Timpul, februarie 1990 (Anul 1, nr. 25-44)
1990-02-01 / nr. 25
Pagina 2 # TIMPUL 1 februarie 1990 OPINIA LIBERĂ îți mai amintești. Poate, m-ai uitat. Pentru aducere aminte iți spun că mă numesc Mihai Nițu. Ți-ai adus aminte ? Nici acum ? Să-ți mai spun că sunt tatăl a trei copii minori și că pe vremea lui Matei (de el imposibil să nu-ți amintești, doar i-ai fost slugă credincioasă !) mai ai desfăcut contractul de muncă în mod abuziv ? Cred că acuma mă cunoști. Am stat 11 luni fără pîine. Cu toate amenințările celui care te ținea în brațe, asupra tribunalului, am avut câștig de cauză. Numai că, îți mai amintești ?, ai fugit repede la protectori, unde am fost chemat și eu și am fost amenințat să renunț la despăgubirile bănești care mi se cuveneau pentru cele 11 luni nelucrate. Tu nu-ți puteai închipui că nu se poate trăi fără salar pentru că aveai de toate. Ți se aduceau acasă porci întregi, calupuri de cașcaval, mușchiuleț, miei. Pot confirma acest lucru șoferii Ursu și domnule Partelly ? Bretan sau șeful de coloană Velcenescu, îți amintești ? Dar de mulți alții pe care i-ai obligat să-și părăsească locul de muncă pentru că nu-i mai voiai tu ? Fostul contabil șef Bagiu, încă un contabil șef, d-na Beța, șeful de autobază Bîță, șefii de coloană Purcăriță, Velcenescu, Bocșanu, Iepădatu, șoferi, casieri ș.a. Nimănui nu i-a dat de gîndit acest lucru. Tu erai cel mai bun, tu directorul I.T.S.A.I.A. Caraș-Severin. Erai oare cu adevărat bun ? Pe cînd erai director la S.M A. Brebu, în urmă cu 10-11 ani, oamenii din subordinea ta nu te-au mai vrut și fugit repede la protectorii tăi Ciorman, Pele și Pîrvu. Ei te-au salvat, pentru ca să nenorocești un alt colectiv. E timpul însă să te retragi. Mihai MITU Caraș-Severin fost șofer la I.T.S.A.I.A. Despre bacalaureat Sîntem elevi în clasele Xl-a din cadrul Liceului de Matematică-Fizică Reșița și, sperînd că sîntem în asentimentul tuturor elevilor din clasele a Xl-a din județul Caraș-Severin, dorim să ne exprimăm părerea cu privire la examenul de bacalaureat pe care-l vom susține în vara anului 1991. Avînd în vedere că elevii claselor a XI-a au susținut în vara anului 1989, examenul de treapta a doua, credem că examenul de bacalaureat trebuie să se dea și în anul 1991 din trei materii. Apreciem introducerea ca materie de bacalaureat și a unei limbi străine, dar în condițiile în care au avut loc orele de limbi străine pînă în prezent, credem că susținerea și promovarea examenelor la această disciplină este aproape imposibilă. De asemenea, solicităm din partea Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin un reprezentant cu care să discutăm problemele de mai sus. Vă mulțumim în numele elevilor din clasele a Xl-a, pentru care semnează : Remus Nistoran, Daniela Bocșa, Camelia Truia, Diana Nistor. Apel către suplinitori Cadrele didactice suplinitoare din județul Caraș-Severin sunt rugate să participe la ședința de constituire a sindicatului liber a cadrelor didactice suplinitoare în vederea unei unități de interese și acțiuni în munca lor. Intîlnirea va avea loc în amfiteatrul Liceului Industrial nr. 3, duminică 4.02.1990, ora 10. Un grup de profesori suplinitori DI. Petrescu forțează fotoliul directorial Ne amintim cu toții cîtă vîlvă a produs, în vara anului 1986, procesul domnului Petrescu Tiberiu, fost director la I.L.P.P. „Peco“ Reșița care, îndeplinindu-și în chip „original“ sarcinile de serviciu, a făcut o „gaură“ în bugetul unității de 75 000 lei. Alți 94 000 lei i-a „acceptat" drept cadouri din partea unor angajați ai întreprinderii. Pentru aceasta a fost condamnat la patru ani închisoare conform art 223, alin. 1 cod penal. Domnul Petrescu a avut însă noroc: în același an, prin Decretul 185/1986 a fost grațiat. La puțină vreme, oameni de bine l-au ajutat să revină la aceeași Întreprindere evident nu ca director. El nu și-a uitat însă vechile ambiții. Din nou vrea să parvină o face prin dl. Ivan C., finul său, care este gestionar coordonator la depozitul Peco din Reșița, care fin, împreună cu alți subordonați fac tot felul de deplasări pe la depozitele Peco din județ spre a-i „convinge“ pe aceștia să-l realeagă pe nașul (dl. Petrescu) măcar în conducerea Consiliului Frontului pe întreprindere. Toate acestea ne fac să ne întrebăm : oare eroii revoluției s-au jertfit pentru ca aceleași persoane să poată conduce pe mai departe după modelul fostului dictator ? Tocmai ei, care au încurajat delapidările să ne reprezinte interesele ? Ce garanții morale ne mai oferă ei? Un colectiv de oameni ai muncii care și semnează petiția Din tolba cu scrisori • Cititorii Dorel Picuți, Ana Gherescu, Luchian Petria, Ioana Bitan, Mihai Brancu, Ana Cionea, Cornelia Stolojescu, Nicu Picuț, Mioara tuț. Marina Dinu, de la Focrestaurantul „Diana“, din Băile Herculane, sunt semnatarii unei scrisori prin care cer dezmințirea celor publicate în ziarul „Timpul“, nr. 14 din 19.1. a.c., la adresa șefului unității, Harambașa Pascu. Așteptăm opinii și din partea altor cetățeni din Băile Herculane. Îndeosebi a turiștilor. Toma Peșterean, din Borlova, nr. 326, cere să fie clarificată mai repede problema distribuirii ajutoarelor pentru cei săraci. Cum lucrează consiliile Frontului Salvării Naționale ,Oțelu Roșu, încet, dar sigur Orașul Oțelu Roșu nu s-a bucurat nicicînd de vreo prioritate anume în rezolvarea multiplelor probleme cu care se confruntă locuitorii. Tergiversarea unora, indiferența manifestată față de altele au contribuit la amplificarea stării de nemulțumire a oamenilor. E drept, câteva din problemele acute se află acum pe drumul rezolvării. Inginerul Mircea Fanea, președintele Consiliului orășenesc al Frontului Salvării Naționale, și primarul orașului, dl. Mihail Olaru ne spuneau, de pildă, că într-o lună a intrat în magazinele din oraș atîta carne cît în două trimestre altădată. La fel și unt. Lipsesc însă ouăle și dulciurile. Este în curs de rezolvare trecerea magazinelor din cartierele Cireșa și Mal din subordinea cooperației de consum la I.C.S.M., pentru ca cetățenii de aici să nu mai fie condiționați la cumpărarea mărfurilor de predarea unor produse agricole. Sînt însă și destule probleme care solicită operativitate în rezolvare. In Zona Tineretului, de exemplu, există opt blocuri locuite de tineri familiști ori necăsătoriți care in loc de acoperișuri cu șarpante au hidroizolații prin care apa se infiltrează nestingherită „înfrumusețînd“ apartamentele cu igrasie, condens, etc. Fenomenul este vizibil mai ales la etajele superioare care sînt, de fapt, și nelocuite. Șeful brigăzii de construcții a I.A.C.M., dl. Manolelana este gata să refacă acest neajuns, dar cine oferă banii ? Tot de la președintele consiliului aflăm că se așteaptă o intervenție fermă la Inspectoratul Silvic Județean și întreprinderea pentru Exploatarea Pajiștilor, de a le reda in folosință proprie, cetățenilor din Mal, Cireșa și Ohaba, fostele lor domenii de pășunat, în vederea dezvoltării pe baze noi a zootehniei. Ar fi apoi problema creării de noi locuri de muncă. La primărie se află deja circa 600 de cereri de angajare. O mare parte dintre acestea s-ar putea rezolva prin urgentarea aprobării investiției pentru dezvoltarea capacității de producție la actualul atelier de tuburi flexibile aparținător de întreprinderea de accesorii „Văliug“ din Reșița. Poate că ar fi momentul ea la frămîntările inginerului Augustin Rodina, căruia îi aparține acest proiect de dezvoltare să se alăture urgent și primăria, consiliul Frontului, etc. Numai printr-un efort comun cresc șansele rezolvării. E nevoie de aceasta și pentru îmbunătățirea transportului în comun. Nu este normal ca trei ore dimineața și tot atîtea după amiază transportul să fie efectiv paralizat. Urgent legătura cu conducerea NJ.T.L. I Orașul se întinde pe cca. 7 km lungime și nu e nici o plăcere să-l străbați pe jos. Gheorghe 001.07 Producția (Urmată din pag. 1) lucru. Ei solicită ca, în grupurile sociale, să curgă și apă rece, pentru că prin robinete și dușuri vine numai apă fierbinte. Au nevoie de detergenți și săpun, de banalele lavete. Și, desigur, treptat, de hainele de protecție în bună stare. Sunt cerințe îndreptățite. De satisfacerea lor au datoria să se preocupe compartimentele de specialitate, serviciile de aprovizionare, șefii de secții, maiștrii. Dar mai ales acum, revine consiliilor de administrație din toate întreprinderile, de a inventaria responsabilitatea urgent fiecare factor material care contribuie la garantarea unor condiții sociale de muncă corespunzătoare tuturor salariaților. La rândul lor, sindicatele libere — depășind etapa „luptelor pentru putere“ și a organizării — sunt chemate ca peste tot să se preocupe atent de aceste probleme. (in.). . Ne bucură gîndurile tinerilor originari din satul Delinești de a se reîntoarce acasă, lingă pămînt, „acum, cînd e nevoie mai mult ca oricînd de noi“, cum ne scrie loan Lupșoreanu. Socoteala din tirg Ormare din paguflarea alegerilor, după numeroase căutări organizatorice și metodologice — s-ar fi cuvenit, oricum o mai bună pregătire a lucrărilor — după discutarea unor seturi de propuneri, parte refuzate chiar de cei vizați, specialiștii din agricultura județului Caraș- Severin și-au (re)ales conducerea. Astfel, în majoritate, au fost desemnați în funcții domnii Gheorghe Ciorman,director general, Petru Brie, director general adjunct, Tiberiu Bontilă, director ,cu producția vegetală, și Pavel Bălan, director cu producția zootehnică. Se cuvin subliniate, totuși, caracterul democratic al alegerilor și modul demn în care acest u decurs, denotînd, cum s-a a. A, deplina luciditate a tuturor celor prezenți, raportate la competența cunoscută a celor (re)aleș. S-a evidențiat în încheiere, de asemenea, necesitatea ca, după acest important moment din viața agriculturii județului, toți cei prezenți să-și continue activitatea în unitățile pe care le reprezintă, pentru recuperarea întîrzierilor deja înregistrate, pentru a putea asigura astfel, în acest an, producțiile necesare aprovizionării corespunzătoare a populației, îndatorire de maximă importanță pentru acest sector de bază al economiei naționale. (Marius GHIBUȘ). Pe calea... laptelui (Urmari iin pag. I) cești îngrijitori, iau salarii de directori , peste 4 000 lei I Dl. Ion Petra, președintele cooperativei, era însă numit . Fabrica de Bere nemuldin Ciclova nu le livrează borhotul promis care ar influența și mai mult producția de lapte. Era mîhnit însă și din alt motiv : o serie de cetățeni din sat, care nu s-au omorît niciodată cu munca la C.A.P., umblă acum cu tot felul de intrigi, contestîndu-i meritele și minimalizind tot ce s-a făcut bun în această unitate. Păcat . Dorința de răfuială a unora trebuie urgent stopată. Pînă nu e prea tîrziu s Basmul în ecuație scenică , „Micuța Dorothy“ — premiera de duminică 28 ianuarie — este un text afirmativ, cumva realizatorii îi dau șansa de a se transforma în întrebare, adică de a cîștiga în tensiune,, deschidere, trăire. Adaptarea Silviei Kerim după „Vrăjitorul din Oz“ de Frank Baum — pusă in scenă de actorul Grigore Alexandrescu — are a înfrunta pericolul schematizării, iminent cînd e vorba de estetica basmului. „Narațiunea “ e una singură și grozav de plă : eroii basmului parcurg, simcu peripeții, drumul spre marele vrăjitor. Un basm al călătoriei, deci. O însoțim pe Dorothy (Luminița Dinulescu) într-o fascinantă aventură care, la început, i se întîmplă și pe care, treptat, o înțelege, și-o asumă și o conduce. Rolul, deși principal, nu e de invidiat a fi tot timpul în scenă și a trăi mereu altfel jocul în inevitabile atitudini-tip e o încercare dificilă. Dorothy nu caută altceva, în ea nu se produc schimbări spectaculoase. I se oferă drumul spre Oz și pornește pe el tocmai pentru a se întoarce, pentru a rămîne, adică, egală cu sine. Călătoria ei nu are șansa de a deveni destin ; de aceea e interpretată, cu candoare și simplitate, în registrul uimirii sau mai degrabă al bucuriei de a fi uimit. De a se minuna, la modul fermecător și generos, „Uite, Tic !“ este poate exclamația cea mai frecventă. Iar cățelușul Tic (Diana Boboc) privește și el, dar altfel, mai bosumflat, mai precaut, mai sceptic. Intr-o simpatică și extrem de mobilă (la propria) interpretare, cățelușul participă la aventură într-o atitudine mustrător — întrebătoare : („Cine sunt ăștia, Dorothy?“). Sperietoarea de ciori (Emil Șerban) caută un dram de minte ca să înțeleagă situațiile în care se află, „cum ar fi de exemplu situația că nu am minte“. Interpretul construiește, într-adevăr, un irezistibil comic „de situații “. E zăpăcit, buimac, imprevizibil, de o istețime bine camuflată. Privește năuc, se năruie ca o păpușă (cît break-dance o fi făcut Emil Șerban pentru rolul ăsta ?), e In contact direct cu scena, cu sala, cucerește și recucerește publicul pînă la ultimul strop de aplauze, ca un versat, ca un trișor pe care circar ajungi să-l iubești, tocmai fiindcă „te cîștigă“ printr-un truc nou, hazliu și seducător. Și iată că piesa cîștigă consistență scenică într-un crescendo bine dozat. Omul de tinichea (Grigore Alexandrescu) aduce alt ritm al mișcării, Papanaș — Leul cel laș, un frumos joc de nuanțe interpretative, iar vrăjitoarea e reușită Zug-Zag (Iuliana Doru), intensitate a „negativului“. Actorii în dublu rol (episodic) sunt și ei plauzibili. Remarcabilă, chiar, Anca Oprișan (pitic sau, mă rog, spiriduș — maimuță înaripată), statuară pesși te poate Camelia Ghinea în Zîna albă (dansatoare frenetică în maimuță înaripată, alături de Mari Șerban și Doina Alexandrescu), de o veselă și alunecoasă sobrietate Radu Bînzaru, maimuțoiul șef (totuși parcă din rol s-ar putea „scoate“ mai mult), destul de convingător Marin Udroiu (prezentatorul, Vrăjitorul, Paznicul). Deci, un spectacol bine lucrat atît sub raport artistic (și aici muzica lui Marius Țeicu înseamnă enorm), cit și tehnic (regia tehnică D. Alexandrescu, grafia Ion Bobeică, lumini sceneGh. Velcea), care nu își înăbușă, sub feeria momentului, sensurile de profunzime. O aventură a copilăriei, a drumului, a găsirii propriei identități, plus o imensă întrebare fără răspuns : totuși, cînd devenim noi înșine ? Radu CIOBOTEA