Timpul, martie 1995 (Anul 6, nr. 41-63)

1995-03-01 / nr. 41

POPOR ROMÂN, NU GREȘEȘTE CINE CREDE ÎN TINE COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Hora pe nervi Pînă una alta, dl Suleyman Demirel, președintele Turciei, s-a văzut obligat să renunțe la intenția sa de a vizita orașul Sarajevo. Și cred că bine a făcut, chiar dacă în adopta­rea acestei decizii au predo­minat considerentele referi­­­­toare la securitatea aeronavei­­ prezidențiale și implicit a o­­­­cupanților acesteia. Pe care sîrbii bosniaci nu s-au angajat s-o asigure, din motive ce se pot deduce fără prea mari e­­forturi, într-adevăr, situația din Bos­­­­nia este și așa explozivă, iar conflictul interconfesional, mai mult decât cel etnic, ar fi cu­noscut un nou și primejdios impuls prin prezența la Sara­jevo a unui șef de stat musul­man. Deoarece problema ne­vralgică, unul din principalele resorturi care amorsează stă­rile conflictuale rămîne toc­mai intenția de a crea un stat Seismograf islamic pe teritoriul Bosniei. N-avem de gînd datele problemei să translăm pe tărîmul friabil al disputelor religioase, cu adaosul lor de fanatism și intoleranță, aproape imposibil de redus la elementele unui altgoritm cu­ de cit rațional. Precum socotim că călui De­mirel i se cuvine întreaga­­ considerație datorată unei per­­­sonalități de seamă a Turciei contemporane. Concomitent însă, e limpede pentru toată lumea că nu se poate juca la nesfîrșit hora pe nervii nimănui. Nici chiar pe ai sîrbilor bosniaci, acu­zați, cam amatoristic, că împiedicat vizita unui șef an de stat în capitală Bosniei. Idee cel puțin inoportună în con­textul actual. Cunoscute fiin­­du-ne cele convenite cu prile­jul ultimelor reuniuni la ni­vel înalt ale țărilor islamice, avem chiar serioase îndoieli că o astfel de vizită ar fi vreodată recomandabilă. Fiindcă n-am voi să credem că islamul, aflat într-o vădită dispoziție, dacă nu cumva fe­bră ofensivă, ar trebui să-și extindă neapărat zonele de influență și în Europa. De alt­fel, în 1994, dl Demirel a vi­zitat și așa-numita Republică a Găgăuzilor din Basarabia. Iar urmările n-au întîrziat să se arate. La Comrat se arbo­rează acum drapelul și se in­tonează imnul Găgăuziei mu­sulmane. Nu suntem­ tributari prejudecăților, dar o resurec­ție în travesti a Imperiului O­­toman la sfîrșitul veacului al XX-lea ni s-ar părea o farsă de un gust cel puțin dubios. Pe care nu sîntem dispuși s-o acceptăm nici măcar ca mos­tră de comic grotesc. Știind că uneori comediile se pot metamorfoza în tragi-comedii. Iată de ce considerăm că sîrbii bosniaci au procedat așa cum se cuvenea, chiar dacă nu vor fi respectat toate uzan­țele diplomatice consacrate, în definitiv nu sînt decît niș­te oameni de rînd, care n-au uitat însă crîncenele învăță­minte ale unei istorii tulburi. Și nu cu mult diferită de pro­pria noastră istorie. Al. BARSESCU ANUL V­ NN. 11 (1321) REȘIȚA MIERCURI 1 MARTIE 1995 ISSN 1221-1184­8 pagini 200 ici Dacă la șes, primăvara dă semne de sosire, pe Semenic iarna este în toate drepturile sale, prilej minunat pentru amatorii de schi Clisura Dunării —sub semnul violenței unora și al nepăsării altora Ceea ce se întîmplă în Clisura Dunării, întrece orice imagina­ție. Embargoul impus Iugoslaviei de către comunitatea internațio­nală, a devenit o adevărată mană cerească pentru mulți locuitori din zonă. Un prilej neașteptat, dar exploatat la maxim de pes­carii din zonă. Aici, cuvîntul de ordine este contrabanda cu pro­duse petroliere. Zi și noapte, zeci de tone de carburant sunt transbordate cu bărcile pe malul sîrbesc. în Clisura, toate tran­zacțiile se fac în valută, încît zo­na este cunoscută ca avînd ve­nitul pe cap de locuitor cel mai ridicat din țară ! Nimeni și nimic nu poate stopa contrabanda, deși, despre existența ei se știe pînă la Guvernul României. Se știe și doar atît, căci măsurile radi­cale nului, pentru eradicarea fenome­întîrzie să apară. Este a­­devărat că, organele de poliție și de grăniceri depun mari efor­turi în acest sens. Dar, Poliția nu este Mafalda în stare să le facă pe toate, după cum nici grănice­rii nu pot acoperi toată zona. In urmă cu opt luni, a apărut în Clisură, căpitanul de rangul trei Nicolae Popa, un fel de co­misar Cattani, aflat în permanen­tă luptă cu contrabandiștii. în aceste opt luni, el a capturat pes­te 80 tone de carburant, precum și 30.000 de mărci. Zbaterile sale sunt demne de un scenariu de film. La cele relatate de noi pînă acuma, privitor la activitatea sa, iată că, zilele trecute, viața lui și a subordonaților săi a fost în pericol în două rînduri. In ziua de 21 februarie, în ju­rul orei 21,30, acționînd pentru reținerea unei bărci în­ care afla un individ, rămas neidenti­se­ficat, căpitanul a fost agresat și stropit cu benzină din cap pînă în picioare. In momentul în care contrabandistul intenționa să-i dea foc, ofițerul s-a aruncat asupra lui, înc­ercînd să-i dejoa­ce planurile criminale. La stri­gătele de ajutor ale infractoru­lui, au sosit mai multe ambar­cațiuni sîrbești cu indivizi de Victor NAFIRU (Continuare în pag. 3-a) „Firma noastră este deja o forță a economiei privatizate din Caraș-Severin . Susține și argumentează dr Jiva COCAR, di­rectorul general al S.C. CARAȘ S.A. Pentru activitatea din 1993, SC CARAȘ SA obținuse deja lo­cul I pe județ și a fost nominali­zată între primele 10 pe țară, la capitolul societăți mari. Bilanțul și premiile pentru 1994 nu au fot definitivate și nominalizate, dar indicatorii cerți ai acestei pe­rioade ne conduc cu gîndul, în mod clar, tot spre un loc fruntaș între firmele privatizate din Ca­raș-Severin. Astfel că dialogul nostru cu­­ dl director general Ji­­va Cocar este, în același timp, o mărturie concretă, un schimb de experiență despre ce înseamnă efectiv privatizarea, cu avanta­jele, specificul și servituțile ei, dar și o prefață la un nou succes sigur și de așteptat. O confir­mare, o certitudine. — Die director, ca tînăr mana­ger al unei firme tinere la ca­pitolul privatizare efectivă — între puținele care au reușit să facă in mod real acest pas de­cisiv — cred că sunteți foarte ni­merit să ne spuneți cum stăm cu economia privatizată in tranziție. — Privatizarea este singura so­luție viabilă pentru economia românească la ora actuală. Rezul­tatele noastre pozitive din 1994 susțin în mod convingător a­­ceastă afirmație. Profitul firmei s-a triplat, față de anul precedent, în spectrul economic al județu­lui. „Caraș“ S.A. se conturează și se afirmă ca o forță, ca o so­cietate dinamică. Privatizată su­tă la sută, ea a­ reușit să-și facă o politică economico-financiară și managerială proprie. Prin sa­crificiul făcut de colectiv, am reușit să rezolvăm două mari o­­obiective: plata la termen a ra­telor datorate către FPS, însu­­mînd cîteva sute de milioane și Nicolae SARBU Continuare în pag. a 6-a) EVENIMENT ALOCUȚIUNE ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ieri, președinta doamna Birgitte Dahl, Parlamentului Sue­diei, aflată în vizită în Româ­nia, s-a adresat parlamentari­lor români printr-o impresio­nantă alocuțiune, împărtășind celor prezenți din experiența țării sale despre aderarea la Comunitatea Europeană. Doam­na Birgitte Dahl a remarcat faptul că, din punct de vedere parlamentar, relațiile bilaterale sunt excelente și a avansat in­vitația ca o delegație a Came­rei Deputaților din Româna să întreprindă o vizită în Suedia. ZBOR DE OBSERVARE în perioada 28 februarie — 3 martie 1995, o echipă a Repu­blicii Ungaria va efectua un zbor de observare deasupra te­ritoriului României în baza cordului dintre guvernele ce­lor două țări, privind stabilirea unui regim de „Cer deschis“. Este primul partea ungară, zbor executat de din cele patru prevăzute în acordul pe acest an. România a efectuat primul zbor deasupra teritoriului Un­gariei în ziua de 22 februarie a.c. CITIȚI IN EDIȚIA DE MÎINE : • A sporit vigilența grănicerilor, mulțit actese ori s-au în­de contra­bandă ? • Jaf pe cărarea cerului 9 Demolatorul • Prețul griului în 1995 . După 13 potopul ® Pasă­rea nu are nici o legătu­ră cu porcul Pentru noi, viitorul a început ieri • Dialog cu dl Ivan BIRTA S.A. Reșița. — Stimate domnule Birta, ziarul ••Timpul“ de ieri men­ționa prezența la Reșița și Ca­ransebeș a unei delegații din Republica Croația, avindu-l în frunte pe dl Tomislav Cerc, șeful executivului corporației KONCAR, care a avut întîlniri de afaceri cu conducerea cietăților Caromet, Mocars so­și U.C.M.R. Am înțeles că dl Cerc a sosit în România cu un avion privat și a aterizat pe aeroportul Timișoara, întreba­rea este : de ce pe acest ae­roport și nu iu Caransebeș ? — Ca de obicei, ziarul „Tim­pul“ este bine informat. I­­nițial am discutat ca primi­rea să o facem pe aeroportul Caransebeș care dispune, teh­nic vorbind, de condiții adec­vate pentru aterizarea avioa­nelor turistice mici și mijlocii. Oamenii de afaceri nu folosesc mașini supersonice și nici jumbo-pet-uri de tonaj supe­rior. Din păcate, cum a reie­șit din discuțiile purtate cu dl colonel Vasile Gherase, co­mandantul Aeroportului Ca­ransebeș, aici nu sunt îndepli­nite condițiile de frontieră, a­­dică existența unui ofițer gră- BIRTA, managerul S.C. niceresc și a unui­ organ va­mal. Ca realizatoare ale unor programe de interes național, Societatea Birta este vizitată des de oaspeți de elită. Sper ca la nivelul Prefecturii, res­pectiv al noului prefect și subprefect, să găsim suportul necesar pentru a ne putea pri­mi vizitatorii direct pe „solul“ județului Caraș-Severin. — Ce obiectiv vizează a­­ceastă vizită ? — Vizita este o încercare de concretizare a discuțiilor pur­tate în Republica Croația în cursul anului 1994, vizînd în special domeniul construcții­lor de locomotive, tramvaie, boghiuri și subansamble. E­­xistă și încercarea, dar și do­rința comună de a produce ascensoare și trepte rulante, pe de o parte, și repararea ce­lor 150 de locomotive KON­CAR, și a cca 100 scări rulan­te din diferite orașe ale țării (două sunt la Reșița, la maga­zinul Nera), pe de altă parte. Programul mai conține și ele­ Dialog consemnat de Gheorghe DOLOT (Continuare In pag. a 3-a)

Next