Timpul, februarie 1948 (nr. 3646-3671)

1948-02-01 / nr. 3646

2T A­rtiștii de „varietăți” Timp de două zile înainte de ant­ia zi am ajutat la o revizuire a membrilor secției de "Varietăți" a Sindicatului artiștilor. Revizuirea nu afecta calitatea de membru al Sindicatului, în realitate fiind vorba de o selecționare, în vede­rea unei apropiate activități. Este Vorba ca, sub perfida Sindicatului, să se creeze in Capitală un ma­i teatru da­rmasic~haiVf, teatru care n'a existat ]a noi, — căci '­n to' bug confundat cu zcul sau șamanul Ct­ teatrul de varietății care poalti avea însemnătatea ha l artistică ?/ socială, Copinia de revizuire a lăsat pi fiecare dintre dansatori, acrobați înghițitori de săbii și flăcări. C’nivni scam­atori, cântăreți, să facă ,,ec £ ăce știau*. — nu fr1' *r« a fi întrebuințați în acele ,nr..r,ia­re*, ei pentru ei și da seama dară respectivii — unii de­os­ebit de tra­zestrați — ar putea fi reeducați, până ?v din punctul de vedere al înfățișări­­lor. Impresia e mai mult optimistă... Nu e Vorba insă să se înlocuia­­s­că așa zisul șantan eu raba­ etin, ei mai mult de urmat un extmaplu. Pe Care ni-1 oferă URSS — unde ,teatrul de estradă* își îndepline­ște rolul, deosebit, Jean Massof! ****** * * ♦ ♦ [UNK] [UNK]»« * * ******* Informații teatrale I”, Dim. Corbea a terminat da scris o pîrsîl întitulată „Bibceștii”. —D. Aurel Baizar,ca inspector gene­ral al teatrelor, se află la Cluj pentru a cerceta, activitatea teatrelor locale — Criza dein direcția Conservatori­­lui stârnită prin demisia d­lui V. Maximilian, nu a fost încă­ rezolvată. — D .na Coca Dinescu a fost­ an­ga­jată la Teatrul Armatei, ...... Economia Sovietică planificată repurtează strălucite succese Prevederile planului cincinal stalinist de după război a fost ars și depășit in cel de al doilea an de realizare Un comunicat al Comitetului d­e Planificare de pe ptagă Consi­liul de Miniștri al U.R.S.S. asu­pra rezultatelor îndeplinirii pomu­lui cincina­l stalinist de­­ după răsboi, anunță că, în anu 1, 1947, refacerea și d­esvoltarea economiei naționale » U.R.S.S., a decurs sub sem­nul îndeplinirii și depășirii planului. În marea industrie, de pildă, planul a fost realizat în proporție de 103.5 la sută, producția întregii indu­staii din U.R.S­.S. crescând cu 22 la sută față de cea din 1946, indlusiv sporul î­nreg­istrat în producția in­dustriei textile și a i­ndustriei inr •­minatului, care a fost de 3.3 la suită Ritmul acestei progresiuni a fost mereu crescând: astfel, mărirea producției industriale din primul trimestru 1947, față de perioada corespunzătoare din 1946­ a fost de 12 la sută, în al doilea trimestru de 18 la sută, în al treilea de 26 la sută, iar în­ al patrulea de 30 la sută, producția agricolă a sporit cu 48 la mați față de e*“» din 1946, i*r ce» *e coreale a atins nive­lul dinainte de răa­boi. trn«le sp.n*nri »unt deadeep*ril uluitoare“: fibrei ® de cău^pft presantă o tr*­ște pe rt» 78 pi aute, pentru sen^n. ț d­e da­toarea soarelui «st ® 79 la sută, iar a af ° cl«l d» ^fadr, de 19« la sută. Volumul lucrărilor de mari prepara­ții întreprinse în toata economi na iională a Uniunii Sov?° tstfri, a a*în» 110 la sută față de 1946. Volumul comerțului cooperatist în­ orașe s’a cijtat la 22.400.000.0­10 rubin, aceia ai ultîmului trimestru fi­nd de bla* aproape­ față de primul, Ni­­maru­l muncitorilor și salariaților ocupați ;n economia anțională a cres­­cut în 1947, cu aproape 1.200.000, a­­tîngând ast­fel c­ifra prevăzută de 31,6 milioane, cea care urmează a fi atin­­să în 15­50, fiind de 33,5 milion ®. Prin planurile cincinale și alinieri transformări radicale au fost apoi o­­­­per a­te. $i, în ciuda distrugerilor cau­zate de al doilea război mondial,, re­gimul soc-a­ Ust a transformat ținia,­­neo Sovietică într'o putere industra­lă de prim ordin­ iar agricultura, meca­­nisată In ritm intens, a devenit cea mai productivă din lume. REALITATI ACTUALE ȘI PERSPECTIVE DE VIITOR Baza economică pe care se în­­temeia­ză social­issmul, oferă po­sibi­litatea dezvodfârile rapide a indus­­triei obiectelor de prima necesitate. Ea reprezintă o creștere neîntre­ruptă a bunei stări materiale și culturale a muncitorilor sovietici, manuali și intelectuali, de la orașe și de la sate. Beneficiile rezultate din efortul gen­eral care aparțin în URSS po­porului, au crescut de la 21 miliar­de ruble, în 1913, la 128.300 mili­oane în ajunul celui de al doilea război mondial. La încheierea pla­nulu­i cincinal stalinist de după răs­boi, în 1950, va depăși, fără îndo­­ială, cifra fixată, de­ 177 miliarde ruble. De aceea, scăderea prețurilor de detaliu în comerțul de Stat va per­mite muncitorilor sovietici să eco­nomisească în anul acesta peste 57 miliarde ruble. De aceea, s-a putut înfăptui re­centa desființare a cartelelor și re­forma monetară» care a mărit simți­tor puterea de cumpărare a rublei. De aceea, li se pot garanta, efec­tiv, popoarelor sovietice toate a­rtwitagiile prevăzute în Constitu­ția staliniană: dreptul la muncă, dretptul la odihnă, dreptul la tovă­­țătură, garantarea poinil­ru bătrâne­țe sau infirmare a tot ceea ce nu­ ;noi social­isi­miul poate da muncito­rilor. Și de aceea, puterea Mărei țări a­­ Socialismului, crește, fără înceta­re. O bandă de fals­ificatori a frustat fiscul cu zeci de milioane de lei O bandă de falsificatori, condusă de cunoscu­tul infractor Ernest­ Bătescu, a izbutt să frustere fiscul cu sume uriașe. Cu complicitatea comerciantului Rudolf Zaltzer și a avocatului Victor Manolovici, banda a plăzmuit sub­stanțiale reduceri la fiscalizarea a 69 de acte pentru firmele „Sinecomee" și „F­arta" Aceeaș ba­ndă a mai furnizat chi­tanțe false" firmei JON­" și a­umis facturi fictive — pe care l ea fiscali, «at - sor-le-tăt­ lor „Coroana *»' (]țn Ca­le­a 13 septembrie, Prima Banat din Timișoara’’ și ,,Vilamil’’.­­ aceste operațiuni au fost folosi­­te serviciile intermediare ale lui Ber­nard Weingarten, din Cal. Moșilor 21, și lui Leon DaV­­l, din str. Fai­moasă 27. Astfel, fiscul a fost frustat cu zeci de milioane de lei. Când afacerea a fost descoperită și s’au îndeplit cercetările, Erp­ert Băj­s­­cu și ceilalți au oferit comisarului șef -anchetator Cli­fan suma de lei 1 500 000. Pa să nu dreseze acte, Aces­ta s’a prefăcut că primește dar imedi­­at după ce a încasat banii i-a predat autorității, dresând împotriva lor acte de dare de mită. Afacerea a fost înaintată parchetu­lui, fiirnd însărcinat cu rezolvarea do­sarului d. procuror Niculae Vlădescu, care a de­schis era acțiune publică cu concluzii de gh’șl­ițe împotriva lui: Ernest Băjescu, Rudolf sa­tz­­ r av. Victor Manolescu, Jean Kahane, Ber­nard Weingarten și Leon oarid. Dosarul a fost repartizat Cabinetu­lui 8 Instrucție, Dr. PAUL DAN­IM EI F—VEN­ERICE—SEXNI ■* ’ lv blenoragia SIFILIS TRATAMENT PENICILINA și Trat Neosa­varian si Bismut Con*. 8—11 și 2—8. Tel 3.53 35 Str. Artei O (Trihrntul IMP­Ut In urma unei înțelegii intervi ’ n­ă Intre Ministerul de­ Justiție și Ministrul Afacerilor Interne, s’a hotărât ca toate Imnurile imobila (terenuri, clădiri’ din cuprinsul Municipiului Buc­uresi) și al Sub­­urbanelor pendinte de acest Mu­nici­piu, aparținând foștilor criminali de războiu, să fie administrate de primăria Capitalei unele 9 Í S1 Pri­n vindecarea ELENORAGII PENICILINĂ ASOCIATĂ Tratamentul S­I Fl Iei SUIilil cu negativarea analizelor T*l ®*° 6” Dr. CONSTANTIN TCD O BLANC Bilic­variul Carol 58 Tramvai 14 D Marin Stefarie a fost delegat ca director al Exploatărilor Comu­nal­ e în îoonii d'lu­i C. Dinulescu care a trecut o pensie pe data de», azi. . HAOVED RENAȘTEREA“ Trit­ă Pe membrii »ăî 1» obîșnuita ședință cultu­­rală sn.ptămânială ce v» eves loc azi 31 ianuarie în sala s­ațrului „I.ii *<-'■ ilin stradă 'Matii Basar-'‘b. țru Societatea Comercială Municipală pen Aprovizionarea C­apUa'et Pune în vedere deținătorilor de centre de pâine că sunt obligați să­­ Primească, să afișe­­ze în mod vizibi­ și să păstreze în tot timpul înscrierilor anunțurile trîmîne de centrele de alimente pentru reînscri­­erile la aceste centre. Cu această ved­­ere se aduce la cunoștința cetățenilor și deținătorilor de centre de coloniale că Pentru reînscrierea ]a aceste centre, nu se percepe nicio taxă. la Din inițiativa P.C.R. a lu­at ființă Brașov ia Școală Politehnică Populară, în localul Liceului Indus­trial, având drept scop ridicarea dim punct de vedere teoretic muncitorilor și tehnicienilor din în­­­treprinderile industrriale locale­ De«c­itler, a cursurilor a avut loc în ziua de 26 ianunrie în fața ce­lor 141 elevi înscriși. Cursurile sunt predate de un colectiv de 24 incd­nderi. SE «ge­n I. U-i Iată câștigurile oferite de Regia Loterei de Stat: un CC1 mai fedest caz, cu u lor întreg puteți câștiga; 10.000.000 Lei 8.000. 000 Le» 7.QOO.ÖOO Lei 6.000. 000 Le» CäsUguri principale: 5.000. 000 Leâ 3.000. 000 Lei 2.000. 000 Leî Í.000.000 Lai 500.000 Le; preschimbați-vă loturile sau cumpărați loturi noi Trager«a. 1—29 Februarie Itó. Intre Banca Națională și Ministerul Agriculturii se duc in momentul de fară discuțiuni în vederea finanțării însă­­mânțărilor de primăvară. Cuantumul creditelor va fi cu mult super­ior celor acordate în trecut dar repartiția lor va fi mult mai riguroasă. Se intenționează crearea unor organe mixte ale Buncii Naționale și Ministe­­rului de­ Agricultură Pentru cercetarea pe­ teren a novator de­ credit ale agricul­torilor­ Casa Autonomă a Monopolurilor a dat următoarea decizie cu privire la funcționarea debitelor de tutun-Debitanții CAM sunt obligați: Să transporte întreaga cantitate de ato iiice monono­izăte ce li «c nune la dispoziție de CAM, direct de la Cen­­­trul de aprovizionare la localul de debit; Să depoziteze în localul de debit întreaga cantitate de produse ce Ii s’a P­iS la dispoziție de CAM produsele aflate in debit nu se considers ca vân­dute. Să vândă In detaliu, la prețurile ta­­rifare, produsele monopolizate, vânzare în de­aliu se înțelege prin cel mult 100 țigări foi, 1000 țigarete, 1 kgr. tutun, 100 chibrituri. Să afișeze cantitățile de fabricats primite zilnic de la CAM, Asociația Ro­mânio-Jucras’ava convoacă pentru azî 31 Ta­­nluarie, alrele 18, în B ciul Da­na No. 28, pe toți pictorii­ șî sculpto­rîi membrii aî ..ARM­­G“ pentru alegerea comitetului secției plas­tice (Agerpress). ****** *** **fr-&-4********** + Carti fasciste și hitle­­riste la un liceu din Sibiu Autoritățile din Sibiu, deplasându-se la liceul german „Brukental" din Sibiu în urma unu* i * * 4 * * * control amănunțit la bi­blioteca școlii, au descoperit cărți faceis­te Si hîtleyiste. Vinovat de această aba­­tere este actualul director al liceului, dr. Mihail Haneth. Cercetările continuă. D. A. Vijoli, guvernator”1 B.N.R. , fost numit președinte al comisie­i­ î interimare a Societății de salva­­re a naufragiaților în apele teteo­rîale românești .,Siolvi­inari”, Joi 29 Ianuarie ,ă ora 8 jumătate seara, a avut loc In sala U.G.I.R. o recepție dată de Ministerul informa­țiilor în onoarea artiștilor Operei Naționale din Sofia, cari se afla de câteva zile în țara noastră. Conform aprobării Direcțiunii Ge­nerale C. F. R. cu începere de du­minecă 1 Februarie 1948 se suprimă trenu­rile de persoane Nr. 1015 și 1016 între Bucu­ri.și.11 No.i­ r.ra­ 0va. Contabilii cooperatori definitivi se pot prezenta la examenele de contabil autorizat ce se vor ține la 15 Februa­rie 1948 Ic Iași și la 29 Februarie 1948 la București, Cursurile de pregătire încep, la Bu­curești­ pe ziua de 1 Februarie 1948, la ora 9 dimineața, Inform­ațiuni la Corpul contabililor coo­peratori, București — Bdul Elisabeta Nr. 58, Telefon 3­53.75. Repunerea în circulație a flotei comerciale avariată de război lead 11 cerea în circuitul cuiul de vase din­ flota nostru a­­noastră ier­dală avariată de război. ”re­­u­și ta măr­irea acestui parc de pe mări a preocupat Intens foni­ ! conducătoare ale Ministerului nunltățiitor imediat după terr”i­­rea războiului. tn acest scop Administrația P.C.A fost însărcinată să facă toate efor­i;e pentru rep­ararea si repunerea circulatie atăt a flotei noastre ep­erciale cât și a vaselor proprietăț­i Statului. In anul trecut, s'au reparat un re­ver­de D’ter­tiunea Construcțiilor .vase P. C A.: și șlepuri, cu un tonaj total de 70.000 tone; 6 remorc­here, reprezentând circa 2100 N­. P. (cai putere) 2 elevatoare plutitoare; S-au construit în același interval de timp următoarele vase nouă: 6 remorchere, a câte 160 H. b­ 1 remorcher a 3ß0 H. P.; 1 remor­cher a 400 H. P. Această realizare a fost posibilă, într-un timp atât de scurt, pent­ru o rațională repartizare a lucrărilor la șantiere și în special prin utilizarea cooperativelor m­un-HoreșU și a mi­cilor ateliere. In prezent atelierele direcțiunii Dunării maritime de la Sulina cons­­tinesc patru nou1 geamandure pen­tru semnalizare pe mate. AZI DE LA ORA 9 DIMINEAȚA FILMUL SENZAȚIILOR, LA PALAS Primii subofițeri admit la sentire de open Monitorul Oficial de cri Puri”că de­cizia ministerului de interne Prin­­ are Un număr de 38 subofițeri au fost ad­­miși în baza examenului în școala de ofițeri de jandarmi. Este prima serie de subofițeri adm­iși ,n școlite de of­ieri, în cadrul marilor reînoiri ce sunt în curs în sânul arma­­tei noastre, Sfințirea bisericilor restaurate Ministerul cupelor a dat o decizie prin care stabilește că nici o biserică sau casă de rugăciuni, unde s’au exe­­cutat lucrări de pictură bisericească din nou rău spălate, restaurate și completarea picturii vechi de către pictori și zugravi bisericești autori­zate, nu poate fi sfințită sau resințită de către Eparhiile respective, de­cât după recepționarea definitivă a lu­crărilor. esu EMELN­OR­ Um) Ho* 3646 — I S II — 194* Er­, in a doua zî a Conferinței ge­nerale ARPUS, au continuat în localul Fundației Culturale, de cupli« la rapoa_ tele civinitățului central si rapoartele de­­legaților (j­ n ffțpgînd­e Au luat cuvântul d-nii: Aurel Ilîescu (Baia); Aruncăi (Piatra Neamț); av cit. r’a.c (Argeș); Pințu (Brașov); maior Ni. Joiu (Severin); Desvaldt (Latina); Col­fescu (S‘bîu); DimBriu (Călărași); Sch­windel­ (Oradea); Bieze (Reșița);­ Fă­ti­­cîneanu (Arad); Cocor (Miercurea Cio­cului); D. Anc­a (Turnu­ Măgurele); lt­ch­. Stuianov­cî (C Lu­g Moldova); Ni­cuță (Iași); Leon Darie (Constanța); Dră­sniluc și Duca (Cluj); Prof. Lupașcu­­(Timișoara); dr. Raneți (Târgoviște); Triandap; dr. Botez, Bălteanu (Ploești); g-ral Verdeș secretarul secr­et armată ARLUS, etc.­Reținem cuvântul săteanului Dumitru Olaru, trimis la Conferința generală de organizația ARLUS Slatina . ..Când am auzit întâi de ARLUS în fapul meu. Dobrot în et. nu știam de Ce este vorba, dar noi țăranii voiam ca să v­ie cineva să ne spună și nouă cum este în Uniunea sovietică. După ce s’a făcut cercul ARLUS în noi în comună, în luna Neembrie în Săptămăna Prieteniei Româno Sovietice am înțeles că aceasta este asociația pe care o doream noi și acum sunt fericit că am fost a­es membru în comit­etul filialei Slatina,și că am venit aici Eu mă aplig ca până la 1 Mai să fa­c în satul meu l0O membri la cercul AR­LUS care acum are numai 28 și că merg în toate satele vecine să le spun ce lu­cruri frumoase am învățat aici despre prietenia cu Uniunea Sovietică” Seara, înainte de suspendarea ședinței Conferința a redactat o telegramă a­lui Gh Gheorghiu Dej, secretar general al P. C. R„ cu mulțumirile delegaților Pentru marea contribuție a acestui par­­tid la strângerea legăturilor de Prl­­ieuie româno sovietice. A doua zi a Conferinței genera­e „A^SUS* Noi, fin­ii, mmimi să vină cineva sa ne ,pna cum este In UNIUNEA SOVIETICA' — impresionanta spovedanie a unui sătean — DESCHIDEREA EXPOZIȚIEI „IMAGINI DIN REPUBLICA POPULARA BULGARII­“ ier* orele 17 d. m s’a d­esciis la Rodiul Asociației româno-bulgari­­(E-du­l Dacia Nr 28), într‘un cadr »estiv, sub auspiciile Ministerului informațiilor expoz­ția .Imagini din Republica Po­Pu­l­ară Bulgaria”. au fost de față; d. Mihail Sado­veanu, membri ai Inaltu'ui Prezi­diu precum și d-nii Octav Livezea­­nu, ministrul Informațiilor, Teodor Tonîăchescu, ministrul Lucrărilor Publice, d General V. DombrovSc­hi primarul general al Căpiun­ei. Din partea Legației bulgare au par­­ticipat d n’i. DÎm­ite­r Ganev minis­trul Republicii Populare Bulgaria la București cu d-nă, Consilier Bal­nev, N. pironschi secretarul Lega­ției bulgare Si G. Pauncev. atașat de presă. Festivitatea a fost deschisă d­e către d. Prof. E. Constant­ineser­­iași, președintele Asociației româno* bulgare Apoi a luat cuvântul d. Octav Lizezeanu ministr­ul înformaților Care a arătat rostul acestei expozi­­ții pentru cunoașterea temeinică a realităților din țara vecină. Ultimul a vorbit d-l D’mbăr Ga­­nev, ministrul Republicei Populare Bulgaria, care a exprimat, mult-U* ru’ii d­­ui Octav Livezeanu­tzul informațiilor și Asociației minis­ro­­mâno bulgăre dîn inițiați­a c­ârora s'a organizat, această expoziție. Reglementarea ridicării din vamă a marfurilor marfuri. Pentru a se ușura formalitățile necesare scoaterii mărfurilor d’n vămi, s-a admis ca mărfurile so­site cu et împi zile înainte de expi­rarea autorizației de import sau sosite după expirarea acestei au­­tori­za­ții în curs de 15 zile, vă­­miup­rea să se facă pe baza vechi­­lor autorizații care se consideră 'Preilingi te de drept nemtr­i 5 zile deda, data sosirii mărfurilor îîn vămi în cazul când au fost sorite înainte d­e expirarea autorizației, sau cu 15 zile de la data expirării. 'In cazul sosirii mărfurilor după ev-rdvov­a autorizații- Deasemenea, s’a admis ca la toa­te autorizațiile de import să s e a­corde o toleranță de 5 la su­t ș­i peste cantitățile prevăzute în au­u­toriz­ațîîie de import. ■­­ ♦ *­*•*­* BALUL FALSEI Sindicatul Ziariștilor Profes­or­niști din București orpalizeaza si în acest an tradiționalul ..R ! al Presei“ care va avea loc in seara zilei de 21 Februarie a­n. în saloanele de marmură ale F..p cunui Militar din București. Biletele într’un număr restrâns au fost puse în vânzare corns? 'a sediul Sindfefd'ulu': d­n str.­­»«viu Cantacuzino 2 Et Ț­. Datele recensământului (Costfitîatare d«n rs-pg. l ai Ultimii ® s­unt cele mai perfecționat! în materie Ele imprimă — e'ectitc f­rește —b­ate ’ datele pe 0 hârtie, care @ste oglinda fidelă a nemănătoarei, vlașinile acestea nu pot creși_ Când r_ grupă este tereminată, mașina se oprește automat Când tu uiți la toate aceste apar­ate, ai impresiu­nii iar mașini de s­cris mârtii — fără claviatură, bine­înțeles. Funcțio­nari și funcționare harnice suprav ®eb­ea­­să î­n­deaproape mecanismele care nu da­u nici­odată gri’ș C i­istele perforate Cartelele perforate de care vorbeam îc­ at sus pot cuprinde uneori și râși v­ n­­surile u­nei întregi comune In adevăr răspunsurile câtorva sute Inși ]a ț«­­trebănie din­ formular pot fi cuprinse într'o singură Carielă, ale cărei găuri un profan nu le-ar putea destega nici­odată Merită să fie cunoscută ,,producția" unei ademeni mașini de calcula« La exploc­itări agricole pot fi central­izate 3000 — 5nt)o răspunsurî pe oră T.a oa­meni merg­? c«va met­urci­ se centra­­lir­ceza 12­­00 pe oră Așa tă facrii sec«, teatrj- cât c ere trebuesc acestor m­aș'n ca să înregistreze răspunsurile sustor milioane de oam­ eni d'n 'ntreng^ țari Ein. Dorna SCHIMBURI Continuaire c­ u nul clasic ad­­umit ( de pildă „Re­vizoiru­l”' lui Gogol, cunoscut pretu­­tind­ani ) în versiun­­e maghiară, bul­gară, iugoslavă și română succe­siv, într’un­a din capitalele țărilor dunărene. Am în­steminlat act, sumar­ desfă­șurarea și îmbunătățirea ac­esto­r schimburi culturăle, care neîndoios ,se va produce- Ceea­ ce este însă CULTURALE­ ­n »aq­­­ Fa după acum câștigat este spiritul cel nou sub semnul căruia vor lua fiin­­iță tot mai plin, tot mai puternic fcesite manifestări. Lui i se va da tari în viitor și imboldul ce va­­ dârm­i spe screiatori și binefacerea unei largi circulații a bunurilor cul­turale în cuprinsul popoarelor noa­­stre iubitoare de bine și de pace.

Next