Timpul, mai 1994 (Anul 5, nr. 86-105)

1994-05-04 / nr. 86

ISSN 1221-1184 COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT I---------------­O eroare Dacă știrile care se vîntură în jurul legii privind pensio­narea cu reducere de vîrstă se confirmă, înseamnă că vom fi martorii uneia gafe ale anului, dintre marile La timpul potrivit am evidențiat virtuți­le unui asemenea proiect de act normativ, referitor la Pen­sionarea șomerilor care au îm­plinit 50 ani (femeile) și 55 ani (bărbații). Știut fiind că aceș­tia întîmpină dificultăți în procesul de șansele lor pe recalificare, iar piața muncii sînt fatalmente reduse. Con­secutiv, se creează posibilități mai ample pentru încadrarea șomerilor tineri, pe măsura apariției unor noi locuri de muncă. Nu ne-am imaginat însă nici un moment că din rațiuni e­­lectorale se va proceda la des­chiderea totală a zăgazului, conturîndu-se perspectiva ca oricine dorește să se poată pensiona cu „dispensă“ de vîr­stă. Chiar dacă nu e șomer, dar­ a împlinit 50 sau 55 de ani. Lesne de imaginat, urmă­rile unei asemenea legiuiri vor fi funeste pentru economia ro­mânească. în primul rind, agenții eco­nomici se vor debarasa rapid și arbitrar de toți cei care, în concepția lor, reprezintă forță de­­ muncă excedentară. Incăr­­cînd pînă la refuz bugetul asi­gurărilor sociale, care .și așa nu acoperă decît parțial nece­sitățile. Se va ajunge, în al doilea rind, la diminuarea sa­lariilor dar și a pensiilor,­ de­oarece ne aflăm­­ aproape in situația-limită în care la un salariat corespunde un pensio­nar. Și nu trebuie să fie cine­va neapărat economist ca să realizeze caracterul irațional al unei astfel de compartimen­tări sociale. Ceea ce se înțelege mai pu­­țin e faptul că­ fiecare genera­ție e datoare să „întrețină" al­tele, anterioare, beneficiind la rîndul său de aportul celor ce vor veni. Ce se întimplă însă cînd numărul pensionarilor egalează sau depășește pe cel al persoanelor active ? Nici mai mult dar nici mai puțin decît o severă­ criză socială, agravată de fenomene econo­mice previzibile. Mai direct­­sp’rs, de sărăcirea tuturor. Seismograf Nu punem la îndoială drep­tul nimănui de a se bucura, la vîrsta senectuții, de o bine­meritată odihnă. Cu adaosul ca aceasta să fie măcar decen­tă, dacă despre opulență ar fi inutil să discutăm. Dar în con­dițiile în care se va legifera dreptul oricui de a se pensio­na cu cinci ani înainte de vre­me, nu se mai poate garanta nici măcar această nostalgie invocată limită a decenței. E clar că foarte mulți se vor grăbi să devină pensionari, gindindu-se că pină la 60 sau chiar 65 de ani mai e mult. Și cine știe ce se poate întîm­­pla pînă atunci ? Am vrea cu tot dinadinsul să ne fi înșelat, însă credem că măsura, de crasă esență populistă, e­ menită să atragă preferințele electoratului. Fără să aibă nicidecum caracterul generos și dezinteresat care i se atribuie. Ce poate fi gene­ros într-o acțiune care va pro­voca, pe termen mediu, dimi­nuarea drastică a salariilor și a pensiilor ? Mai nădăjduim încă într-o intervenție decisă a economiștilor și a juriștilor din parlament. Cu luciditate, făcînd abstracție de pasiunile politicianiste și de ipoteticele cî­știguri electorale. Al. BARSESCU Din cuprins: VA,..-'- ;.v.V - V - © A vămui — vămuire (pag. a 3-a) O Hai la rugă, la oraș (pag. a 3-a) ) Moldova Nouă : secvențe din col­tidian (pag. a 4-a) O Hoții și vardiștii (pag. a 5-a) 9 Doliu la Imola (pag. a 6-a) 9 Ouăle turnătoare (pag. a 5-a) FOTODOCUMENT : Imagine reprezentau­ mînăstirea de la Ciclova Montană, la începutul secolului XX Ora adevărului După aproape patru decenii de apartheid, Republica Sud-Africană revine la starea de normalitate, așadar la societate multirasială care consacră egalitatea tuturor mem­­­brilor săi. Alegerile de săptămîna trecută, ale căror rezultate definitive vor fi cunoscute abia astăzi, au dat cîștig de cau­ză C.N.A. și liderului său, Nelson Mapdela. Cu peste 66 la sută din preferințele electoratului, C.N.A. va forma guvernul federal. Partidul președintelui Frederik De Klerk a Înregistrat niște performanțe superioare celor pronosticate, devenind a doua forță politică a țării. La mare distanță, cu numai 6.3 la sută din sufragii, s-a situat partidul la kata, condus de Mangosutu Butholezi. Ce a fost, se știe. Urmează să vedem ce va fi de aici i­­nainte. Dar primele semnale sunt de bun augur. Frederik De Klerk l-a felicitat pe fostul prizonier Nelson Mandela, care la rîndul său a răspuns la termeni mai mult decît amicali. Viitorul președinte al R.S.R., nimeni altul decît dl Mandela, primul președinte de culoare, și-a manifestat disponibilita­tea de a conlucra îndeaproape cu artizanul reformelor poli­tice care au adus R.S.R. la ora adevărului. AI. BARSESCU Lista lui... Zamfir . O scrisoare pierdută A trecut și săptămîna pati­milor, au trecut și Sfintele Paști, domnul Zamfir Traian e încă cel mai perfect dintre prefecți. Cu­ ? Aceasta-i între­barea ! Să sperăm că nu prea mult, fiindcă e pornit să facă harcea-parcea Partidul Demo­crației Sociale din România, în Caraș-Severin. Opoziția își freacă mîinile de bucurie și, prin intermediari, sprijină cît poate pornirile nebunatecului prefect, în timp ce cineva din opo­ziție, nu-i spunem încă nume­le, trage sforile, reprezentan­ții partidului de guvernămînt trag de timp.­­A fost nevoie de prea multă vreme pentru a-l da jos din funcțiile de partid și a-i retrage sprijinul politic și cine știe cît va mai trece pînă staff-ul organizației mu­nicipale se va hotărî să-l dea afară din partid. Dacă pînă atunci, domnul în cestiune nu-și va subordona definitiv organizația. Pentru că, iată, au început epurările. Pe criteriul cine nu e cu mine e împotriva mea. Și a avut domnul Zamfir grijă să-și găsească cîțiva a­­liați cărora cine știe ce le-o fi promis. Oricum, dl Simion Țeperdel, președintele organi­zației municipale a PDSR, și unul dintre cei care s-au opus fățiș dlui Zamfir, a fost schim­bat din funcție. însuși dl pre­fect, care se afla într-o „dele­gare oficială“ în Croația, a votat această măsură. Prin corespondență. Iată cum sună misiva sa adresată ședinței cu Doi susținători, ZOE și PANICA (Continuare în pag. a 3-a) ANUL V NR. 86 (ITÎO) REȘIȚA MIERCURI 1 MAI 1991 »•«nwriruta'mri»« 8 pagini 100 lei La Reșița Se completează sistematizarea zonei centrale Nera Un teren viran domină, de­­ peste patru ani, o parte a cen­trului civic (front — str. I.L. Caragiale) din municipiul Re­șița. Că acest teren, în supra­față de 4,3 ha, nu este un loc uitat, ne-o dovedește recenta h­otărîre a Consiliului Local al Municipiului Reșița, în care s-a discutat planul urbanistic de detaliu pentru zonă. De­mersul primarului și al consi­lierilor vizează mobilarea unei artere majore a municipiului cu câteva funcționalități ce lipsesc unui centru civic de municipiu reședință de județ. Pe acest teren — domeniul privat al consiliului local — care include și casele expro­priate dar nedemolate, se va construi un centru cultural, de agrement și sedii administra­tive în detaliu, centrul cultu­ral și de agrement înseamnă : o sală pentru spectacole de teatru și concerte (300 de lo­­curi), două studiouri pentru teatru mic (100 locuri) ";i- ica- Doriia SG.WI.RUiA (Continuare în pag. a 8-a) „Rezultatele bune pe care le avem sînt reale“ • Dialog cu dl conf. dr. Constantin Popp, de­canul Facultății de Drept și Științe Economice din «• Universitatea „Eftimie Murgureșița — Domnule profesor, este in­tr-adevăr un lucru deosebit, pentru municipiul nostru, o fa­cultate de drept și științe econo­mice. .. — Da, desigur. După cum se știe, facultatea s-a înființat în 1992, odată cu crearea Universi­tății și, implicit, desprinderea de Timișoara. în primul an am avut 131 de studenți la zi, la drept, marketing și turism-servi­­cii. în al doilea an, la profilul juridic s-a înființat secția de drept economic și administrativ. Tot din doilea an ni s-a acordat extindere și la fără frecvență, a­­tît la juridic, cit și la economic, în prezent avem 305 studenți. în­­cepînd din acest an, promoția care se află acum în anul I ur­­mează, în cadrul reformei învă­­țămîntului, invățămîntul în trep­te : treapta I (2 ani, cursuri co­mune); treapta a II-a (2 ani, cursuri de specialitate). După treapta I studentul un colegiu de un an, poate urma terminînd cu trei ani. La noi, însă, se poate urma doar învățămintul de lun­­gă durată (4 ani). în anii viitori vom mai introduce probabil și alte specialități — eventual ges­tiunea societăților, de­vergem însă pe un număr pildă mai mic de specializări, pentru a nu-i concura pe colegii de la inginerie. Vom avea și un număr minim privind cifra de școlarizare. A­­nul viitor nu cred că vom dispu­ne de mai mult de 100 de locuri. Cifra exactă n-o știm de pe a­­cum. Pot spune însă că pentru absolvenții de la drept din prima promoție a facultății vor exista cu certitudine locuri de muncă în județ. Economiștii au și ei șanse. — Principala problemă este în­să cea a acreditării. — Exact, în baza Legii 88 din 1003, procesul de acreditare (care e obligatoriu pentru­ toate unită­­­țile de învățămînt superior apă­rute după ’89) are două faze: 1. Daniel BOTGROS (Continuare la pag­a 3­a!

Next