Timpul, septembrie 1993 (Anul 4, nr. 171-192)

1993-09-15 / nr. 181

POPOR ROMÂN. NL CREDEȘTE ONE CREDE ÎN TINE ANUL IV NR. 181 (918) REȘIȚA MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 1993 COT­ID­IAN SOCIAL POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 4 pagini 20 Iei • Reuniți în ședință co­mună, deputații și senatorii au reluat ieri dezbaterile a­­supra Raportului Serviciului Român de Informații. Dl Vir­gil Măgureanu, directorul SRI, a prezentat plenului ce­lor două Camere­­ răspunsuri la întrebările ce i-au fost a­­dresate luni, în scris, de par­tidele reprezentate în parla­ment. In continuare, s-a tre­cut la cea de a doua rundă de intervenții din partea parti­delor parlamentare, în în­cheiere, dl Victor Boștinaru, deputat PD (FSN), a prezentat o declarație semnată de gru­purile parlamentare din opo­ziție, in care se cere confir­marea de către parlament a conducerii SRI.­­ Delegația Comisiei pen­tru Știință și Tehnologie a Consiliului Europei, condusă de dl Pedro Rossetta, a fost primită ieri la Palatul Cotro­­ceni de către președintele Ion Iliescu.­­ La Chișinău s-au reluat ieri lucrările Parlamentului Republicii Moldova. Repre­zentanții grupurilor parla­mentare au subliniat necesi­tatea organizării de alegeri anticipate, atît la nivel local, cît și pentru alegerea unui nou parlament și a președin­telui republicii. • La Geneva au avut loc ieri convorbiri între președin­tele croat Franjo Tudjman și cel bosniac Alia Izetbegovic!, în scopul depășirii unor ob­stacole care­putul acestei au dus, la înce­tuni, la eșecul negocierilor de pace. în trul discuțiilor dintre cei con­președinți se află accesul doi la Marea Adriatică a viitoarei Republici Bosniace Musulma­ne. • Ministrul rus de externe, Andrei Kozîrev, este așteptat azi la Sarajevo, venind de la Zagreb. Turneul demnitarului rus face parte din eforturile comunității internaționale de a-i convinge și musulmani pe sîrbi, croați să se întoarcă la masa negocierilor, la Ge­neva. • In urma acceptării de către Croația a propunerii Na­țiunilor Unite de ostilitățile cu forțele a înceta separa­tiste sîrbe, ieri, la ora 10.00 GMT, pe fronturile din Croa­ția s-a semnalat o acalmie relativă. • Parlamentul gruzin a respins ieri cu o majoritate zdrobitoare demisia prezenta­tă de șeful Șevardnadze, statului, Eduard care a insistat totuși să-și abandoneze func­ția. VRFMFA A 71 Azi, vremea va fi în gene­ral instabilă­ cu cerul tempo­rar scos. Local, vor cădea a­­verse de ploaie, însoțite de descărcări șificări ale electrice și inter­vîntului. Tempe­raturile minime vor fi cuprin­se între 13 și 18 grade, iar ce­le maxime vor oscila între 23 și 28 de grade Celsius. IN exclusivitate PENTRU ZIARUL „TIMPUL“ __________LA ÎNCEPUT S­E AN ȘI ZI­A­R___________ Să privim cu optimism învățămîntul românesc • Inter­iu cu­ dl prof. univ . dr. Liviu Maior, ministrul invățămîntului și științei — Domnule ministru, în ul­timii ani învățămîntul româ­nesc, îndeosebi cel gimnazial și liceal, a cunoscut un vizibil regres. Care credeți că sînt, în accepțiunea dv., cauzele ce au dus la această stare de fapt ? — Aș vrea de la început să spun că nu prea împărtășesc a­­serțiunea dv. că a cunoscut un vizibil regres. Învățămîntul es­te și el într-o perioadă de tran­ziție. Cred că, spre deosebire de alte domenii ale societății ro­mânești, învățămîntul și-a men­ținut totuși o calitate a lui, fapt demonstrat de rezultatele obți­nute de elevi. Sigur, situația de deteriorare a învățămîntului es­te determinată de lipsa unei le­gislații școlare adecvate. Noi funcționăm fără o lege a învă­țămîntului, tot­ pe legea din 1969 suntem­ și acuma ... — Și cînd credeți că Va apă­rea noua lege ? — întrebați parlamentarii . .. Noi am trimis-o din luna febru­arie Parlamentului. Acum se a­­flă în dezbatere publică statutul personalului didactic care este, iarăși, foarte important, fiindcă statutul profesorului determi­nă și starea învățămîntului pen­tru o țară.­­ l­ipsa cronică a fondurilor financiare, care se simte nu numai în acest domeniu, are un efect negativ cu atît mai mare cu cît acesta își lasă în viitor amprenta asupra actualei gene­rații tinere. Există perspective îmbucurătoare în viitorul apro­piat sub acest aspect ? — Este adevărat că fondurile alocate de la bugetul statului pentru învățămînt nu sînt satis­făcătoare. Foarte multe țări din lume pun bugetul mint asupra tuturor de învăță­­celorlalte (Continuare In pag 2) A debutat anul școlar 1993-1994 . La Inspectoratul Școlar Județean nu a fost instalat nici acum inspectorul general Astăzi debutează oficial a­­nul școlar 1993-1991. Al cin­cilea an al tranziției în învă­țămînt. Nici unul însă nu a debutat în județul nostru cu au­tea incertitudini ca acesta. La cele de ordin general — legea învățămîntului și statu­tul cadrelor didactice au ră­mas și acum la stadiu de proiecte amplu dezbătute — se adaugă una absolut parti­culară. Inspectoratul Școlar Județean, instituție descen­tralizată a Ministerului Învă­țămîntului în teritoriu, nu are inspector general. Și lip­sa aceasta creează o stare de spirit nefavorabilă succesului: înainte de vacanța mare, prefectul județului, dl Traian Zamfir, a retras recomanda­rea fostului inspector general. Ministerul învățămîntului a reacționat prompt. Adresa care îi poartă antetul anunță că, începînd cu 1 august 1993, în funcția de inspector gene­ral a fost numit dl Petru Țu­­nea, profesor de matematică, membru al organizației PDSR Nr. 1, iar instalarea va fi pusă în operă de către un reprezentant al ministerului. Dar, pînă acum, nu a venit nimeni să-l instaleze. Mai mult, in primele zile ale lu­nii septembrie s-a aflat în județ­ul Liviu Maior, minis­trul învățămîntului. Credeam că unul din scopurile, dacă nu scopul, pentru care se afla pe aceste meleaguri este toc­mai instalarea noului inspec­tor general. Domnia sa însă și-a făcut două zile de sejur la Băile Herculane, după care a placat spre Capitală și spre alte obligațiuni ministeriale. Prezența­ ministrului învăță­­mîntului n-a lămurit nimic (în afară de faptul că nu este semnatarul adresei expediate inspectoratului școlar , a a­­vut grijă un funcționar din minister să-l scutească de a­­cest efort). Dimpotrivă, a spo­rit incertitudinea. Nimeni nu mai înțelege nimic. Să se fi revenit asupra hotărîrii ? Și Dorina SGAVERDIA (Continuare în pag a 4-a) a In vizorul Consiliului Județean, C.I.M.S. - urile și rectificarea bugetului Predilecția pentru un periplu la Băile Herculane a conferit o notă inedită recentei ședințe or­dinare a Consiliului Județean Caraș-Severin desfășurată sîmbă­­tă, 11 septembrie a.c., în Sala po­livalentă a Complexului Diana. Chiar opțiunea pentru acest joc, după ședința de consiliu model ținută la Bozovici, vine să con­firme preocuparea care există la nivelul Delegației Permanente pentru inițierea unui stil de lu­cru dinamic și deschis receptării realităților din teritoriu. Cert este că în loc de petrecerea unui week-end reconfortant în Băi, domnii consilieri județeni au de­rulat aici, pe tot parcursul zilei de sîmbătă, un adevărat maraton, agenda acestei ședințe fiind bur­dușită cu probleme arzătoare de mare interes pentru populația județului. Un element în premie­ră l-a constituit și prezența la această ședință a dlui Ion Un­­gureanu, ministrul culturii din Republica Moldova, care a avut amabilitatea să prezinte partici­panților, intre care și patru par­lamentari, primari și secretari din zece localități din zonă, o parte din realitățile dramatice pe care le trăiesc frații noștri de peste Prut. Din focul dezbateri­lor purtate de unii consilieri, în formule mai mult sau mai puțin incisive, am reținut cîteva pro­bleme care au fost în măsură să ridice temperatura acestei șe­dințe. Cea dinții problemă a vizat pescuitul pe Dunăre, în jurul acestui subiect iscîndu-se o inso­lită gîlceavă. Spre lămurirea ce­lor prezenți s-a disecat problema peștelui, de la bronhii spre par­tea dorsală, concluzionîndu-se că „unde-i lege nu-i tocmeală“. Du­nărea fiind în excelență un do­meniu public al statului se cere exploatată doar în concordanță cu interesul național și conform practicilor consacrate la de țară. Analiza rapoartelor nivel de activitate prezentate de Consilii­le împuterniciților Mandatați ai Statului de la S.C. Recons S.A. și S.C. Case S.A. , printre altele, și meritul de avut, a scoate la rampă cîteva mostre ale ineficienței manageriale ale acestor organisme hibride ale tranziției. Ceața informațională și erorile depistate în materialele prezen­tate în fața consilierilor pare să amintească de tehnica mușama­lizării adevăratei situații în care se scaldă două societăți comer­ciale cu capital de stat subordo­nate direct Consiliului Județean. Iosif IMBUZ (Continuare în pag. a 4-a) Ambasadorul Croației­­ în Caraș-Severin După vizita ambasadorului Indiei la București, Reșița a primit, ieri, vizita excelenței sale Nikola Debet­ic, ambasa­dorul Croației in țara noastră. întîlnirea, care a marcat debutul vizitei primului am­basador al Croației la Bucu­rești, a avut loc la prefectură. Cu acest prilej, excelența sa a declarat : „Mă aflu în prima vizită pe care o fac — evident în calitate de ambasador — pe teritoriul României. Acest lucru nu este intîmplător. Am ales județul Caraș-Severin pentru că pe teritoriul său tră­­iește populație croată care se (Continuare ir. pag . 4 a) Furnalele Reșiței trebuie să rămînă în picioare . Scrisoare deschisă domnului ing. Horațiu Vodă, directorul general al Combinatului Siderurgic din Reșița Domnule director general, ală­turi de toți oameni interesați de soarta Reșiței, și eu urmăresc cu interes afirmațiile dvs. în legă­tură cu menținerea și dezvoltarea Combinatului Siderurgic. Gîndesc că sînteți un om de bună credin­ță și că aveți intenții bune. Ul­tima dvs. afirmație, referitoare la demolarea unui furnal și a unei mașini de aglomerare, m-a pus serios pe ginduri. Doresc să vă reamintesc că modernizarea ce­lor două furnale s-a terminat în 1988 și că ea a costat peste 150 milioane lei fiecare. Ar fi, deci, o mare greșeală demolarea lor. De la pregătirea șarjei pînă la ela­borarea fontei, tot procesul teh­nologic este dirijat prin compu­ter. Specialiști de la IPROLAM ar putea spune multe despre nive­­velul tehnologic al acestor capa­cități. Oricum, trebuie să fiți de acord că obținerea de oțel numai din fier vechi și prin demolarea bazei materiale nu rezolvă decât temporar problemele, iar com­binatul se va adunei tot mai mult în criză. Dezvoltarea pe care o preconizați se obține printr-un corespondent financiar. Știu cfi așteptați investitori străini. gîndit ce vor zice aceștia cina vor vedea combinatul in ruină? M-am bucurat să aud cit.­va din intențiile dvs. în legătură cu Uzina cocsochimică. Oare, dac.­ nu se rezolvă punerea acesteia în funcțiune, cu partenerii sîrbi, va (Continuare în pag a 3-a) Porcovierul Domnul Ștefan Tomoioagă din Bocșa avea un porc. Dar nu un porc oarecare, ci un porc bine dotat, numit in tratatel» de specialitate vier, avînd ace­leași misiuni ca și taurul, dar în povestea noastră nu este vorba de tauri sau de vieri in general, este vorba de taurul domnului Tomoioagă, vier care a fost și acuma nu mai este. Și iată de ce, în 4 septembrie a.c., dl To­moioagă constată că fața dom­niei sale, vierul de rasă și de 250 de ocale, nu mai răspunde la apel. Trei zile încheiate o e­­chipă specială îl caută, cînd în­colo, cînd încoace, însă vierul nu-i și pace! Să fi intrat el în grevă ? Să fi trecut el fraudulos frontiera ? Ei, bine, nu ! Pentru că, în 7 septembrie, apare vie­rul­­ în carne și oase, dar total­mente neputincios. Neputincios, din simplul­ motiv că se afla deja sub formă de pomana por­cului, pîrlit și întins pe o masă, gata a se transforma în calta­boși și sîngerete. Singura ciudă­țenie fiind aceea că nu se afla răstignit pe masa proprietarului său, ci pe masa din gospodăria proprie a domnului Iosif Her­man, consilier la ... primăria din Bocșa. Această atitudine pli­nă de cruzime a sus-numitului este explicată prin aceea că i s-a aplicat porcului doar o sanc­țiune, sancțiune prevăzută în codul penal burugundez pentru comiterea infracțiunii de mînca­­re fără drept a unui număr de 50 fire porumb și trei galeți de prune nalangîte, proprietatea domnului consilier. Respectînd adevărul istoric, "4 precizăm că stăpinul vieru­lui, după oarece conversații, a reușit totuși să intre un pas «»a a vreo 20 d­e k­logra­me din cele 250, pentru că e știut, vierii tă­iați întră la apă. Dar nici de carnea aia n-a avut parte, ca Mircea CAV­ADIA (Continuare in pag a 3-a) /

Next