Timpul, septembrie 1994 (Anul 5, nr. 172-193)

1994-09-15 / nr. 182

COTIDIAN SOCIAL-POLID-CULTURAL INDEPENDENT ISBN 1221-1184 8 pagini 150 Iei Ecou la mesaj Dincolo de bilanțul concen­trat, la jumătatea mandatului prezidențial și al corpurilor legiuitoare, mesajul dlu. Ion Iliescu a definit cu claritate, în ordinea urgenței și a pon­derii lor, prioritățile economi­ce, sociale și politice ale pe­rioadei care urmează. Mărtu­risind că am fi preferat ca textul să fi fost mai puțin a­­fectat de zgura unor sintagme arhiuzitate, nu putem să nu admitem că, în ansamblul său, mesajul a fost clar, echilibrat și pertinent. Este adevărat că­ ­ Seismograf în ultimii­ ani sîntem mai li­beri, ceea ce nu înseamnă că sîntem și mai înstăriți. Pre­cum are perfectă dreptate pre­ședintele atunci cînd conside­ră că adversitățile politice nu trebuie să degenereze în duș­mănii personale sau de grup, profund dăunătoare pentru întreaga societate românească. Statornicirea unei platfor­me de înțelegere și de conlu­crare, pe baza unui program minimal, acceptat de majori­tatea forțelor politice ale ță­rii, se recomandă ca una din puținele soluții la îndemână în actualul context economic și social. Care ar fi principa­lele repere ale unui asemenea program, e lesne de imaginat. Accelerarea privatizării, rea­lizarea unui maxim posibil al protecției­ sociale, corupției, asigurarea eradierea funcțio­nării normale statului de drept, a instituțiilor extinderea relațiilor externe ale țării etc. Demersul președintelui a fost încă mai detaliat, oferind lis­ta exhaustivă a sectoarelor ce reclamă abordări imediate și convergente din partea legis­lativului și a executivului. Ca in atîtea alte rînduri, ne vedem obligați să remarcăm că mesajul s-a limitat să e­­nunțe prioritățile, să precizeze ce trebuie să se facă. Mai pu­țin sau deloc, a insistat dl Iliescu asupra acelui nevral­gic cum trebuie să se proce­deze, spre a se obține rezul­tatele scontate. Și nu e cazul să se invoce incompatibilita­tea instituției prezidențiale cu aspectele de ordin practic ale reformei. Exemplificînd, ne putem întreba din ce motive obscure campania anticorup­­ție n-a avut, pînă acum, decit efecte derizorii, cită vreme proporțiile fenomenului sînt de-a dreptul halucinante. Mesajul rămîne însă, mai presus de reproșuri sau obiec­ții, o necesară sinteză, o den­să trecere în revistă a proble­melor acute care confruntă, societatea românească și că­rora parlamentul urmează să le imprime cuvenitele relie­furi normative. Nu poate fi nesocotit nici apelul la con­centrarea competențelor și a capacităților, indiferent de op­țiunile partizane, in scornil soluționării acestor probleme. Fiindcă, se sugerează contex­tual, noua clasă politică româ­nească trebuie să-și onoreze pe deplin responsabilitățile asumate, totuși, din proprie voință. (Al. I.ARSESCU) Excelsior! Astăzi, pretutindeni în țară, la chemarea nostalgicului clopoțel sau a modestei sonerii, peste pa­tru milioane de copii și adoles­cenți își vor ocupa locurile în bănci, redevenind elevi după fermecătorul interludiu al vacan­ței. De la școlile din marile cen­tre urbane și pînă la cele să­tești evenimentul se va desfășu­ra după un ritual asemnănător: emoții, flori, bucuria revederilor și neliniștile abia stăpînite ale celor care trec întâia­ oară pra­gurile sălilor de clasă. In Ca­­raș-Severin azi, 15 septembrie, își vor găsi sau regăsi obișnuite­le locuri mai bine de 70 mii elevi, inundînd școlile cu fremă­tătoarea și candida lor veselie. Revenind însă la dimensiunile mai „terestre“ ale anului care abia începe, să reținem cîteva din reperele înscrise în programul stabilit de Inspectoratul Școlar, tocmai spre asigurarea funcțio­nării normale a întregii rețele de învățămînt din județ. • Directorii unităților vor pro­ceda la recenzarea tuturor copii­lor de vîrstă școlară, elaborînd o strategie vizînd diminuarea pier­derilor din efective și recupera­rea elevilor care au abandonat școala. • Vor fi sondate opțiunile e­­levilor clasei a VllI-a, astfel in­cit, în funcție și de solicitările a­­genților economici, să se adapte­ze configurația rețelei li­ceale din județ. • La nivelul fiecărei unități de învățămînt se vor iniția pro­grame speciale de identificare, stimulare și îndrumare diferen­țiată a elevilor dotați sau supra­­dotați. 9 In proiectarea activităților educative se va avea în vedere asigurarea caracterului unitar și a unei sporite eficiențe a a­­cestora. La finele trimestrului va fi organizată o consfătuire pe problemele specifice ale activi­tăților de acest gen. 9 In temeiul Regulamentului de ordine interioară, în toate școlile vor fi precizate, pentru e­­levi ca și pentru întregul perso­nal, răspunderile ce le revin pen­­ al BARSESCU (Continuare în pag a 6-a) Reporter în lanul puterii Lu­lui de a dansa o sambă Bietul românaș nu are el pace și gata ! Nici măcar paiș­­pe, cinșpe secunde nu se poa­te da și el măreț în oglindă, că o și ia pe cocoașă. Un fel de pauză s-a terminat, căpățî­­na dedesupt ! După revoluție, s-a dat pes­te cap, a muncit, s-a zbătut, și și-a adus de-afară o biată mașină pentru nevoile lui, a crezut că i-a crescut nivelul de trai. Mașină bunicică, la un preț pentru fiecare pungă, au apărut și piesele de schimb, s-a creat o piață de mașini pentru omul nevoiaș. De mare preț și pentru micul între­prinzător. Dar guvernul, ma­ma noastră, în cadrul progra­mului său original de protec­ție socială, a început iar cu miloaga. Și dacă a văzut că din cerșeală nu se­ ajunge, a pus mina pe pat. Și a băgat mina în buzunarul omului. Sub formă de taxe vamale de toată jecmăneala. Duble față de cele practicate de alte țări la mașinile din afară, luate la­­ mina a doua. Se știe că ro­mânul are șapte piei, de ce să nu le ia guvernul pe toate, să-și facă arendelon pentru la iarnă. Urmare a noilor taxe, prețul mașinilor din această categorie a și sărit în sus cu 50 la sută, mașinile devenind sau rămînînd în continuare pentru noi un lux greu de atins. Desigur, există alterna­tiva transportului in comun. Vreau să zic în comuna pri­mitivă. Dar România continuă să facă pași mari spre inte­grarea sud americană. Deci, n-avem motive de îngrijorare. Și, la urma­ urmei, sîntem morți după sambă. Mima CAVADIA Prefectul nu mai e P.V. Judecătoria Arad a avut marți, 13 septembrie 1991, pe rol, printre alte procese celebre (Suriul unei găini, o soacră care și-a pleznit nora, o îmbrînceală intre doua cumetre pe ogorul nașei și o călătorie fără bilet pe CFR) și un număr de 13 dosare penale, în care Zamfir Traian, încă prefect, era cînd p.v. (parte vătămată) în trei dosare, inculpați fiind dnii Petru Duzzi, Mircea Cavadia și Nicolae Sirbu, cînd inculpat, în zece dosare, pentru insultă și ca­lomnie prin presă, acțiuni promovate de zece redactori ai ziarului Timpul din Reșița. Ei bine, spre consternarea în­tregului Arad, Zamfir Traian n-a mai vrut ca nici un chip să fie p.v. (parte vătămată) și și-a retras cele trei plîngeri, în cauze, procesele încetînd. Nu vrem să tragem concluzii pripite, de aceea ne rezervăm dreptul unei analize temei­nice a noii situațiuni creată de recunoașterea lui Z.T. că nimeni de la Timpul nu l-a insultat și calomniat, pentru că dedesubturile manoperei sale ne sunt încă neclare. Pen­tru că de la acest personaj te poți aștepta la orice. Cine s-a fript cu Zamfir suflă și-n iaurt. TIMPUL Cil Muzică și istorie la Marga . Continuă să dăinuiască și să strălucească un fenomen unic în România. Universitatea sătească de educație muzicală Vineri, 16 septembrie, ora 20, în cabinetul de muzică al Școlii Generale Marga, se redeschide, pentru a treisprezecea oară con­secutiv, Universitatea sătească de educație muzicală. Tema primei lecții din acest fenomen unic din România de azi este „Istorie, re­ligie, muzică“ și este prilejuită de ziua de naștere a împăratului Traian. Conferențiază: profesorul și dirijorul Dumitru Jompan, i­­nițiatorul și moderatorul acestei manifestări, preot Petru VladU, jurist Traian Oproni, prof. dr. ing. Eugen Cuteanu, încă o dovadă că muzica este prețuită și mereu prezentă, indisolubil legată de is­toria românilor în general și­­ a comunei Marga în special. (N. Sir­bu). j Joiana —amenințată cu șoma­jul! 9 Vacile rumegă justificări, iar plățile se fac din­­ an în paște Grele vremuri am ajuns să trăim ! După ce ne-am pro­copsit cu fel de fel de belele, care mai de care mai apăsă­toare, iată că, a venit rîndul rumegătoarelor, în speță a va­cilor, să se confrunte cu pro­gramul guvernului Văcăroiu. Din joiene fruntașe pe ramu­ră, ele au ajuns în prag de șomaj, tehnic deocamdată, cu perspectivă (ne)luminoasă de a fi gazate pe linie moartă. Uzînd de toată inteligența lor, și așa redusă, nu pot înțelege cum au ajuns in această si­tuație, în condițiile în care producția lor de lapte a cres­cut. Dar ce folos, din moment ce mulți dintre cei ce ne con­duc nu știu cum stau cu ade­vărat lucrurile. In județul lui Goliat, vacile ultrareacționare au ajuns în pragul disperării, amenințînd cu ieșirea din pășunea ances­trală în piața goliată, ca semn a revoltei ce Pentru laptele le-a­ cuprins, dar stăpînii lor pe care l-au la Societatea Comercială de Industrializare a Laptelui Caraș-Severin, nu s-au mai efectuat plăți de do­uă luni, după unii, care con­duc destinele acestei societăți, și trei, după cei care trebuiau să primească banii. Ce mai contează o lună in plus sau în minus din moment ce nu se întrezărește nici o speranță de a ajunge cu plățile la zi. Da­toriile către producătorii indi­viduali sunt de peste 250 mi­lioane lei. Cauza acestei si­tuații nedorite trebuie căuta­tă, după spusele dnei Elena Sirbu, directoarea acestei so­cietăți, în blocajul financiar și lipsa de desfacere a produ­selor. La sfîrșitul lunii august, aici se află pe stoc brînză în valoare de 524 milioane lei. Dacă pînă în vară brînză se vindea pe piață cu tonele, în ultimul­­ timp cererile sînt de ordinul kilogramelor (!!). De unde să știe bietele animale de toate aceste greutăți cu ca­re se confruntă SC Industria- Viitor NAFIRU (Continuare în pag. a 6-a)

Next