György, în vârstă de 38 de ani, este cel mai tânăr dintre plenipotențiarii țării gale. D-sa și-a făcut studiile la Budapesta, Viena și Paris, fiind creatorul Secțiunii radicale a partidului micilor agrarieni din Universitate. In 1936 a devenit reprezentantul contânciocului din partid, și pe tot timpul ocupației germane luptat. în inegalitate, cu foarte mare a curaj, în grupul martirului politic — Bajcsy — Zsilinszky. La 18 ianuarie 1944, la eliberarea pestei, a devenit imediat Secretarul General al Comitetului Național, iar în luna Marîa a fost ales deputat la Budapesta, în Parlamentul provizoriu, funcțiune pe care continuă să o dețină, și mai târziu, în Parlamentul definitiv. In guvernul lui Zoltán Tildy i s-a încredințat înaltul post de secretar general la Minsterul de Interne, dar n’a mai luat parte și la guvernul lui Ferencz Nagy, și-a dat demisia din partid și din calitatea de deputat in 1946, printr’o scrisoare deschisă, publicată tn aproape întreaga presă mondială. A revenit mai târziu în partid, fiind și membru al Parlamentului setup", de unde, ajuns ]a Ankara, își va cera demisia telegrafic. Am izbutit sa i întâlnesc — suntem vechi prieteni — și ne-a făcut aîacere să-l vedem aici interesul comun va dicta pacea ta. Printre ned care fac pronosticuri cu privire la evoluția situației internaționale, Optimiștii au început Să fie priviți ironic sau cu neîncredere. Și cU toate acestea teza lor Va fi aceea care până la urmă se va dovedi a fi fost justă. Ca să ne dăm seama că așa va fie DR. I. FLAVIUS fie neajuns să ne convingem in privința unui singur punct, și anume, că toate națiunile, mari și mici, au un interes egal ca pacea să fie menținută. Dacă izbutim să stabilim că există acest interes Comun, am rezolvat problema. Or, nu încape nici-o îndoială — și adevărul acesta este exiomatic, de prisos cu alte cuvinte de a mai fi demonstrat — că în ceea ce privește națiunile mici, care interăsaună au fost pioni de sacrificiu și au plătit mereu oalele sparte de pe urma răfuelilor dintre cei mari (fapt consemnat și în fabide), ele au tot interesul — și interesul acesta este comun — ca pacea să fie menținută și consolidată, pentru ca in deplină securitate să-și poată vedea mai departe de treburile lor. Statele mici care nu-și mai vor îngădui astăzi nici măcar visuri imperialiste și care, pe de altă partte, si-au regăsit, în marea lor mantoritate, în ultimii treizeci de ani, frontierele etnice, nu ar mai avea desigur nimic să spere de pe urma unui Conflct mondial. De ce prin urmare, nemaiavând nimic de câștigat, ar mai risca ele să piardă totul, împingând la rân* bai? ! Continuare un pag. 6-a D. prim ministru dr. Petru Groza petre d-Mii Teohariu Georg siu ministrul intern’or și general Ionașcu, șeful M. St. M., in solemnitatea depunerii jurământului recruților jandarmi.Reportajul în corpul ziarului.