Timpul, martie 1995 (Anul 6, nr. 41-63)
1995-03-01 / nr. 41
POPOR ROMÂN, NU GREȘEȘTE CINE CREDE ÎN TINE COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Hora pe nervi Pînă una alta, dl Suleyman Demirel, președintele Turciei, s-a văzut obligat să renunțe la intenția sa de a vizita orașul Sarajevo. Și cred că bine a făcut, chiar dacă în adoptarea acestei decizii au predominat considerentele referitoare la securitatea aeronavei prezidențiale și implicit a ocupanților acesteia. Pe care sîrbii bosniaci nu s-au angajat s-o asigure, din motive ce se pot deduce fără prea mari eforturi, într-adevăr, situația din Bosnia este și așa explozivă, iar conflictul interconfesional, mai mult decât cel etnic, ar fi cunoscut un nou și primejdios impuls prin prezența la Sarajevo a unui șef de stat musulman. Deoarece problema nevralgică, unul din principalele resorturi care amorsează stările conflictuale rămîne tocmai intenția de a crea un stat Seismograf islamic pe teritoriul Bosniei. N-avem de gînd datele problemei să translăm pe tărîmul friabil al disputelor religioase, cu adaosul lor de fanatism și intoleranță, aproape imposibil de redus la elementele unui altgoritm cu de cit rațional. Precum socotim că călui Demirel i se cuvine întreaga considerație datorată unei personalități de seamă a Turciei contemporane. Concomitent însă, e limpede pentru toată lumea că nu se poate juca la nesfîrșit hora pe nervii nimănui. Nici chiar pe ai sîrbilor bosniaci, acuzați, cam amatoristic, că împiedicat vizita unui șef an de stat în capitală Bosniei. Idee cel puțin inoportună în contextul actual. Cunoscute fiindu-ne cele convenite cu prilejul ultimelor reuniuni la nivel înalt ale țărilor islamice, avem chiar serioase îndoieli că o astfel de vizită ar fi vreodată recomandabilă. Fiindcă n-am voi să credem că islamul, aflat într-o vădită dispoziție, dacă nu cumva febră ofensivă, ar trebui să-și extindă neapărat zonele de influență și în Europa. De altfel, în 1994, dl Demirel a vizitat și așa-numita Republică a Găgăuzilor din Basarabia. Iar urmările n-au întîrziat să se arate. La Comrat se arborează acum drapelul și se intonează imnul Găgăuziei musulmane. Nu suntem tributari prejudecăților, dar o resurecție în travesti a Imperiului Otoman la sfîrșitul veacului al XX-lea ni s-ar părea o farsă de un gust cel puțin dubios. Pe care nu sîntem dispuși s-o acceptăm nici măcar ca mostră de comic grotesc. Știind că uneori comediile se pot metamorfoza în tragi-comedii. Iată de ce considerăm că sîrbii bosniaci au procedat așa cum se cuvenea, chiar dacă nu vor fi respectat toate uzanțele diplomatice consacrate, în definitiv nu sînt decît niște oameni de rînd, care n-au uitat însă crîncenele învățăminte ale unei istorii tulburi. Și nu cu mult diferită de propria noastră istorie. Al. BARSESCU ANUL V NN. 11 (1321) REȘIȚA MIERCURI 1 MARTIE 1995 ISSN 1221-11848 pagini 200 ici Dacă la șes, primăvara dă semne de sosire, pe Semenic iarna este în toate drepturile sale, prilej minunat pentru amatorii de schi Clisura Dunării —sub semnul violenței unora și al nepăsării altora Ceea ce se întîmplă în Clisura Dunării, întrece orice imaginație. Embargoul impus Iugoslaviei de către comunitatea internațională, a devenit o adevărată mană cerească pentru mulți locuitori din zonă. Un prilej neașteptat, dar exploatat la maxim de pescarii din zonă. Aici, cuvîntul de ordine este contrabanda cu produse petroliere. Zi și noapte, zeci de tone de carburant sunt transbordate cu bărcile pe malul sîrbesc. în Clisura, toate tranzacțiile se fac în valută, încît zona este cunoscută ca avînd venitul pe cap de locuitor cel mai ridicat din țară ! Nimeni și nimic nu poate stopa contrabanda, deși, despre existența ei se știe pînă la Guvernul României. Se știe și doar atît, căci măsurile radicale nului, pentru eradicarea fenomeîntîrzie să apară. Este adevărat că, organele de poliție și de grăniceri depun mari eforturi în acest sens. Dar, Poliția nu este Mafalda în stare să le facă pe toate, după cum nici grănicerii nu pot acoperi toată zona. In urmă cu opt luni, a apărut în Clisură, căpitanul de rangul trei Nicolae Popa, un fel de comisar Cattani, aflat în permanentă luptă cu contrabandiștii. în aceste opt luni, el a capturat peste 80 tone de carburant, precum și 30.000 de mărci. Zbaterile sale sunt demne de un scenariu de film. La cele relatate de noi pînă acuma, privitor la activitatea sa, iată că, zilele trecute, viața lui și a subordonaților săi a fost în pericol în două rînduri. In ziua de 21 februarie, în jurul orei 21,30, acționînd pentru reținerea unei bărci în care afla un individ, rămas neidentiseficat, căpitanul a fost agresat și stropit cu benzină din cap pînă în picioare. In momentul în care contrabandistul intenționa să-i dea foc, ofițerul s-a aruncat asupra lui, încercînd să-i dejoace planurile criminale. La strigătele de ajutor ale infractorului, au sosit mai multe ambarcațiuni sîrbești cu indivizi de Victor NAFIRU (Continuare în pag. 3-a) „Firma noastră este deja o forță a economiei privatizate din Caraș-Severin . Susține și argumentează dr Jiva COCAR, directorul general al S.C. CARAȘ S.A. Pentru activitatea din 1993, SC CARAȘ SA obținuse deja locul I pe județ și a fost nominalizată între primele 10 pe țară, la capitolul societăți mari. Bilanțul și premiile pentru 1994 nu au fot definitivate și nominalizate, dar indicatorii cerți ai acestei perioade ne conduc cu gîndul, în mod clar, tot spre un loc fruntaș între firmele privatizate din Caraș-Severin. Astfel că dialogul nostru cu dl director general Jiva Cocar este, în același timp, o mărturie concretă, un schimb de experiență despre ce înseamnă efectiv privatizarea, cu avantajele, specificul și servituțile ei, dar și o prefață la un nou succes sigur și de așteptat. O confirmare, o certitudine. — Die director, ca tînăr manager al unei firme tinere la capitolul privatizare efectivă — între puținele care au reușit să facă in mod real acest pas decisiv — cred că sunteți foarte nimerit să ne spuneți cum stăm cu economia privatizată in tranziție. — Privatizarea este singura soluție viabilă pentru economia românească la ora actuală. Rezultatele noastre pozitive din 1994 susțin în mod convingător această afirmație. Profitul firmei s-a triplat, față de anul precedent, în spectrul economic al județului. „Caraș“ S.A. se conturează și se afirmă ca o forță, ca o societate dinamică. Privatizată sută la sută, ea a reușit să-și facă o politică economico-financiară și managerială proprie. Prin sacrificiul făcut de colectiv, am reușit să rezolvăm două mari oobiective: plata la termen a ratelor datorate către FPS, însumînd cîteva sute de milioane și Nicolae SARBU Continuare în pag. a 6-a) EVENIMENT ALOCUȚIUNE ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ieri, președinta doamna Birgitte Dahl, Parlamentului Suediei, aflată în vizită în România, s-a adresat parlamentarilor români printr-o impresionantă alocuțiune, împărtășind celor prezenți din experiența țării sale despre aderarea la Comunitatea Europeană. Doamna Birgitte Dahl a remarcat faptul că, din punct de vedere parlamentar, relațiile bilaterale sunt excelente și a avansat invitația ca o delegație a Camerei Deputaților din Româna să întreprindă o vizită în Suedia. ZBOR DE OBSERVARE în perioada 28 februarie — 3 martie 1995, o echipă a Republicii Ungaria va efectua un zbor de observare deasupra teritoriului României în baza cordului dintre guvernele celor două țări, privind stabilirea unui regim de „Cer deschis“. Este primul partea ungară, zbor executat de din cele patru prevăzute în acordul pe acest an. România a efectuat primul zbor deasupra teritoriului Ungariei în ziua de 22 februarie a.c. CITIȚI IN EDIȚIA DE MÎINE : • A sporit vigilența grănicerilor, mulțit actese ori s-au înde contrabandă ? • Jaf pe cărarea cerului 9 Demolatorul • Prețul griului în 1995 . După 13 potopul ® Pasărea nu are nici o legătură cu porcul Pentru noi, viitorul a început ieri • Dialog cu dl Ivan BIRTA S.A. Reșița. — Stimate domnule Birta, ziarul ••Timpul“ de ieri menționa prezența la Reșița și Caransebeș a unei delegații din Republica Croația, avindu-l în frunte pe dl Tomislav Cerc, șeful executivului corporației KONCAR, care a avut întîlniri de afaceri cu conducerea cietăților Caromet, Mocars soși U.C.M.R. Am înțeles că dl Cerc a sosit în România cu un avion privat și a aterizat pe aeroportul Timișoara, întrebarea este : de ce pe acest aeroport și nu iu Caransebeș ? — Ca de obicei, ziarul „Timpul“ este bine informat. Inițial am discutat ca primirea să o facem pe aeroportul Caransebeș care dispune, tehnic vorbind, de condiții adecvate pentru aterizarea avioanelor turistice mici și mijlocii. Oamenii de afaceri nu folosesc mașini supersonice și nici jumbo-pet-uri de tonaj superior. Din păcate, cum a reieșit din discuțiile purtate cu dl colonel Vasile Gherase, comandantul Aeroportului Caransebeș, aici nu sunt îndeplinite condițiile de frontieră, adică existența unui ofițer gră- BIRTA, managerul S.C. niceresc și a unui organ vamal. Ca realizatoare ale unor programe de interes național, Societatea Birta este vizitată des de oaspeți de elită. Sper ca la nivelul Prefecturii, respectiv al noului prefect și subprefect, să găsim suportul necesar pentru a ne putea primi vizitatorii direct pe „solul“ județului Caraș-Severin. — Ce obiectiv vizează această vizită ? — Vizita este o încercare de concretizare a discuțiilor purtate în Republica Croația în cursul anului 1994, vizînd în special domeniul construcțiilor de locomotive, tramvaie, boghiuri și subansamble. Există și încercarea, dar și dorința comună de a produce ascensoare și trepte rulante, pe de o parte, și repararea celor 150 de locomotive KONCAR, și a cca 100 scări rulante din diferite orașe ale țării (două sunt la Reșița, la magazinul Nera), pe de altă parte. Programul mai conține și ele Dialog consemnat de Gheorghe DOLOT (Continuare In pag. a 3-a)