Timpul, aprilie 1994 (Anul 5, nr. 64-85)
1994-04-01 / nr. 64
AN UI V NR. 61 (1088) REȘIȚA VINERI 1 APRILIE 1994 COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 8 pagini 100 lei Diplomația realului Nu vom rememora întregul periplu al generalului Pavel Graciov, ministrul rus al apărării, în răstimpul cît s-a aflat în România. Pentru motivul că ne-am vedea obligați să enumerăm mai toate instituțiile reprezentative ale statului și să numim, aproape fără excepție, personalitățile de prim plan ale vieții noastre politice. Relevant prin sine însuși, faptul sugerează destule în legătură cu importanța demnitarului rus și despre consecințele previzibile ale vizitei sale. Ca o primă remarcă, ar fi de reținut că generalul are și „clasă“ de autentic diplomat. Evitind precaut fran oietea cazonă, dl Graciov și-aîntărit cu grijă declarațiile, atent la detalii și la nuanțe ba chiar și la conotațiile acestora. Iar pledoaria d-sale pentru relansarea relațiilor româno-ruse, după o perioadă de stagnare, ni s-a părut demnă de luat în seamă. Neîndoielnic, este de bui augur observația dlui Gra_ rov, care a constatat că vremea raporturilor ca de la stăpîn la servitori e definitiv apusă. Așa să fie, deoarece alte minteri nici n-ar merita osteneala unei discuții. Tonul și atitudinea militarului diplomat exprimau sinceritatea necontrafăcută — și ne-am bucura să nu ne fi înșelat. Mai ales după ce-am aflat, caz rarisim în analele istoriei militare, că a refuzat gradul de mareșal. Dincolo de toate acestea, rămîne realitatea că nu se poate face abstracție de vecinătatea Rusiei ca factor de putere în această zonă a Europei. Precum ar fi pueril să se piardă din vedere că industria noastră e tributară față de materiile prime rusești. Sau că, prin natura lucrurilor, agreabil sau nu, vecinii rămân totuși vecini. Ceea ce înseamnă că trebuie să acționăm la marginile pragmatismului po_ Seismograf iitte, venind în întâmpinarea unui asemenea gest amical din partea rușilor. Drept e că precedentele istorice nu sunt tocmai încurajatoare, iar Rusia, imperială sau sovietică, ne-a rezervat destule surprize greu de uitat. Dar una e să rămînem intr-o necesară și lucidă stare de veghe și cu totul altceva să manifestăm o perpetuă morocănoasă suspiciune. Fațabilitatea geografică nu mai trebuie agravată și prin miopia politică. Da, e necesar să reașezăm relațiile româno-ruse pe temeiuri rezonabile, fără a prejudicia interesele noastre naționale. Și cu scopul de a pre-întîmpina astfel de prejudicii. Fără idei preconcepute și dacă se poate fără resentimente, insă cu gîndul treaz, atenți la mutațiile de proporții continentale care vor configura, în perspectiva secolului următor, raportul de forțe în Europa și în lume. Al BARSESCU Bere de Ciclova la Timișoara I Simbătă, 26 martie a.c. la " Societatea Comercială " tara" S.A. (Fabrica de „Can” Ciclova), societate mixtă bere ro-mâno-germană, a avut loc adunarea generală a acționariilor. Cu această ocazie s-au discutat și aprobat bilanțul,pe anul financiar 1993 și s-au stabilit, în principal, măsuri concrete de ridicare a calității berii. Trebuie precizat că în acest moment fabrica lucrează cu o linie de îmbuteliere a berii relativ mică, 1600 de sticle pe oră, dar se află în curs de finalizare o nouă linie, mult mai productivă, respectiv 30.000 de sticle de bere îmbuteliate pe oră, cu mașini de spălat, etichetat și pasteurizator aferente. Conform estimărilor, noua linie ar trebui să intre în producție la sfîrșitul lunii mai a acestui an, urmînd, ca vechea vie să treacă pe îmbutelierea apei minerale. Să mai notăm că partea germană, din 1991 și pînă în prezent, tot profitul ce i se cuvenea l-a revnestit tot aici. Și un ' ■ pt cel puțin ciudat . În treaproducție de bere se desface în ... județul Timiș (M.U.) DIN CUPRINS : • înscenare cu droguri la Bocșa (pag. a 3-a) • Isprăvile lui Păcală (pag. a 4-a) • Un spectacol direct pentru public (pag. a 5-a) • Programul TVR pentru săptămîna viitoare ROTODOCUMENT: Sectorul siderurgic al Reșiței după al doilea război mondial. Reșița - orașul unde se gîndește în perspectivă . Interviu cu dl Mircea Popa, primarul municipiului Reșița — Reșița este, cu siguranță, singura localitate din județ și poate printre puținele din țară care, la această oră, are o prognoză pentru viitor. De ce ați pus la cale și ați întocmit această prognoză, domnule primar ? — O administrație care vrea să-și asume niște răspunderi, care vrea să facă ceva, nici nu poate proceda altfel. Chiar dacă ai bani, chiar dacă nu, tot trebuie să știi ce-i de făcut. La întocmirea acestor prognoze s-a lucrat vreo două luni, pe mai multe colective și domenii de activitate. S.a procedat cu multă seriozitate, chiar cu minuțiozitate. Spre exemplu, atunci cînd am investigat străzile, n-am evaluat numai trama stradală, gradul său de uzură, ci și trotuarele, canalizarea, iluminatul, mergînd pînă la plantarea stîlpilor conform unor cerințe europene, precum și alte elemente ale civilizației străzii. — De ce ați întocmit această prognoză pentru cinci ani și fiu pentru doi, cît mai durează mandatul dv.? — Pentru că doi ani e un timp prea scurt pentru a realiza ceva de durată. Oricum, prognoza va trebui corelată, de la an la an, cu realitatea, cu bugetul de care dispunem, și cu evoluția sa in timp. — Ce cuprinde această prognoză ? — începe cu lucrările în domeniul gospodăririi comunale și locative. Un program foarte vast, dar care cuprinde, în primul rînd, lucrările de mare urgență. Alimentarea cu apă, de Reșița duce lipsă de apă, pildă, deși problema nu este atît de acută ca în alte orașe. Acum ne aflăm în faza de aprobare, după care trecem la proiect. Alte lucrări mari sunt, de asemenea, incluse în prognoză : extinderea stației de epurare, automatizarea și optimizarea punctelor și rețelelor termice, contorizarea punctelor termice și a consumatorilor. Tot în acest domeniu am inclus lucrările de canalizare menajeră și pluvială, modernizarea rețelei stradale și pietonale, inclusiv legătura rutieră între cartierul Lunca Birzavei și Cilnic. — Problemele sociale fac obiectul acestei prognoze ? — Evident. Ocupă spațiul și atenția cuvenite construcția de locuințe, în primul rînd termina- Interviu realizat de Dorina SGAVERDIA (Continuare în pag a 3-a) IN VIZITĂ LA ... HERCULE ! La invitația primăriei din orașul de la poalele Domo•gledului, în această săptămînă o delegație umanitară din Luxemburg este oaspete al stațiunii Băile Ierculane. Oaspeții luxemburghezi au donat spitalului de la Balta aparatură medicală și materiale sanitare în valoare de 500 000 USD. Scopul acestei vizite îl reprezintă, însă, soluționarea valorificării la un nivel superior a apelor termale — îndeosebi izvorul Diana III, de cură internă — prin înființarea unei societăți mixte româno-luxemburgheze, precum și crearea unor centre de sănătate în zonele din apropiere. De altfel, fosta „Perlă a Europei“ a stîrnit și Interesul miliardarului italian Silvio Berlusconi, care în perioada următoare va trimite, pentru a treia oară, un impresar în orașul de pe Valea Cernei, în vederea testării posibilităților de investiți in turismul din această zonă. (P.S.S.). IOAN STOICA, LA REȘIȚA O informație incompletă a oferit ieri gazeta „Reșița“ : întîlnirea patronului jocului de întrajutorare „Caritas“ din Cluj cu depunătorii din Reșița și chiar din județ. Din surse apropiate domnului Ioan Stoica am aflat că se intenționează ca de luni, 4 aprilie a.c., să înceapă plățile, în Reșița, pentru depunătorii din Caraș-Severin. Întîlnirea de astăzi. 1 aprilie, de la Reșița este programată pentru ora 14, în fața Sălii Polivalente din centru.