Timpul, iulie 1990 (Anul 1, nr. 136-156)
1990-07-03 / nr. 136
Patina 2 * TIMPUL Memoria cărțior în două decenii La 1 iulie 1970 a luat ființă Centrul de Librării Reșița ca instituție specializată în pătrunderea cărții în rîndul locuitorilor acestor plaiuri cu vechi și bogate tradiții culturale. Cinsprezece librării la începutul existenței noastre, douăzeci și patru astăzi după două decenii, sunt doar un element din bilanțul anilor în care slujitorii cărții, cu toate vitregiile pe care le-a cunoscut producția editorială prin indexarea multor autori și cărți de referință, au încercat să-și facă o datorie de suflet pentru ca cuvîntul tipărit să ajungă în bibliotecile și sufletul oamenilor. Memoria cărților în cele două decenii păstrează manifestări tradiționale cu largă deschidere a județului spre țară. Cu instituții și oameni de bine s-au vernisat 10 ediții ale „Salonului de carte Hercules“, trei ediții ale „Salonului discului românesc“ la Băile Herculane, precum și două „Saloane de toamnă“ ale cărții la Reșița. Prezența unor personalități marcante ale culturii românești între care acad. Alexandru Bălăci și Alexandru Graur, scriitori, critici și istorici literari ca: Sofia Arcan, Ion Arieșanu, Ștefan Bănulescu, Augustin Buzura, Mircea Ciobanu, Livius Ciocârlie, Ion Cocora, Iosif Constantin Dragan, Anghel Dumbrăveanu, Ion Gheorghe, Mircea Ivănescu, Alexandru Jebeleanu. MARȚI, 3 IULIE 1990 10.00 ACTUALITĂȚI 10.10 Preuniversitaria. Curs de limba franceză 11.15 Roman-foileton (reluare): Moștenirea familiei Guldenburg (episodul 3) 12.00 Melodii instrumentale 12.15 Desene animate 12.35 Recital de pian : Ilinca Dumitrescu 13.05 ACTUALITĂȚI 15.00 Recital Corina Chiriac 15.25 PATRIMONIU 15.50 Emisiune medicală 16.15 Calendarul agricultorului român 16.40 Periplu muzical 17.20 Teleșcoală (reluare). Curs de limba franceză 17.45 Sindicatele în dialog 18.10 Documentar științific 18.40 Opțiuni și perspective (III) 19.05 Anunțuri.. Anunțuri ... Anunțuri... 19.10 Desene animate 19.30 ACTUALITĂȚI 2015 Viața parlamentară 2015 CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL. PRIMA SEMIFINALĂ. Transmisiune directă de la Napoli: ITALIA — ARGENTINA George Macovescu, Toma George Maiorescu, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Victor Ernest Mașek, D.R. Popescu, Valentin Silvestru, Eugen Simion, Marin Sorescu, Petre Stoica, Mircea Șerbănescu, Eugen Todoran, Gh. I. Tohăneanu, Laurențiu Ulici, Cornel Ungureanu, etc. au marcat prin prezența lor în viața culturală a Caraș-Severinului noi ,pagini de spiritualitate în istoria literară bănățeană care păstrează cu sfințenie memoria geniului Eminescu în trecerea sa meteorică peste aceste plaiuri. Nu am uitat niciodată însă pe cei care își au obîrșia aici, de la Gheorghe Azap la Sabin Opreanu și Gheorghe Zincescu ș.a., prezenți prin chemarea de suflet pe meleagurile existenței lor, în întîmpinarea gîndurilor și faptelor noastre de bine în ale cărților au venit de-a lungul anilor și editori de prestigiu ca : Ion Marin Almajan — sprijinitor al cărășenilor —, Ion Anghel, Aurelia Batali, Virgil Bulat, Liviu Călin, Alexandru Căprariu, Crăsnaru, Constantin Daniela Cubleșan, Simion Dima, Eugen Dorcescu, Maria Graciov, V. Rîpeanu, Ioan Talpeș ș.a.. Li se cuvin mulțumiri tuturor angajaților Centrului de Librării Reșița pentru strădania lor de două decenii. CENTRUL DE LIBRARII REȘIȚA 22.50 Teatru în serial: STÎLÎ>II SOCIETĂȚII de Henrik Ibsen 23.40 ACTUALITĂȚI 24.00 Bun găsit, tinerețe! MIERCURI, 4 IULIE 1990 10.00 ACTUALITĂȚI 10.10 Preuniversitaria. Curs de limba germană 11.15 Teatru TV (reluare). Iulius Cezar, de W. Shakespeare 12.45 Concert de prînz 13.05 ACTUALITĂȚI 15.30 Notați în agenda dv. 16.20 Festivalul tinerilor dirijori. Bușteni ’90 16.40 Teleșcoală (reluare). Curs de limba germană 17.05 Concertul festiv al Orchestrei Simfonice Naționale a Statelor Unite ale Americii 18.35 Limba noastră 19.05 Anunțuri... Anunțuri ... Anunțuri... 19.10 Desene animate 20.15 Reflector 20.45 CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL. A DOUA SEMIFINALA. Transmisiune directă de la Torino, R.F. Germania — Anglia 22.50 ACTUALITĂȚI 23.05 Telecinemateca: Și caii se împușcă, nu-i așa? (producție a studiourilor americane) pentru perioada 3 - 8 iulie 1990 BOCȘA, 3-4 iulie: Te iubesc, aprilie (R.D.G., color); 5-8 iulie: Inamicul public nr. 1 (Franța). MOLDOVA VECHE: 3-4 iulie Eboli I-II (Italia, color); 5-8 iulie: Nea Mărin miliardar (România, color). MOLDOVA NOUA: 3-5 iulie: Transport secret (China, color); 6-8 iulie: Alt bărbat, altă femeie I-II (S.U.A., color). ANNNA , 5-6 iulie: Pădurea de mesteceni (Polonia, color); 8-9 iulie: Eboli I-II (Italia, color). STEIERDORF, 5-6 iulie: Sfîrșitul legendei (S.U.A., color); 8-9 iulie: Flori de gheață (România, color). MEHADIA, 3-5 iulie: Călătorie fantastică (S.U.A., color); 6-8 iulie: Misterele Bucureștilor (România, color). TOPLET: 3-5 iulie: Cine ești călărețuie (U.R.S.S.): 6-8 iulie: Jandarmul și jandarmerițele (Franța, color). DOGNECEA: 3-4 iulie: Prețul unei vieți I-II (Polonia, color); 5-6 iulie: La trei pași de dragoste (Anglia, color). RUȘCHIȚA, 3-4 iulie: Pasărea de foc spațială (Japonia, color); 7-8 iulie: Rochia albă de dantelă (România, color). Hotărîrea privind regimul vamal aplicabil persoanelor fizice (II) (urmare din numărul trecut) In numărul trecut am publicat: A. INTRODUCEREA DE BUNURI ÎN ȚARA In numărul de astăzi publicăm : B. SCOATEREA DE BUNURI DIN ȚARA Persoane cu domiciliul în România trimise în străinătate în interes de serviciu. Personalul muncitor trimis în străinătate în interes de serviciu poate scoate din țară, fără plata taxelor vamale : a) bunuri de uz personal, familial și gospodăresc, precum și materiale de studiu și documentare, cu condiția ca obiectele de folosință îndelungată să fie declarate în scris organelor vamale, pentru a putea fi reintroduse în țară cu scutire de taxe vamale; b) bunuri în valoare de pînă la 1 500 lei, în total. 8. Pentru persoanele prevăzute la pct. 7, membrii de familie pot expedia prin colete, fără plata taxelor vamale, obiecte, de îmbrăcăminte, încălțăminte și lenjerie necesare pe durata șederii în străinătate. Turiștii cu domiciliul în România 9. Turiștii pot scoate din țară, temporar, fără garantarea taxelor vamale, următoarele bunuri: a) îmbrăcăminte și alte articole personale, precum și medicamente, necesare pe durata călătoriei, ținînd seama de toate condițiile deplasării ; b) două aparate fotografice și 24 casete sau 10 role film pentru fiecare aparat, precum și un aparat de filmat de format mic și 10 bobine de film ; c) un binoclu ; d) un radioreceptor portabil și un radiocasetofon portabil ; e) un televizor portabil și un videocasetofon portabil; f) un instrument muzical portabil ; g) un cărucior de copii; h) un cort și alte echipamente de cantonament, precum și alte articole de sport uzuale, inclusiv o ambarcațiune, o bicicletă și două arme de vînătoare cu cîte 100 cartușe pentru fiecare armă; i) o mașină de scris portabilă ; j) bunuri aflate în bagajele însoțite, în limita valorii totale de 1000 lei, o dată pe an calendaristic. 10. Pentru bunurile prevăzute la pct. 1 lit. b);t) scoase temporar din țară, fără garantarea taxelor vamale, de turiștii cu domiciliul în România, ca bagaj însoțit sau neînsoțit, organele vamale înmînează titularilor declarații vamale în vederea introducerii în țară a acestor bunuri fără taxe vamale. Declarația vamală va fi înscrisă în documentul de trecere a frontierei. 11. Turiștii pot scoate din țară, cu plata taxelor vamale, o dată,pe an calendaristic, bunuri a căror valoare totală să nu depășească 5 000 lei. 12. Turiștii care ies din țară mai mult decît o dată pe an pot scoate fără plata taxelor vamale 500 lei și cu plata taxelor vamale bunurile în limita valorii totale de 500 lei. Turiștii cu domiciliul în străinătate 13. Turiștii pot scoate din țară fără plata taxelor vamale ; ■ a) bunuri introduse temporar în condițiile pot. 3 alin. 1 ; b) bunuri aflate în bagajele însoțite în limita valorii totale de 1000 lei, j o data pe an Calendaristic ; c) bunuri cumpărate cu plata în valută. 14. Turiștii pot scoate din cu plata taxelor vamale b a căror valoare este de pina.>*?• 50 la sută din sumele în valuoîț schimbate legal. JJL. (Continuare în numărul viitorț. j Ce ne așteaptă? (Urmare din pag. 1) particular este cu neputință în momentul de față. Pe termen scurt, puterea, sindicatele și întreprinderile vor fi nevoite să caute soluții alternative de redistribuire și de recalificare a unor categorii de salariați. Sau să-i lase pe drumri. Siguranța locului de muzcă și a salariului devine problematică pentru toate acele categorii de salariați care lucrează în întreprinderi nerentabile, acoperindu-și pierderile prin credite bancare Pentru a o redobîndi, o intensitate mai mare producției devine necesară. Este greu de imaginat că în lunile următoare vor mai putea fi nu numai mărite artificial salarii — ca în primele luni ale anului —, fără o acoperire comercială certă a muncii, dar și că vor rămîne deschise întreprinderi care nu produc la capacitate. Consiliile de administrație și sindicatele vor avea de plătit un preț greu în fața salariaților, dacă nu acordă imediat atenția cuvenită acestei chestiuni. Posibila lipsă de locuri de muncă într-un viitor apropiat, se va conjuga fără îndoială cu o creștere a prețurilor. Surse guvernamentale au indicat, de altfel, încă înainte de prezentarea programului de guvernare, că ne putem aștepta atît la un proces inflaționist, cît și — în perspectiva convertibilității leului, în cel mult un an și jumătate — la o devalorizare controlată, cu circa 50 la sută, a monedei naționale. S-a dat chiar un termen-limită foarte apropiat: următoarele trei luni. Problema este extrem de complicată și greu de explicat în spațiul restrîns, care nu se pune la dispoziție. Un fapt este totuși cert: masa monetară existentă în momentul de fața în circulație și la populație — deja deosebit de ridicată — trebuie acoperită rapid cu produse, mărfuri și servicii. Ajungem deci din nou la producție și la muncă, în absența lor, bursa neagră și speculativ — în cadrul comerțul legislației cu privire la libera inițiativă sau clandestin —, vor lua în continuare amploare, vor accelera spirala inflației. Or, pentru preveni efecte nedorite, care se vor răsfringe asupra standardului de viață a fiecăruia dintre noi, se cuvine să sprijinim acțiunea guvernamentală printr-un efort de participare deliberată. Ion NICOARA Procesul marii trădări naționale ♦ (Urmare din pag. 1) PREȘEDINTELE : Mai aveți vreo întrebare de pus ? AC. PUBLIC STOICAN : Care erau legăturile lui Horia Sima cu oamenii politici în preajma rebeliunii ? AC. EUGEN CRISTESCU : Sunt destul de delicate întrebările d-lui președinte, însă pentru istoria acestei țări — actul de acuzare mă pune alături de mormînt — înțeleg să dezvălui adevărul, în ceea ce privește testamentul politic nescris al lui Corneliu Codreanu, — eu am avut o acțiune contra legionarilor ani și ani de zile în Siguranța Generală și în special la Serviciul Special de Informațiuni. Am avut mulți informatori în mișcarea legionară, care mi-au spus că testamentul lui Corneliu Codreanu nescris este următorul : „După mine urmează inginerul Klime“. După aceea urma încă o listă de 13 Iași. Dacă toți aceștia cad, atunci vine Horia Sima. Era o contestație clară este dreptul lui Horia Sima sau este dreptul lui Radu Mironovich Nu interesează aceasta interesează faptul că Corneliu Codreanu a spus : „Și dacă toată această listă va cădea, legiunea să se adreseze lui Iuliu Maniu. Cunoașteți, domnilor, foarte bine pactul așa zis de neagresiune, care s-a încheiat între Iuliu Maniu și Corneliu Codreanu în alegerile din 1937. Acest pact a scos din clandestinism o mișcare care era considerată ilegală, i-a dat prestigiul politic, a scos-o pe planul întîi. De aceea, legiunea a cîștigat în acele alegeri un important număr de voturi, ceea ce a dezechilibrat viața noastră politică interioară Se știe că legionarii au obținut atunci 800 de mii de voturi. Noi cei de la Siguranța generală știam foarte bine, aveam o statistică exactă și a capilor mișcării și a tuturor membrilor mișcării. Făcusem o serie de cercetări discrete și desigur că multe din aceste voturi erau datorite domnilor care aveau tot interesul aceștia ca să încurce lucrurile pe vremea alegerilor. A obținut mișcarea legionară 500 mii voturi din cauza aceasta. (VA URMA) 3 iulie 1990 De ce n-avem apă ? (Urmare din paga nului „Timpul“ cel mai tîrziu în ziua respectivă, în cazul întreruperilor accidentale, datorate avariilor, informăm cititorii că acționăm operativ pentru eliminarea lor fără a le mai da publicității. Cred însă că ar fi bine să informăm și în legătură cu opririle neprevăzute chiar și cu o anumită întîrziere, întrucît o dată dereglat sistemul, în funcție de gravitatea avariei, echilibrarea acestuia durează uneori și 24 de ore. în ce privește a treia problemă, avem un „Dispecerat q trai“ cu program permanent trei schimburi pentru organizarea activității în întreg municiiul și preluarea deranjamentelor, în schimb, în momentul de față dispunem de personal muncitor și utilaje de intervenție insuficiente pentru a acționa orice oră din zi și din noapte.la De aceea, sîmbăta și dumineca avem programați 6 instalatori pentru Lunca Bîrzavei, 4 pentru Lunca Pomostului și Moroasa, 2 la „Dispeceratul central“ (pentru manevre și mici intervenții) și 6 în cadrul „Uzinei Filtru“. In aceste condiții este foarte greu să stăpînești un municipiu de dimensiunea Reșitei, adevărul și așa trist Acesta este cum este trebuie înțeles pentru o scurtă perioadă de timp, mai precis pînă la sfîrșitul acestei luni cînd vom extinde într-o oarecare măsură sistemul de alimentare cu apă. Da. Trebuie să recunoaștem că , pe lîngă unele aspecte subiective, E.G.C.L. Reșița se confruntă cu o serie de probleme obiective. Pentru o informare mai clară a cetățenilor în legătură cu activitatea de gospodărie comunală a întregului județ vom reveni. Pînă atunci, facem apel ca în perioada următoare și cetățenii să contribuie prin modalitățile de care dispun, la gospodărirea apei potabile, pentru a nu fi nevoiți să suferim mai tîrziu. în caz de secetă Avem exeperiența anilor'*“ trecuți și e bine să fim prevăzători. . .jj. I— Marius MORARU