Timpul, septembrie 1993 (Anul 4, nr. 171-192)

1993-09-01 / nr. 171

POPOR ROMÂN. NL GREȘEȘTE ONE CREDE UN TINE COTIDIAN SOCIAL POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 • Cele două Camere ale Parlamentului României, reunite ieri in ședință extraordinară comună, au continuat dezbaterea raportului preliminar al Comisiei parlamentare de cercetare a actelor de corupție sesizate de fostul comisar general Gheorghe Florică și alte cazuri semnalate de mass-media. • Primul-ministru, dl Nicolae Văcăroiu, a primit ieri vizita reprezentanților jandarmeriilor din Albania, Austria, Bulgaria, Franța, Italia, Republica Moldova, Federația Rusă, Spania, Turcia, Ucraina și Ungaria, aflați în aceste zile în România, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înființarea Trupelor Române de Jandarmi. • Un consilier al liderului Organizației pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arrafat, a declarat ieri la Tunis că organizația este în curs de dizolvare, urmînd să fie format un guvern provizoriu, care va avea ca sarcină pregătirea infrastructurii unui stat palestinian independent. Negocierile de pace asupra Bosniei-Herțegovina au fost reluate ieri. la Geneva. Potrivit declarației mediatorului european, Națiunile Unite ar trebui să trimită aproximativ 40 000 de civili și militari, pentru supervizarea unui acord de pace în Bosnia-Herțegovina. 9 Ministrul rus al afacerilor externe, Andrei Kozîrev, a declarat ieri la Geneva că Rusia este gata să furnizeze trupe pentru punerea în aplicare a planului de pace în Bosnia-Herțegovina. 9 Comandantul-șef al forțelor croate din Bosnia, generalul Slobodan Praljak, a propus ieri forțelor musulmane o încetare absolută a focului de 48 de ore. la Mostar, încetarea focului urma să intre în vigoare ieri, la ora 18.00, ora locală. Ultima unitate militară rusă staționată în Lituania a părăsit teritoriul acestei republici în cursul după-amiezii de ieri. La Vilnius, în Piața Independenței, lituanienii s-au reunit pentru a sărbători evenimentul. Fostul președinte azer Abulfaz Elcibei a contestat ieri rezultatele referendumului de duminică, în cursul căruia, conform rezultatelor oficiale, 93 la sută dintre votanți s-au pronunțat împotriva revenirii sale la putere. VREMEA AZI Și astăzi, vremea se va afla în curs de răcire. Cerul va fi mai mult noros și temporar va ploua. La munte va unge. Temperaturile minime ale zilei vor fi cuprinse între 6 și 11 grade, iar maxime vor oscila între cele 16 și 21 de grade Celsius Dimineața, Izolat, se va semnala ceață. S.C. Confecții S.A. Reșița în pragul falimentului După cum relatam în ediția de ieri a ziarului nostru, la S.C. Confecții S.A. Reșița, între conducerea întreprinderii și salariați s-a iscat o stare de animozitate. Acum cîteva luni, revolta celor 760 de muncitoare era din nou subiect de prima pagină. De această dată, nu numai problema salariilor constituie un punct fierbinte, ci întreaga activitate a consiliului de administrație, consiliu care este acuzat că printr-un management defectuos și lipsă de interes a dus societatea in pragul falimentului. Problemele societății au fost aduse la cunoștința fostului șef al Departamentului Industriei Textile și Pielăriei, Ion Sucală, chiar de către directorul economic al societății, dl Constantin Obrocea, prin scrisoarea nr. 373457 /21 05. 1993, depusă la secretariatul ministerului. Deoarece situația rămîne, in continuare, catastrofală, iar speranțe de redresare nu există, Sindicatul liber din SC Confecții SA, condus de dna Elena Goga, a înaintat, la noul șef al Departamentului Industriei Textile și Pielăriei, Virgiliu Adrian Savin, o listă de revendicări și expuneri de probleme. Dacă și de această dată revendicările vor rămîne fără răspuns, sindicatul va declanșa greva generală in conformitate cu Legea 151990. Pentru cititorul care cunoaște cit de cit situația din fosta fabrică de confecții reșițeană se pune o întrebare firească : cum a reușit SC Reșiconf SA să supraviețuiască, ba chiar să obțină unele contracte externe profitabile, în timp ce SC Confecții SA, sora geamănă a primei, se găsește pe marginea prăpastiei . Conform informării adresate ministerului, datoria societății se ridică la 400 milioane lei, iar pierderea pe primele șase luni se cifrează la peste 60 milioane lei, situație valabilă la 31 iulie 1993 și prezentată de directorul economic consiliului de administrație în luna august. Conform aceluiași document, „C.Î.M.S.-ul nu a cerut, așa cum era normal, analize periodice de la cenzori, conform legii 311990, iar consiliul de administrație nu numai că nu a cerut analize lunare, dar Mario BÁLINT (Continuare în paga 3a) Nici prea-prea, nici foarte - foarte o statistică ale cărei cifre nu pot decis să ne îngrijoreze a fost dată publicității de E.M. Press. Citind un studiu recent, realizat de direcțiile sanitare și pus in circulație de Ministerul Sănătății, E.M. Press ne face cunoscut că, în anul 1992, în România natalitatea a scăzut la 11,7 nașteri la mia de locuitori, in timp ce mortalitatea a înregistrat o creștere aproape cu același procent, 11,5 la 1000 de locuitori. Cauza principală a acestor evoluții ale cifrelor o reprezintă sărăcia tot mai accentuată a populației. Județul Caraș-Severin nu figurează nici în fruntea, nici în coada vreuneia din liste, situîndu-se undeva pe la mijloc, deci nici prea-prea, nici foarte-foarte. Bogați sau săraci. Mulțumiți sau nemulțumiți. (Gabriel Vlad) Legalitatea în vizorul primăriei și poliției reșițene Proliferarea crîșmelor, a barurilor, discotecilor și restaurantelor în municipiul Reșița a devenit în ultima perioadă de timp un fenomen de proporții. Impactul social al acestor unități de alimentație publică este indiscutabil. Atmosfera specifică secretată de funcționarea unora dintre ele, cel mai adesea poluantă și perturbatoare pentru existența colectivităților din jur, pare să fi atins deja o cotă critică. Cert este că avalanșa sesizărilor adresate primăriei și poliției municipale privind anomaliile existente în funcționarea unora dintre aceste unități este în continuă creștere. Această realitate a ajuns să declanșeze o stare de alertă la nivelul celor două instituții abilitate să asigure liniștea și ordinea publică, intr-un cuvînt respectarea legalității în municipiul Reșița. Pentru a se vedea cum stau în realitate lucrurile în serile și nopțile tranziției noastre, primăria municipală și poliția au efectuat vineri seară o amplă acțiune de control. Au fost luate în vizor unitățile de alimentație publică din municipiu, dar și străzile și scările unor blocuri, unde se aciuiesc în mod frecvent grupurile celor care au insomnii și produc zarvă în timpul nopții. In colectivele de control ale primăriei au fost cooptați reprezentanți ai acestei instituții, ai Centrului Sanitar de Medicină Preventivă, ai Inspectoratului pentru Protecția Consumatorilor și ai Poliției Municipale. Controlul efectuat a constatat o serie de deficiențe care influențează negativ ambianța și confortul pe care le așteaptă consumatorii. Cu acest prilej au fost sancționate conform legislației în vigoare un număr de 12 firme și au fost aplicate amenzi in valoare de 2,7 milioane lei. în topul negru al neregulilor constatate în alimentația publică reșițeană s-au situat 5 firme : Andra SRL (patron Gh. Borcean), Asociația Familială Rașu Ion (chioșcuța Agroalimentară Micro I), Loredana SRL (patron Cristian Zăgănescu), Silver Rom SRL (patron Ion Mateiaș) și SNC Ileana (patron Constantin Tomescu), cărora le-au și fost retrase autorizațiile de funcționare. La aceste firme au fost depistate abateri grave de la normele igienico-sanitare, dar și în legătură cu calitatea produselor puse In Sîn- Iosif TMBRI Marius MORARU (Continuare în pag a 3-a) O oarecare pușlama în 4 august 1991, Constantin Văran și Elisabeta Văran, soț și soție, din Tîrnova, cumpără de la Constantin Puichiță, din aceeași localitate, suprafața de 2877 mp, în locul numit Miana. Se încheie un act de mină, în care se recunoaște plata, martorii, printre care și Ion Puichiță, fiul vînzătorului, își pun semnătura, se bea aldămașul, după care pămîntul trece in proprietatea soților Văran. Iar aceștia ii exploatează pînă mai zilele trecute. In tot acest timp, se mai petrec însă unele fapte notabile, de care trebuie, neapărat, să ținem cont. După moartea soției vînzătorului, în feruarie 1992 se deschide succesiunea și culmea, în certificatul de moștenitor, pe suprafața de 2877 mp din Miana, figurează proprietar Ion Puichiță . Dar în 3.07 1992, același Ion Puichiță declară negru pe alb, sub semnătură și în fața martorilor că : „Am vîndut de bunăvoie și nesilit de nimeni un teren de pămînt agricol, in zona Miana, numiților Văran Constantin și Elisabeta și in 7 octombrie 1991 am primit banii. 125 mii lei“. După ce trîntește o asemenea „declarație-contract1* evident in interesul cumpărătorilor, întârindu-se o situație reală. Ion Puichiță, oarecare mică pușlama din Tîrnova, din considerații care ne scapă, dar pe care lesne le putem bănui, ce credeți, fraților, că face ? Păi, nici mai mult nici mai puțin. DONEAZĂ aceeași suprafață de 2877 mp... viceprimar ului comunei Timava iar viceprimarul, după pleaie"" asta, începe a se comporta ca un proprietar, tulburîndu-i în pose Mircea CAVACIN (Continuare in pag a 3-a) ANUL IV NR. 171 (938) REȘIȚA MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1993 4 pagini 20 lei 1 SEPTEMBRIE Ziua Jandarmeriei Astăzi este Ziua Jandarmeriei Române. Tot azi se aniversează și 100 de ani de la promulgarea la 1893 a primei legi a jandarmeriei. Cele două evenimente vor fi marcate și in județul nostru, la Reșița, de Unitatea de Jandarmi Caraș-Severin, printr-un ceremonial ostășesc ce va avea loc, cu începere de la ora 9.30, la Monumentul Jandarmului Erou Nicolae Marcu. Monument reclădit în doar cîteva zile, premergătoare acestei sărbători, și amplasat pe Valea Domanului, la intersecția cu drumul spre Stîrnic, intr-un loc cu o semnificație istorică deosebită pentru jandarmi și locuitorii Domanului, întrucît la descoperirea și reconsiderarea plăcii comemorative, parte integrantă a noului monument, și-a adus o mică contribuție și ziarul „Timpul“ prin cercetările comune efectuate cu Unitatea de Jandarmi Caraș-Severin, ne permitem să-i publicăm în premieră conținutul, înainte de desfășurarea ceremonialului de dezvelire : „Această cruce s-a ridicat vn amintirea eroului Jandarm și a răposatului în domnul Nicolae II Marcu. Carele în zilele de mărire ale neamului românesc a căzut în lupta avută în acest loc cu o ceată de tâlhari în luna... Iunie 1919, îndurerați îti zugrăvim die copilul Ardealului cuvintele poetului. Avea și el ca alții idei de fericire Și raza asta frumoasă și lui îi surîdea Dar eată fără veste, că furul o ochire și face moartea neagră și stinsă a lui stea1". Ce s-a întîmplat de fapt la acea dată ? „ A fost o zi de plată pentru cei 1500 de mineri — își amintește Petru Gherga din Domanani), cel mai vîrstnic 91 de dintre locuitorii acestui cartier al Reșiței. Așa, pe la prînz, contabilul și casidra de la mină veneau cu căruțarui Milutin Aurel (din sat de la noi) de Marius MORARU (Continuare în pag a 4-a) Inflație catastrofală în Iugoslavia Sancțiunile economice instituite de Organizația Națiunilor Unite împotriva Serbiei și Muntenegrului (actuala R.F. Iugoslavia) întrec, prin eficiență, chiar așteptările celor care le-au impus. Astfel, potrivit unei informații recente dintr-un cotidian central. Banca Națională a țării vecine va pune zilele acestea în circulație bancnota de un miliard de dinari, ceea ce reprezintă aoape trei dolari, la cursul actal de schimb. Această măsură marchează o rată a inflației cu adevărat extraordinară, ce ar putea atinge pînă la sfirșitul anului cifra record de 61 miliarde la sută. In mod cert, devalorizarea catastrofală a monedei iugoslave se alătură lipsei acute de produse vitale din comerț, acest ncast tandem afectînd populația dr un mod de-a dreptul dramatic, semnalele sosite din Serbia, de pildă, fiind deosebit de îngrijorătoare. Dacă in anii ’89-‘90 existau salarii și de 1800 DM, acum, cele mai ridicate nu depășesc 20-30 DM, marcindu-se chiar unele în valoare de 3-5 mărci. Deja magazinele particulare nu mai vind decit contra valută, pentru a simplifica procesul comercial și a evita cantitatea enormă de bancnote necesare chiar pentru a cumpăra o banală pîine. In acest moment, o parte dintre produsele de strictă necesitate se pot obține in schimbul unor bonuri, iar dacă lucrurile vor evolua în acest mod, există pericolul retragerii totale a monedei și înlocuirea acesteia cu bonuri valorice Economia iugoslavă e tot mai neputincioasă, iar populația din ce în ce mai lipsită de cele necesare supraviețuirii. (Daniel BOTGROS)