Timpul, martie 1993 (Anul 4, nr. 41-62)

1993-03-02 / nr. 41

Pagina 2 • TIMPUL Fotbal­ pe zăpadă Un balon de oxigen pentru C.S.M.R. CSM REȘIȚA — FC FARUL CONSTANȚA 1-0 (0-0) Pe o vreme însorită, dar un te­ren alunecos, organizatorii fă­­cînd eforturi deosebite pentru a-l face practicabil, cei circa 4 500 de spectatori au avut satisfacția să aplaude, în final, victoria la limită dar meritată a favoriților Rezultatul, urmare a unei pres­tații bune, în ansamblu, pe par­cursul majorității timpului repre­zintă, de fapt, mai mult decât victoria propriu-zisă. Este dacă vreți balonul de oxigen de care jucătorii reșițeni au atîta nevoie în confruntările care îi așteaptă în returul Campionatului Divizi­ei Naționale și, în special, a ce­lei de duminică de la Sibiu, un­de .. . Dar să revenim la partida de duminică. Deși au un început mai timid, gazdele pun stăpînire repede pe joc, amenințînd tot mai mult poarta constănțeană Firesc, ocaziile nu întîrzie să apară. Dar deschiderea scorului așteptată de public avea să se a­­mîne pentru repriza secundă. A­­ceasta pentru că fie atacanții săi au greșit de fiecare dată, de puțin ținta, fie că portarul Nițu a avut intervenții salutare. Așa cum au fost fazele din minutele 16, la șutul lui Szijs, 19, la pă­trunderea impetuoasă a lui Pe­­trescu, și 41, la șutul lui Cojoca­­ru. Toate, situații clare de gol, de singur cu portarul, la care se mai adaugă „bomba“ lui Petres­­cu de la circa 25 de metri din lo­vitură liberă, mingea întîlnind încheietura­ barelor. Și dacă cel puțin jumătate din acestea ar fi fost materializate, ar fi exprimat fidel pe tabela de marcaj superi­oritatea netă din teren a localni­cilor. In repriza secundă jocul are aceeași desfășurare. Cu atacuri furtunoase reșițene, constănțenii răspunzînd printr-o apărare gru­pată. Pe acest fond, de dominare locală, a căzut și mult așteptatul gol. Petrescu, insistent pe dreap­ta, prelungește balonul lui CJ Alexandru. Acesta pătrunde în careu, servindu-l perfect pe Sziji care a trimis în plasă, din șase metri, cu toată opoziția lui Nițu. Dar, după deschiderea sco­rului, asistăm din nou, la o că­dere a jucătorilor reșițeni. Ca ur­mare, constănțenii, care, am im­presia, la pauză și-au schimbat ghetele, au o perioadă mai bună. Ei câștigă mai toate baloanele la mijlocul terenului și forțează e­­galarea. De care au fost foarte a­­proape (după ratarea din minutul 65 a lui Pușcaș), în cel puțin do­uă rînduri. Popa însă, singur cu Roșca (min. 67), a trimis în bară, pentru ca Oprea să rateze în mi­nutul 75 o lovitură de la 11 me­tri, dictată corect de centralul Ion Crăciunescu pentru faultul lui Sandu asupra lui Călin. Spre ușurarea celor din tribune, min­gea a trecut pe lingă stîlpul din dreapta al porții lui Boșca. Scă­pați cu fața curată localnicii își mai revin parcă. Finalul îi găseș­te în atac, trecînd chiar în­ ulti­mele secunde pe lîngă majorarea scorului. Cristi Alexandru trimi­te spre gol, dar Nițu, cu un re­flex deosebit, a deviat balonul în bara transversală, ieșind apoi afară. C.S.M. : Boșca — CO­JOCARU­, LUPU, Sandu, Bica, — IANU, Potocianu, CR ALEXAN­DRU, PUȘCAȘ — SZIJI, PE­TRESCU (min. 63, Marcă, min 83, Stroia) FC.FARUL , NIȚU. — MANUILA, Popovici, DINU, Călin — Mustacă, Ghișan, Cără­­baș (min. 82, Stere) Oprea — Funda (min. 46, Butoiul, POPA. CELELALTE REZULTATE ALE 16-imilor : F.G. Selena Bacău — Sportul Studențesc 2-0, C.S.M Bucecea — F.C. Inter Sibiu 1-5, Venus Lugoj — Universitatea Craiova 0-6, A.S.A. Agrosim Cîm­­pulung — Progresul 1-2, Aris A­­rad — Gloria Bistrița 1-6, Stea­ua Mizil — Dacia Unirea Brăila 0-1, I.C.I.M. Brașov — Oțelul 1-0. Cimentul Fieni — Universitatea Cluj Napoca Electroputere 0-2. Minerul Motru Craiova 2-1 (după prelungiri), Electromecon Onești — Rapid 0-1. Danubiana Bucu­rești — Dinamo 1-8 Gloria Bu­zău — Steaua 0-2, Severnav D. Tr. Severin — F.C. Brașov 0-1, F.C. Maramureș — Politehnic,C. Timișoara 5-1, Unirea Tricolor Oltenița — F.C. petrolul 7-8­­ după prelungiri și lovituri de la 1! ml. Miercuri 10 martie a.c. sunt pro­gramate optimile Cupei Romă­niei. Astăzi de la ora 15, la se­diul F.R.F. are loc tragerea la sorți. Rubrică realizată de Marius MORARU Petrescu în fața porții lui Nițu. Mingea n-a intrat în vinciu, așa cum am fi dorit. Să nu disperăm, peste două săptămîni cele două echipe se vor întîlni din nou. Foto : P. FUCHS „Gloria" consiliului local (Urmare din pag 1)­ silier a dorit să vorbească cît mai repede și cît mai bine in fa­voarea fotbalului practicat de „Gloria“. Uneori chiar s-a exa­gerat în patetism și generozitate. Au fost consilieri care au consi­derat că propunerea inițială a fost prea severă. Ce spunea a­­ceastă propunere : 1. asocierea pe timp de 5 ani ; 2. din încasări. Consiliului Local al municipiului îi revine un procent de 12 la su­tă, dar nu mai puțin de 200 000 lei pe trimestru. Acești consili­eri au propus 8 la sută din înca­sări (Martău), 6 la sută (Sîrbu) sau asocierea pe 10 ani (Popescu). După două runde de vot a fost aprobată hotărîrea în formă ini­țială : asociere pe 5 ani, Consi­liului Local al municipiului re­­venindu-i 12 la sută din încasări, dar nu mai puțin de 200 000 lei pe trimestru sau 800.000 pe an. Fără sprijin» sportul moare din fașă . De luni, 15 februarie, sala de sport a Liceului Economic și de Drept Administrativ din Reșița și-a închis porțile pentru mem­brii Clubului „S.K.I.“ care efec­tuau antrenamente în acest loc Clubul S.K.I., afiliat la „Uniunea Timișoreană de Karate", efectua de trei ori pe săptămînă cite do­uă ore de antrenament de specia­litate Pentru dreptul de folosire a sălii, clubul plătea o chirie lu­nară, care în ultima perioadă a fost de 5000 lei Școala avînd ne­voie de bani, fondurile fiind li­mitate ca peste tot, a solicitat majorarea chiriei la suma de 18.740 lei pe lună. După cum ne relatează dl Zol­tán Lipan­, inimosul antrenor al karatiștilor, în fața sumei cerute de către ș­oală nu au avut nici un succes argumente ca : „din cei 86 de membri ai clubului, 23 sunt elevi ai școlii la antrena­mente participă și copii de 6-7 ani, copii talentați, dar lipsiți de posibilități materiale" etc. Suma cerută este „bătută în cuie“ și nu s-a acceptat nici pro­punerea clubului de a mări chi­ria la 7-10.000 lei lunar E păcat că lipsa banilor cre­ează multe probleme în zilele noastre și din cauza lor se pot pierde multe valori și talente. La campionatele județene din 1902, din 12 probe de concurs la 11 s-au numărat printre cîștigători membrii acestui club, iar la faza națională s-au clștigat trei locuri IV și două locuri VI. Ceea ce de­notă că aici se desfășoară o acti­vitate serioasă, plină de pasiune In această lună, membrii clubu­lui trebuiau să participe la „Cu­pa Uniunii Timișoara“, iar în martie la „Cupa Arad“. Clubul se numără printre puținele care au reușit să aducă pentru de­monstrații de specialitate maeș­­­tri din Italia și Germania La ora actuală antrenamentele se desfășoară, prin bunăvoința con­ducerii, la Școala Generală Nr. 8 din Reșița și se fac demersuri pe lângă Școala Sportivă pentru a primi acces la una dintre săli Dar poate se vor renegocia tari­fele cu liceul Economic, căci vorba zicalei : „Deci, nimic, mai bine mai puțin" . Tot pe o temă asemănătoa­re, dl prof. Nicolae Stăncină, cu­noscut „slujbaș“ sportului, adresează pe târîmurile rugămintea firmelor puternice să sponsorize­ze activitatea de volei ce se des­fășoară la Școala Generală Nr. 7 din Reșița. La această școală s-au creat clase speciale de volei și dl profesor garantează că peste un an sau doi se va vorbi mult des­pre voleiul reșițean. 2 martie 1993 Meciuri de verificare GLORIA REȘIȚA — UT ARAD 1-2 (1-1) încă de la început trebuie să menționez faptul că stadionul I.M.R. s-a dovedit o gazdă primi­tă­toare, organizatorii asigurîndu-i le celor două divizionare „A“­, condiții excelente pentru un joc de verficare a potențialului com­ponenților acestora. Partida a avut un început să­rac în faze de poartă, dar odată cu scurgerea timpului, constructo­rii au pus stăpînire pe joc. Pa fondul acestui joc bun, în care mijlocul terenului a funcțional­ foarte bine, a venit și primul gol­ din păcate singurul al lor, Zsi­zsik (min. 8), a executat perfect «» lovitură liberă, lateral stingă, și V. Rus a trimis plasat, cu capul, din șase metri, in dreapta lui Stă­­nescu. Șase minute mai tîrziu pu­tea fi 2-0, dar Mizar, tot din șase metri, a trimis cu piciorul, din cădere, mult peste poartă. Pînă la pauză asistăm la o luptă a­­prigă pentru balon, bărbătească, dar în limitele regulamentului, arădenii dovedindu-se mai insis­tenți. Ca urmare, ei și realizează egalarea pe tabela de marcaj, spre finalul reprizei (min. 39) prin Grad, care a insistat la o minge aruncată peste apărarea adversă, în repriza secundă, în ciuda faptului că în ambele formații au fost operate mai multe schimbări (în special la Gloria), jocul s­­menținut alert. Aveau însă lipsească fazele de poartă. Cu toate acestea, unicul gol al repri­zei, de fapt al victoriei echipei din Arad, a căzut în minutul 47 al întîlnirii în urma unei lovituri libere de la circa 22 de metri e­­xecutată de Ungur cu . . . zăpada, derutîndu-l pe Fekete — Șirian, Fekete, Gloria , Pătru, Brici, Mitar, Zsizsik — Bălean, Chiș, Manole — Marcu­, V. Rus. Au mai fost utilizați: Tuluc, Kapor­­nyai, Dincă, N. Rus, Beloia, Radu David, Croitoru și Ciornei, U.T.A. Sinescu — Szell, Grad, Stupar — Radu George, Slave — Mitu, Mutică, Țucudean, Ungur. Au mai jucat: Riviș, Grădinaru, Dronea și Brandais. 9 Săptămînă trecută, alte trei divizionare cărășene au susținut ultimele partide de verificare di­naintea startului în noul sezon competițional, după cum urmea­ză: Arsenal Reșița — Metalul Re­­șa 1-9 (0-0). A înscris Vasiu. Arsenal Reșița — Minerul A­­nina 1-0 (0-0). Unicul gol al par­tidei a fost realizat de Ciocan. Primăria n-are bani (Urmare din par­­­­gerile ,acțiunea se încheia. Acum, sunt la primărie vreo 1­000 de ce­reri pe care s-a scris­­ da­, între­barea este : s-au făcut demersu­rile necesare pentru a conecta și aceste familii la rețeaua de gaz metan?...“. Discuția cu primarul orașului Caransebeș, care a urmat, firesc, anchetei, a debutat cu o mărtu­risire : ale — Nici speranțele primarului, consilierilor și — sunt con­vins — nici ale cetățenilor nu s-au împlinit în acest an. — Oamenii au regretul că lu­crările, începute cu 2-3 ani în urmă, nu au fost continuate. — Oamenii au o imagine de­formată în condițiile actuale, cind bugetul este încă centralizat și vine de la guvern, prin inter­mediul județului, faci in funcție de cîți bani primești. Eu mă în­doiesc că în condițiile unui buget auster, cum este cel ce se anun­ță pentru anul acesta, factorii de la guvern și de la județ preferă să construiască o casă de cultură și nu locuințe. Mi s-ar părea ilo­gic. Deci, nu primăria hotărăște dacă o construcție cum este casa de cultură se continuă sau nu. S-a susținut și se susține că noi nu am fi cerut anul trecut fon­durile necesare. E fals. — Pentru că mu­lți identifică imaginea primării și a primaru­lui, mai puțin a consiliului lo­cal, poate că oamenii nu sunt în­că suficient de familiarizați cu noile forme ale administrației lo­cale, cu preocuparea pentru con­tinuarea unor lucrări de investi­ții, v-aș putea întreba : ce ați cuprins in programul și în pro­punerile de buget pe acest an ? — Continuarea uzinei de apă, la care am solicitat vreo 400 de milioane lei, a casei de cultură, alte 300 de milioane lei; moder­nizarea unor străzi în „Pipirig“ , canalizări, spre exemplu pe Str N Bălcescu ; modernizarea cen­tralelor termice. Am prevăzut acele lucrări care să aducă ora­șul la un anume standard de ci­vilizație. — Ce se întâmplă cu proiec­tele, despre care la un moment dat se vorbea mult : moderniza­rea pieții din „Țiglărie“ și orașul copiilor? — Piața din „Țiglărie“ a fost dată spre modernizare unei firme particulare, dar această firmă nu a avut un contract ferm cu pri­măria. S-au făcut niște cheltuieli în afara unui contract. Acum am găsit soluția licitației, iar investi­torul care o licitează va fi obli­gat să suporte cheltuielile făcute pînă în prezent. Chiar firma în cauză poate să o liciteze, în acest caz scăzîndu-i-se cheltuielile fă­cute deja. — Și orașul copiilor? — într-adevăr, există un pro­iect. Materializarea lui a fost propusă pentru bugetul de anul acesta. Speranțele sînt minime, dar noi îl vom propune pînă ce Consiliu­ Județean îl va aproba. — Aveți un răspuns și pentru cele 1 000 de familii care așteap­tă alimentarea cu gaz metan? — Noi am făcut, anul trecut, solicitări la județ. Anul acesta vom reveni. — Care sunt necazurile unui primar, a unei primării, în pe­rioada de tranziție ? — Bugetul este tot centralizat și se repartizează în funcție de criterii mai mult sau mai puțin subiective Din această cauză, problemele urbei devin presante și nerezolvabile. Autonomia­­ este prevăzută în Legea nr. 69/91, dar nu funcționează. Oamenii vin la primărie să ceară locuri de mun­că, case, servicii de calitate , apă, căldură, gaz, transport în comun etc.. Primăriei îi lipsesc pîrghiile, întîmpină mereu opre­liști, cum este în cazul Hotărîrii Guvernului privind trecerea sub autoritate locală a exploatărilor „Prescom“ și „Loctrans“, pentru a pune în practică autonomia și a răspunde cererilor amintite. — „Legislativul“ la nivelul o­­rașului este reprezentat de con­siliul local. Cum conlucrați, cum simțiți consilierii ? — Mi se pare că situația nu este valabilă pentru Caransebeș, așa se intimplă în multe părți, consiliile nu-și cunosc cadrul le­gal. Munca lor ar trebui să se desfășoare mai mult în comisii Acolo trebuie să se documenteze să apeleze la cunoștințele unor specialiști și la metode științifice Cînd se prezintă în ședințele de consiliu, ar trebui să dețină con­cluzii de profunzime. în practic,­ se intimplă cam așa : sau consilierii stabilesc primarul ordinea de zi a ședințelor, iar la ședință consilierii vin cu informațiile pe care le deține orice locuitor al o­rașului. Asta nu înseamnă că sunt rău intenționați. Nu, însă nefiind nimic sistematizat, fieca­re dorind să-și prezinte punctu de vedere, ne lungim uneori inu­­til. — Pot spera caransebeșenii în­tr-o schimbare in acest an? — Totul depinde de buget Oricît de savant ar fi un primar dacă nu are bani.. ]

Next