Timpul, mai 1996 (Anul 7, nr. 92-118)
1996-05-01 / nr. 92
COTIDIAN »SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Seismograf J Alternativa CDR in administrarea județului Așteptam de mult alternativa CDR în administrarea județului, așa încît, acum, în plină campanie pentru alegerile locale, avansarea acestei alternative, cu suportul de personalitate al dlui Rațiu, vicepreședinte FNȚCD, ni s-a părut cel mai firesc demers politic. După ce, timp de cîteva ore, presa și, timp de cîteva zile, electoratul au fost martorii unor dizertații, pigmentate cu realități evidente, ne-am întrebat și am întrebat : totuși în ce constă alternativa CDR în administrarea județului nostru ? Atunci, dl deputat Cornel Sturza-Popovici și-a reluat expozeul. Dacă aceasta este alternativa CDR Caraș-Severin, ne aflăm în postura celui care trebuie să recunoască deschis că nu s-a reușit altceva decât invocarea unor realități. Șomaj. Litigii în aplicarea Legii Nr. 18. Deriva tinerei generații. Invocarea unor nereușite ale guvernării postdecembriste. Lipsesc soluțiile. Numai trecerea în revistă unei problematici, cum este cea a Reșiței, a coloșilor industriali, oricît de acută ar fi, nu înseamnă alternativă în administrare. Convenția Democratică la nivelul județului nu are, sau nu a putut să ne ofere un program alternativă. Miza sa este plasată la nivel macroeconomic, nu la nivelul administrației locale. Trebuie să decurgă dintr-o guvernare CDR care asigură prin strategia sa locuri de muncă, stabilitatea locurilor de muncă, salarii decente. Aspecte pe care le cunoaște și le recunoaște întreaga clasă politică. Le știm și noi, electoratul, dar pentru noi, mult mai important devine acum, cînd ne dăm votul, să știm ce rezolvare oferă partidele sau alianțele în care au intrat. Vom recunoaște oricînd că rezultatele în administrația locală sînt în bună parte reflexul unei strategii de guvernare. Și cînd este vorba de soarta siderurgiei, și cînd este vorba de privatizarea unor coloși industriali, de protecția socială sau de dezvoltarea cu prioritate a unor zone. Chiar și de sursele pentru constituire. Dar dacă așteptăm bugetului, ca totul să decurgă dintr-o gîndire deasupra noastră, ce facem cu descentralizarea, ca principiu suveran al lumii democratice, cu punerea în valoare a resurselor și inteligenței locale? Nu știm dacă astăzi alegătorul mai este dispus să ofere polițe în alb, chiar și CDR, care reprezintă un simbol, pentru simplul fapt că dl Rațiu vine la Reșița și îndeamnă : „Dați-ne votul pentru a vă demonstra capacitatea noastră de a aduce schimbarea !“. Dorina SGALRUIA în locul ajutorului social, oamenii se aleg cu promisiuni electorale Treizeci de oameni din Constantin Daicoviciu, Zăvoi și Obreja s-au strîns, ieri, în fața Consiliului Județean, pentru a cere, conform Legii Nr. 67/199S, plata restantă a ajutorului social. însoțiți și de copii, ei își revendică drepturile, întrucît primăriile, cum e cazul Primăriei Constantin Daicoviciu, nu le-au plătit ajutorul social timp de cinci luni. Fără un alt venit, cei în cauză au ajuns în pragul disperării, mai cu seamă că sunt nevoiți să bată mereu drumul dintre localitățile lor și Consiliul Județean, fără a li se rezolva situația. Dacă pînă în luna decembrie 1995, plata se făcea dintr-un fond special creat în acest sens, din luna ianuarie a.c., această sarcină căzînd pe seama primăriilor. In limita bugetelor locale. In luna februarie, printr-o Hotărîre de Guvern, s-a stabilit că, începînd cu 1 martie a.c., să se revadă dosarele cuprinzind criteriile de evaluare a veniturilor personale. Și numai în aceste condiții să se efectueze plățile. In discuțiile avute cu cei prezenți, vicepreședintele Consiliului Județean, dl Ilie Mustăcilă, a încercat să explice mecanismul economiei locale, care numite amestecul Consiliului perjudețean în activitatea primarului, care este singurul ordinator de credite. In acest sens, Domnia sa a arătat că la Consiliul Local C. Daicoviciu, pe primele patru luni ale anului, au fost repartizate 114 milioane lei, bani din care, prin defalcare, s-ar fi putut achita și plata ajutorului social. Oamenii au avut sentimentul frustrării și convingerea că punerea lor pe drumuri, de la Ana la Caiafa, face parte din scenariul electoral al viitorilor candidați în apropiatele alegeri. Victor NAFIRU Săptămîna culturală „7 ZILE — 7 ARTE“ a debutat luni, în Sala de expoziție a Casei de Cultură a Sindicatelor din Reșița, cu vernisajul artistului bucureștean Constantin Daradici. Gazdele, reprezentate de dnii Vasile Zaberca, consilier-șef la Inspectoratul pentru Cultură al Județului Caraș-Severin, și Horațiu Vornica, directorul Casei de Cultură, au deschis mai manifestările acestei săptămîni cu o invitație la revigorarea spirituală prin cultură, prezentînd apoi și cîteva din spectacolele și întîlnirile ce vor avea loc. Expoziția pictorului Constantin Daradici a fost vernisată de ziaristul și scriitorul Ion Parhon, din București, care a descris lucrările artistului ca pe o expresie a firii sale introvertite, ca o muzică de Chopin, caldă și învăluitoare. După acest moment pur contemplativ, a urmat o invitație la teatru: spectacolul „Cumetrele“, de M. Tramblay, în regia canadianului de origine română Peter Bokor. 14 personaje, 14 femei prinse în morișca monotonă a vieții de zi cu zi, încearcă evadarea, tot într-un ritual de zi cu zi, concursurile prin poștă, singura speranță de care să se poată agă Daniela TUDOR (Continuare la par. a 8-a) ISSN 1221-1184 ANUL VI NR. 92 (1633) REȘIȚA MIERCURI 1 MAI 1996 8 pagini - 300 tei USD, în „cetatea de scaun a social-democrației românești“ , Petre Roman sa confruntat cu alegătorii din Băile Herculane, Caransebeș, Reșița și alte 12 localități ale județului. Incepînd de luni seara, se află în județul nostru în turneu electoral o echipă condusă de Petre Roman, președintele PD, candidat al USD la președinția țării. Cotat sondajele de opinie drept de al treilea candidat la instituția supremă în stat, dl Petre Roman a fost primit cu atenție și simpatie în județul nostru. Au fost vizitate municipiile Caransebeș și Reșița, alături de alte 12 localități ale Caraș- Severinului. Programul vizitei a debutat, dimineața, la Primăria orașului Băile Herculane, unde dl Petre Roman s-a întîlnit cu salariații primăriei și simpatizanți și membrii USD din orașul de pe Cerna. Cu acest prilej a fost lansată candidatura la funcția de primar poetului Sabrin Opreanu, caare a înmânat dl Petre Pan, o carte cu versuri Rodin creația proprie, „din partea unui viitor primar, către un viitor președinte“. Alocuțiunea dl Roman s-a axat pe potențialul turistic al zonei u nei oficiale, din care au lipsit mașinile cu sirenă și care s-a deplasat fără oprirea circulației a fost în comuna Domașnea. Numeroși locuitori ai comunei, l-au așteptat în fața primăriei, pe dl Petre Roman, cu tradiționala pîine și sare și nelipsita răchie bună- Paul_Sever SMADU Daniel BOTGROS (Continuare tu pag. ■ 3-a) # între infuzia capitalului american și cooperarea cu Landul Bavaria, pădurile noastre seculare ■ Interviu cu dl ing. Gheorghe Cahniță, directorul Filialei Silvice Reșița ■ La Reșița — un viitor centru al gospodăririi pe baze ecologice a pădurilor, din Europa. — Domnule director Cahniță, ce va aduce nou calendarul lunii mai in planul unor acțiuni semnificative pentru evoluția actuală a silviculturii din Caraș, Severin? — In perioada 3-5 mai a.c., conform unui program stabilit vom avea în vizită la noi în județ Asociația de lucru pentru gospodărirea pădurilor pe baze ecologice din Landul Bavaria, din Germania. Este vorba de un grup format din 51 de specialiști, profesori universitari, silvicultori și ecologiști de marcă, care în aceste trei zile vor să vadă, pe cheltuiala lor, adevăratele păduri naturale pe care le deține Filiala Silvică Reșița. Un membru al acestui grup, profesor universitar, a făcut anul trecut o deplasare în județul nostru și a rămas profund impresionat de stabilitatea și vigoarea pădurii ecosistemului natural al din Caraș-Severin. El nu a crezut, așa cum ne-a mărturisit, că în Europa mai pot exista asemenea păduri naturale uluitor de frumoase și de bine conservate. A fost la fel de surprins să descopere că gospodărirea pădurii în codrii grădinărit pe care noi o practicăm de peste 30 de ani la Ocolul Silvic Văliug, constituie o premie- Dialog realizat de Iosif IMBRI (Continuare în pag. a 3-a) Demisie la virf în P.D.S.R. Caraș-Severin Luni, 29 aprilie a.c., dl Ioan Drăghicescu, vicepreședintele organizației FDSR Caraș-Severin și, în același timp, vicepreședinte al Consiliului Județean, și-a înaintat demisia din partidul din care face parte de la constituire. Conform unor surse din sînul organizației, care au dorit să-și păstreze anonimatul, dl Drăghicescu este nemulțumit pentru faptul că apare pe listele de consilieri județeni doar pe poziția a 12-a. După cele întîmplate, domnia sa intenționează să candideze la ea independent viitoarele alegeri pe listele de consilieri județeni. Organizația județeană PDSR urmează să ia în discuție, în zilele următoare, această demisie spectaculoasă. Victor NAFIRU Grătarul si bericiie Azi e ! Mai muncitoresc. Un copil de clasa a VI-a, un tip recunoscut ca pragmatic și tranșant, între două ture cu bicicleta în jurul blocului, își arată nedumerirea. e ziua muncii, de ce se facă acasă, de ce părinții nu stă se duc la muncă ? Și-așa mai mult se fac. Subtextul celor zise de vecinul meu cel pragmatic și tranșant nu-mi este prea clar, dar degeaba încerc să-i explic, superior, desigur, că în astfel de zile se sărbătorește munca. Adică, se chiuie, se dansează la iarbă verde, într-un cuvînt: tradiția este să sărbătorești munca ... prin nemuncă. Aha, dă din cap. Tot așa cum e și cu ziua fumătorilor. Și atunci o sărbătorești pe invers. Nu fumezi. Iți place chestia asta ?, mă întreabă puștiul observîndu-mă aprinzînd o țigară. . ..mă cam bîlbîi. Deci, o serbezi chinuindu-te, concluzionează logic. Așa ar trebui și cu ziua asta a muncii. Să munciți să vă sară capacele. Altfel n-are nici un haz. Clar, îmi zic. alt salam a mîncat puștiul, în nici un caz cu soia. Uite cum îți dă principiile peste cap ! Am intrat într-o capcană nu știu cum să ies. Dar a prea mai zis : „și așa mai mult se fac“. Părinții tăi se fac doar că muncesc ? Habar n-am, zice, însă toată ziua se plîng că nu au aia, că nu au ailaltă. Am văzut la televisi niște milionari, care i-au tras în continuu cu munca. Spuneau Mircea CAVADIA (Continuare în pag a 3-a)