Timpul, aprilie 1994 (Anul 5, nr. 64-85)

1994-04-01 / nr. 64

AN UI V NR. 61 (1088) REȘIȚA VINERI 1 APRILIE 1994 COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 8 pagini 100 lei Diplomația realului Nu vom rememora întregul periplu al generalului Pavel Graciov, ministrul rus al apă­­rării, în răstimpul cît s-a aflat în România. Pentru motivul că ne-am vedea obligați să enumerăm mai toate institu­țiile reprezentative ale statu­lui și să numim, aproape fără excepție, personalitățile d­e prim plan ale vieții noastre politice. Relevant prin sine însuși, faptul sugerează des­tule în legătură cu importan­ța demnitarului rus și despre consecințele previzibile ale vizitei sale. Ca o primă remarcă, ar fi de reținut că generalul a­­re și „clasă“ de autentic di­­plomat. Evitind precaut fran­ o­ietea cazonă, dl Graciov și-a­­întărit cu grijă declarațiile, atent la detalii și la nuanțe ba ch­iar și la conotațiile a­­cestora. Iar pledoaria d-sale pentru relansarea relațiilor româno-ruse, după o perioadă de stagnare, ni s-a părut dem­nă de luat în seamă. Neîndoielnic, este de bui augur observația dlui Gra_ r­ov, care a constatat că vre­mea raporturilor ca de la stă­pîn la servitori e definitiv a­pusă. Așa să fie, deoarece alte minteri nici n-ar merita oste­neala unei discuții. Tonul și atitudinea militarului­ diplo­mat exprimau sinceritatea ne­contrafăcută — și ne-am bu­­cura să nu ne fi înșelat. Mai ales după ce-am aflat, caz ra­risim în analele istoriei mili­tare, că a refuzat gradul de mareșal. Dincolo de toate acestea, rămîne realitatea că nu se poate face abstracție de veci­nătatea Rusiei ca factor de putere în această zonă a Eu­ropei. Precum ar fi pueril să se piardă din vedere că in­dustria noastră e tributară fa­ță de materiile prime rusești. Sau că, prin natura lucrurilor, agreabil sau nu, vecinii rămân totuși vecini. Ceea ce înseam­nă că trebuie să acționăm la marginile pragmatismului po_ Seismograf­ iitte, venind în întâmpinarea unui asemenea gest amical din partea rușilor. Drept e că precedentele is­torice nu sunt tocmai încura­jatoare, iar Rusia, imperială sau sovietică, ne-a rezervat destule surprize greu de uitat. Dar una e să rămînem intr-o necesară și lucidă stare de veghe și cu totul altceva să manifestăm o­ perpetuă morocănoasă suspiciune. Fața­­bi­litatea geografică nu mai tre­­buie agravată și prin miopia politică. Da, e necesar să reașezăm relațiile româno-ruse pe te­meiuri rezonabile, fără a pre­judicia interesele noastre na­ționale. Și cu scopul de a pre-­întîmpina astfel de prejudicii. Fără idei preconcepute și da­că se poate fără resentimente, insă cu gîndul treaz, atenți la mutațiile de proporții conti­nentale care vor configura, în perspectiva secolului următor, raportul de forțe în Europa și în lume. Al BARSESCU Bere de Ciclova la Timișoara I Simbătă, 26 martie a.c. la " Societatea Comercială " tara" S.A. (Fabrica de „Can­­” Ciclova), societate mixtă bere ro-­­­mâno-germană, a avut loc a­­­­dunarea generală a acționari­­i­lor. Cu această ocazie s-a­u discutat și aprobat bilanțul­­,pe anul financiar 1993 și s-au­­ stabilit, în principal, măsuri­­ concrete de ridicare a calită­­­­ții berii. Trebuie precizat că­­ în acest moment fabrica lu­crează cu o linie de îmbute­­liere a berii relativ mică, 1600 de sticle pe oră, dar se află în curs de finalizare o nouă linie, mult mai productivă, respectiv 30.000 de sticle de bere îmbuteliate pe oră, cu mașini de spălat, etichetat și pasteurizator aferente. Con­form estimărilor, noua linie ar trebui să intre în produc­ție la sfîrșitul lunii mai a a­­­cestui an, urmînd, ca vechea vie să treacă pe îmbutelierea apei minerale. Să mai notăm că partea germană, din 1991 și pînă în prezent, tot profi­tul ce i se cuvenea l-a revn­­estit tot aici. Și un ' ■ pt cel puțin ciudat . În trea­­producție de bere se des­­face în ... județul Timiș (M.U.) DIN CUPRINS : • înscenare cu droguri la Bocșa (pag. a 3-a) • Is­prăvile lui Păcală (pag. a 4-a) • Un spectacol direct pentru public (pag. a 5-a) • Programul TVR pentru săptămîna viitoare ROTODOCU­MENT: Sectorul siderurgic al Reșiței după al do­ilea război mondial. Reșița - orașul unde se gîndește în perspectivă . Interviu cu dl Mircea Popa, primarul municipiului Reșița — Reșița este, cu siguranță, singura localitate din județ și poate printre puținele din țară care, la această oră, are o prog­noză pentru viitor. De ce ați pus la cale și ați întocmit această prognoză, domnule primar ? — O administrație care vrea să-și asume niște răspunderi, ca­re vrea să facă ceva, nici nu poate proceda altfel. Chiar dacă ai bani, chiar dacă nu, tot tre­buie să știi ce-i de făcut. La în­tocmirea acestor prognoze s-a lucrat vreo două luni, pe mai multe colective și domenii de ac­tivitate. S.a procedat cu multă seriozitate, chiar cu minuțiozita­te. Spre exemplu, atunci cînd am investigat străzile, n-am evaluat numai trama stradală, gradul său de uzură, ci și trotuarele, cana­­­lizarea, iluminatul, mergînd pînă la plantarea stîlpilor­­ conform u­­nor cerințe europene, precum și alte elemente ale civilizației stră­zii. — De ce ați întocmit această prognoză pentru cinci ani și fiu pentru doi, cît mai durează man­datul dv.­? — Pentru că doi ani e un timp prea scurt pentru a realiza ceva de durată. Oricum, prognoza va trebui corelată, de la an la an, cu realitatea, cu bugetul de care dispunem, și cu evoluția sa in timp. — Ce cuprinde această progn­o­ză ? — începe cu lucrările în do­meniul gospodăririi comunale și locative. Un program foarte vast, dar care cuprinde, în primul rînd, lucrările de mare urgență. Alimentarea cu apă, de Reșița duce lipsă de apă, pildă, deși problema nu este atît de acută ca în alte orașe. Acum ne aflăm în faza de aprobare, după care trecem la proiect. Alte lucrări mari sunt, de asemenea, incluse în prognoză : extinderea stației de epurare, automatizarea și op­timizarea punctelor și rețelelor termice, contorizarea punctelor termice și a consumatorilor. Tot în acest domeniu am inclus lu­crările de canalizare menajeră și pluvială, modernizarea rețelei stradale și pietonale, inclusiv le­gătura rutieră între cartierul Lunca Birzavei și Cilnic. — Problemele sociale fac o­­biectul acestei prognoze ? — Evident. Ocupă spațiul și atenția cuvenite construcția de locuințe, în primul rînd termina- Interviu realizat de Dorina SGAVERDIA (Continuare în pag a 3-a) IN VIZITĂ LA ... HERCULE ! La invitația primăriei din orașul de la poalele Domo­­•­gledului, în această săptămînă o delegație umanitară din Luxemburg este oaspete al stațiunii Băile I­erculane. Oaspe­ții luxemburghezi au donat spitalului de la Balta aparatură medicală și materiale sanitare în valoare de 500 000 USD. Scopul acestei vizite îl reprezintă, însă, soluționarea valori­ficării la un nivel superior a apelor termale — îndeosebi iz­vorul Diana III, de cură internă — prin înființarea unei so­cietăți mixte româno-luxemburgheze, precum și crearea u­­nor centre de sănătate în zonele din apropiere. De altfel, fosta „Perlă a Europei“ a stîrnit și Interesul miliardarului italian Silvio Berlusconi, care în perioada ur­mătoare va trimite, pentru a treia oară, un impresar în orașul de pe Valea Cernei, în vederea testării posibili­tăților de investiți in turismul din această zonă. (P.S.S.). IOAN STOICA, LA REȘIȚA O informație incompletă a oferit ieri gazeta „Reșița“ : întîlnirea patronului jocului de întrajutorare „Caritas“ din Cluj cu depunătorii din Reșița și chiar din județ. Din surse apropiate domnului Ioan Stoica am aflat­ că se intenționează ca de luni, 4 aprilie a.c., să înceapă plățile, în Reșița, pen­tru depunătorii din Caraș-Severin. Întîlnirea de astăzi. 1 aprilie, de la Reșița este progra­mată pentru ora 14, în fața Sălii Polivalente din centru.

Next