Timpul, mai 1996 (Anul 7, nr. 92-118)

1996-05-01 / nr. 92

COTIDIAN »SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Seismograf J Alternativa CDR in administrarea județului Așteptam de mult alterna­tiva CDR în administrarea județului, așa încît, acum, în plină campanie pentru alege­rile locale, avansarea acestei alternative, cu suportul de personalitate al dlui Rațiu, vicepreședinte FNȚCD, ni s-a părut cel mai firesc demers politic. După ce, timp de cîteva o­­re, presa și, timp de cîteva zile, electoratul au fost mar­torii unor dizertații, pigmen­tate cu realități evidente, ne-am întrebat și am între­bat : totuși în ce constă al­ternativa CDR în administra­rea județului nostru ? A­­tunci, dl deputat Cornel Stur­­za-Popovici și-a reluat expo­zeul. Dacă aceasta este alterna­tiva CDR Caraș-Severin, ne aflăm în postura celui care trebuie să recunoască deschis că nu s-a reușit altceva de­cât invocarea unor realități. Șomaj. Litigii în aplicarea Le­gii Nr. 18. Deriva tinerei ge­nerații. Invocarea unor ne­reușite ale guvernării post­­decembriste. Lipsesc soluții­­­le. Numai­ trecerea în revistă unei problematici, cum este cea a Reșiței, a coloșilor industriali, oricît de acută ar fi, nu înseamnă alternativă în administrare. Convenția Democratică la nivelul județului nu are, sau nu a putut să ne ofere un program alternativă. Miza sa este plasată la nivel macro­economic, nu la nivelul admi­nistrației locale. Trebuie să decurgă dintr-o guvernare CDR care asigură prin stra­tegia sa locuri de muncă, stabilitatea locurilor de mun­că, salarii decente. Aspecte pe care le cunoaște și le re­cunoaște întreaga clasă poli­tică. Le știm și noi, electora­tul, dar pentru noi, mult mai important devine acum, cînd ne dăm votul, să știm ce re­zolvare oferă partidele sau alianțele în care au intrat. Vom recunoaște oricînd că rezultatele în administrația locală sînt în bună parte re­flexul unei strategii de gu­vernare. Și cînd este vorba de soarta siderurgiei, și cînd este vorba de privatizarea u­­nor coloși industriali, de pro­tecția socială sau de dezvol­tarea cu prioritate a unor zo­ne. Chiar și de sursele pen­tru constituire. Dar dacă așteptăm bugetului, ca totul să decurgă dintr-o gîndire dea­supra noastră, ce facem cu descentralizarea, ca principiu suveran al lumii democratice, cu punerea în valoare a re­surselor și inteligenței locale? Nu știm dacă astăzi alegă­torul mai este dispus să ofe­re polițe în alb, chiar și CDR, care reprezintă un simbol, pentru simplul fapt că dl Rațiu vine la Reșița și în­deamnă : „Dați-ne votul pen­tru a vă demonstra capaci­tatea noastră de a aduce schimbarea !“. Dorina SGA­­LRUIA în locul ajutorului social, oamenii se aleg cu promisiuni electorale Treizeci de oameni din Con­stantin Daicoviciu, Zăvoi și O­­breja s-au strîns, ieri, în fața Consiliului Județean, pentru a cere, conform Legii Nr. 67/199S, plata restantă a ajutorului so­cial. însoțiți și de copii, ei își revendică drepturile, întrucît primăriile, cum e cazul Primă­riei Constantin Daicoviciu, nu le-au plătit ajutorul social timp de cinci luni. Fără un alt venit, cei în cauză au ajuns în pragul disperării, mai cu seamă că sunt nevoiți să bată mereu drumul dintre localitățile lor și Consi­liul Județean, fără a li se rezol­va situația. Dacă pînă în luna decembrie 1995, plata se făcea dintr-un fond special creat în acest sens, din luna ianuarie a.c., această sarcină căzînd pe seama primăriilor. In limita bugetelor locale. In luna februarie, printr-o Ho­tă­rîre de Guvern, s-a stabilit că, începînd cu 1 martie a.c., să se revadă dosarele cup­rinzind cri­teriile de evaluare a veniturilor personale. Și numai în aceste condiții să se efectueze plățile. In discuțiile avute cu cei pre­zenți, vicepreședintele Consiliu­lui Județean, dl Ilie Mustăcilă, a încercat să explice mecanismul economiei locale, care nu­mite amestecul­ Consiliului per­ju­dețean în activitatea primarului, care este singurul ordinator de credite. In acest sens, Domnia sa a arătat că la Consiliul Lo­cal C. Daicoviciu, pe primele pa­tru luni ale anului, au fost re­partizate 114 milioane lei, bani din care, prin defalcare, s-ar fi putut achita și plata ajutorului social. Oamenii au avut sentimentul frustrării și convingerea că pu­nerea lor pe drumuri, de la Ana la Caiafa, face parte din scena­riul electoral al viitorilor candi­dați în apropiatele alegeri. Victor NAFIRU Săptămîna culturală „7 ZILE — 7 ARTE“ a debutat luni, în Sala de expoziție a Casei de Cul­­tură a Sindicatelor din Reșița, cu vernisajul artistului bucu­­reștean Constantin Daradici. Gazdele, reprezentate de dnii Vasile Zaberca, consilier-șef la Inspectoratul pentru Cultură al Județului Caraș-Severin, și Horațiu Vornica, directorul Ca­sei de Cultură, au deschis mai manifestările acestei săptămîni cu o invitație la revigorarea spi­­rituală prin cultură, prezentînd apoi și cîteva din spectacolele și întîlnirile ce vor avea loc. Expoziția pictorului Constantin Daradici a fost vernisată de zi­aristul și scriitorul Ion Parhon, din București, care a descris lu­crările artistului ca pe o expre­­sie a firii sale introvertite, ca o muzică de Chopin, caldă și învăluitoare. După acest moment pur contemplativ, a urmat o in­vitație la teatru: spectacolul „Cumetrele“, de M. Tramblay, în regia canadianului de origine română Peter Bokor. 14 personaje, 14 femei prinse în morișca monotonă a vieții de zi cu zi, încearcă evadarea, tot într-un ritual de zi cu zi, con­cursurile prin poștă, singura spe­ranță de care să se poată agă­ Daniela TUDOR (Continuare la par. a 8-a) ISSN 1221-1184 ANUL VI­ NR. 92 (1633) REȘIȚA MIERCURI 1 MAI 1996 8 pagini - 300 tei USD, în „cetatea de scaun a social-democrației românești“ , Petre R­oman s­a confruntat cu alegătorii din Băile Herculane, Caransebeș, Reșița și alte 12 loca­lități ale județului. Incepînd de luni seara, se află în județul nostru în tur­neu electoral o echipă con­dusă de Petre Roman, preșe­dintele PD, candidat al USD la președinția țării. Cotat sondajele de opinie drept de al treilea candidat la instituția supremă în stat, dl Petre Ro­man a fost primit cu atenție și simpatie în județul nostru. Au fost vizitate municipiile Caransebeș și Reșița, alături de alte 12 localități ale Caraș- Severinului. Programul vizitei a debutat, dimineața, la Primăria orașu­lui Băile Herculane, unde dl Petre Roman s-a întîlnit cu salariații primăriei și simpa­tizanți și membrii USD din orașul de pe Cerna. Cu acest prilej a fost lansată candida­tura la funcția de primar poetului Sabrin Opreanu, ca­a­re a înmânat dl Petre Pan, o carte cu versuri Ro­din creația proprie, „din partea unui viitor primar, către un viitor președinte“. Alocuțiu­nea dl Roman s-a axat­ pe potențialul turistic al zonei u nei oficiale, din care au lipsit mașinile cu sirenă și care s-a deplasat fără oprirea circu­lației a fost în comuna Do­­mașnea. Numeroși locuitori ai comunei, l-au așteptat în fa­ța primăriei, pe dl Petre Ro­man, cu tradiționala pîine și sare și nelipsita răchie bună- Paul_Sever SMADU Daniel BOTGROS (Continuare tu pag. ■ 3-a) # între infuzia capitalului american și cooperarea cu Landul Bavaria, pădurile noastre seculare ■ Interviu cu dl ing. Gheorghe Cahniță, directorul Filialei Silvice Reșița ■ La Reșița — un viitor centru al gospodăririi pe baze ecologice a pădurilor, din Europa. — Domnule director Cahniță, ce va aduce nou calendarul lu­nii mai in planul unor acțiuni semnificative pentru evoluția actuală a silviculturii din Caraș, Severin? — In perioada 3-5 mai a.c., conform unui program stabilit vom avea în vizită la noi în județ Asociația de lucru pentru gospodărirea pădurilor pe baze ecologice din Landul Bavaria, din Germania. Este vorba de un grup format din 51 de spe­cialiști, profesori universitari, silvicultori și ecologiști de mar­că, care în aceste trei zile vor să vadă, pe cheltuiala lor, a­­devăratele păduri naturale pe care le deține Filiala Silvică Re­șița. Un membru al acestui grup, profesor universitar, a făcut anul trecut o deplasare în județul nostru și a rămas profund im­­presionat de stabilitatea și vi­goarea pă­durii ecosistemului natural al din Caraș-Severin. El nu a crezut, așa cum ne-a măr­­turisit, că în Europa mai pot e­­xista asemenea păduri naturale uluitor de frumoase și de bine conservate. A fost la fel de sur­­prins să descopere că gospodă­rirea pădurii în codrii grădină­rit pe care noi o practicăm de peste 30 de ani la Ocolul Sil­­vic Văliug, constituie o premie- Dialog realizat de Iosif IMBRI (Continuare în pag. a 3-a) Demisie la virf în P.D.S.R. Caraș-Severin Luni, 29 aprilie a.c., dl Ioan Drăghicescu, vicepreședintele or­ganizației FDSR Caraș-Severin și, în același timp, vicepreședin­te al Consiliului Județean, și-a înaintat demisia din partidul din care face parte de la consti­tuire. Conform unor surse din sînul organizației, care au dorit să-și păstreze anonimatul, dl Drăghi­cescu este nemulțumit pentru faptul că apare pe listele de consilieri județeni doar pe po­ziția a 12-a. După cele întîmpla­­te, domnia­ sa intenționează să candideze la ea independent viitoarele alegeri pe listele de consilieri județeni. Organizația județeană PDSR urmează să ia în discuție, în zi­lele următoare, această demisie spectaculoasă. Victor NAFIRU Grătarul si bericiie Azi e ! Mai muncitoresc. Un copil de clasa a VI-a, un tip recunoscut ca pragmatic și tranșant, între două ture cu bicicleta în jurul blocului, își arată nedumerirea. e ziua muncii, de ce se facă acasă, de ce părinții nu stă se duc la muncă ? Și-așa mai mult se fac. Subtextul celor zise de vecinul meu cel prag­matic și tranșant nu-mi este prea clar, dar degeaba încerc să-i explic, superior, desigur, că în astfel de zile se sărbă­torește munca. Adică, se chi­uie, se dansează la iarbă ver­de, într-un cuvînt: tradiția este să sărbătorești munca ... prin nemuncă. Aha, dă din cap. Tot așa cum e și cu ziua fumătorilor. Și atunci o sărbătorești pe invers. Nu fumezi. Iți place chestia as­ta ?, mă întreabă puștiul ob­­servîndu-mă aprinzînd o ți­gară. . ..mă cam bîlbîi. Deci, o serbezi chinuindu-te, concluzionează logic. Așa ar trebui și cu ziua asta a mun­cii. Să munciți să vă sară ca­pacele. Altfel n-are nici un haz. Clar, îmi zic. alt salam a mîncat puștiul, în nici un caz cu soia. Uite cum îți dă principiile peste cap ! Am in­trat într-o capcană nu știu cum să ies. Dar a prea mai zis : „și­ așa mai mult se fac“. Părinții tăi se fac doar că muncesc ? Habar n-am, zice, însă toată ziua se plîng că nu au aia, că nu au ailaltă. Am văzut la televis­i niște milionari, care i-au tras în continuu cu munca. Spuneau Mircea CAVADIA (Continuare în pag a 3-a)

Next