Timpul, august 1996 (Anul 7, nr. 171-197)
1996-08-01 / nr. 171
ANUL VII NR. 171 (1712) REȘITA JOI 1 AUGUST 1996 ICQUIDI4N, ftQC|Aț-PQUTIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221^1184 8 pagini - 300 iei Seismograf Restul siderurgiei... Pe marginea perspectivelor siderurgice ale Reșiței s-au făcut și se fac în continuare tot felul de supoziții. Care mai de care mai sumbre. Cu toate acestea, nu se poate spune că noi, reșițenii, ne-ar fi pierdut pe de-a-ntregul optimismul. Speranța. Parlamentarii de Caraș-Severin, sindicaliști, mass-media, au tras nenumărate semnale de alarmă, ale căror efecte s-au văzut, cum necum. Un credit ici, o promisiune colo, cît să ne menținem vie flacăra speranței. De larabandele siderurgice ale liderilor politici de la București ce să mai vorbim? „La noblesse oblige“ spune o vorbă de duh, mai adevărată. Ca oricînd . . . în perioadele preelectorale. Știu asta foarte bine și-i înțelegem pe răspîndacii în ale promisiunilor. Pentru că, oricît de deșarte ar fi ele, cui nu-i place să creadă că cineva, acolo, sus, găsește timp pentru a-și arunca înspre noi privirile protectoare. Din păcate însă, ne convingem pe zi ce trece că, în viziunea actualului guvern, siderurgia reșițeană nu este decît un apendice al industriei siderurgice Un apendice care, românești, încet-încet, trebuie eliminat din organismul numit economie națională. într-unul din ultimele numere ale publicației, „Buletin bursier“, nr. 133. 11-18 iulie 1996, editată la București deci departe dezbaterile noastre, este înfățișată o sugestivă fotogramă a „Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din România“, tă pe un studiu finanțat bazade Comisia Europeană. tă decide Guvernul AprobaRomâniei, „strategia“ cu pricina prevede că, în anul 2002, structura industriei siderurgice românești se va baza pe trei societăți principiale : „Sidex“ Galați, „Siderca“ Călărași, „Siderurgica“ Hunedoara. Potrivit acestui document, cei trei mari agenți economici urmează să acopere, în primii ani ai mileniului trei, nu mai puțin decît 85 la sută din totalul capacităților siderurgice din țară. Optzeci și cinci de procente, mari și late. Unde ar urma să se plaseze combinatul reșițean și uzina din Oțelu Roșu pe această hartă a siderurgiei românești. Fără îndoială, în acel rest de 15 procente, pe care va fi nevoit să și le dispute alături de „alte cîteva întreprinderi specializate mai mici“. In alte cuvinte, un fost lider al siderurgiei românești riscă să se transforme într-un „rest“, într-un mărunțiș bun la toate, dar în care nimeni nu va mai putea pune bază. Vom ajunge oare. la vorbele celor ce ne confundau, nu demult, cu un morman de fiare vechi? Dacă da, trebuie să recunoaștem că avem și noi partea noastră de vină. Pe care o datorăm întîi si-ntîi prezentului. Eugen COTAUCEA Pod peste timp, între vechi și nou. în Centrul civic al Reșiței Foto : Gh. Jurmal *<D iTetflSlä pentru toată lumea. Ea poate fi găsită la pune* lele de vînzare ale ziarului Timpului la cele ale RO* DIPET din Reșița. Caransebeș, Bocșa, Oravița, Moldova Nouă, Oțelu Roșu, Băile Herculane și Bozovici, Nu pierdem HARABABURA! Este un medicament eficace împotriva stresului. Părintele Harababurii, Mircea Cavadia, vă dorește o lectură plăcută! DIN CUPRINS: ■ Divizia Națională (pag. a 4-a): ■ Noile tarife la călătoriile pe calea ferată (pag. a 6-a) ■ Un recidivist, prins în flagrant delict (pag. a 8-a). „Guvernul dlui Văcăroiu nu ne-a dat nici o șansă ca să existăm" ■ Dialog cu dl ing. Dănilă Purdela, director al SC Comcereal SA Caraș-Severin — Domnule director, după îndelungate presiuni interne, dar mai ales internaționale, la sfîrșitul anului trecut, sucursala județeană a fostei Regii de achiziționare a produselor agricole „Romcereal“ s-a transformat în societate comercială. fn paralel, guvernul și-a înființat propria-i agenție de achiziție, despre al cărui statut am scris nu demult. Cu ce patrimoniu ați pornit la drum și care vă este, în noua postură, obiectul de activitate? — Așa după cum ați scris și dumneavoastră, la timpul potrivit, noi am devenit, în urma unei hotărîri de guvern, societate comercială. Ne-a rămas, într-adevăr, toată baza materială a fostei sucursale, deci depozitele cu capacitate de circa 5000 tone de cereale, utilajele și cei 109 salariați. Mai exact spus, în primăvara acestui an, atunci cînd am fost incluși în grabă pe listele societăților care se privatizează prin subscriere de cupoane, capitalul nostru social era de 5 miliarde lei, la care se mai adaugă alt miliard de lei, valoarea terenurilor. Din păcate, cele circa 600 de cupoane depuse nu acoperă nici măcar jumătate din valoarea procentului de 60 la sută, aferent subscrierii. Pentru că, așa după cum vă spuneam, noi am avut la dispoziție doar 15 zile pentru a-i atrage pe producătorii agricoli ca să își depună cupoanele aici. Astfel stînd lucrurile, mai mult Convorbire realizată de Nicolae IRIMA (continuare în pag a 5-ai ’ r Tîlhărie la Soceni . Victimele se aflau la iarbă verde intr-una din zilele toride ale acestei veri, mai precis In data de 13 iulie a.e., soților E.T. și T.T. din Caransebeș, li s-a făcut dor de o... iarbă verde. Și, deși era ora prînzului, nu au mai stat pe gînduri. S-au urcat în propria mașină, pornind pe ruta Caransebeș — Reșița, în dorința de a găsi un loc cît mai plăcut în mijlocul naturii. Ajunși în apropierea localității Soceni, au cotit pe un drum forestier și s-au oprit la marginea unei pădurici. Dar nici n-au apucat să se instaleze bine, că buna dispoziție le-a fost stricată de apariția a doi indivizi necunoscuți, care nu se arătau a fi prea prietenoși. Dimpotrivă, înarmați cu cuțite și topoare, se apropiau de ei cu pași repezi. De frică, soții s-au baricadat în autoturism, încercînd să fugă. Nu au reușit decît blocheze ușile. Dar musafirii nesăpostiți au forțat geamul portierei șoferului, acolo unde se afla femeia, și l-au deschis. Unul dintre atacatori i-a și pus acesteia cuțitul la gît, amenințînd-o că o omoară dacă nu deschide portiera. Nereușind să o scoată din mașină nici sub amențări, nici cu forța, cei doi i-au cerut lui T.T., pe un ton mai blind și fără nici o reținere, să le dea partenera pentru a întreține relații sexuale cu aceasta. O dată unul, o dată altul. Nu mai mult, jurînd Adrian ȘTEFAN (Continuare în pag. a 6-a) „Reși conf", pe urmele „Confecții"-lor? Fondul Proprietății de Stat a făcut cunoscută zilele acestea o nouă listă de societăți comerciale care se scot la vînzare prin licitație publică fără preselecție. Potrivit FPS, acestei Filiala Caraș-Severin a instituții va găzdui în data de 19 august, începînd de la cra 11, ședințele de licitație pentru vînzarea a 40 la sută din acțiunile societăților reșitene Metalica SA și Reșiconf SA. Pentru cea dinții, firmă al cărui capital social nu depășește 50 milioane lei, se pun în vînzare 1.989 de acțiuni, iar pentru „Reșincani“ societate de 30 de ori mai mare, 61.650 actiunni. In ambele cazuri, prețul de pornire a licitațiilor este de 25.000 lei/acțiune. Reamintim că în județul nostru, pînă în prezent doar pentru două societăți au fost organizate licitații : Comat SA Caraș-Severin și Confecții SA Reșița. Dintre acestea, licitația a fost adjudecată doar in cazul „Confecții“-lor, la capatul unei ședințe ce nu va fi uitată prea curînd de cei prezenți. Foarte probabil la fel vor sta lucrurile acum, odată cu vînzarea acșițiunilor celei de-a doua societăți de confecții din Reșița. Pentru că interesul pentru „Reșiconf“ este mare. Nefiind exclusă participarea la licitație pînă și a versatei echipe ce deține 40 la sută, din acțiunile SC „Confecții“ SA, echipă reprezentată de italianul Silvio Mazzoccone și timișoreanul Petrișor Morar. (E. Cotarcea) Pisica moartă Ceea ce nu pricep eu, cetățeanul român elector, este de ce dracu în țara asta prețurile cele din se iau la întrecere cu cele Unite, Germania sau Sta, iar salariile, puterea de cumpărare, de fapt, este de vreo 20-25 de ori mai mică. Un american cu leafa medie de 2500 de dolari și un neamț cu leafa medie de 2500 de mărci nu pot fi niciodată egali cu un român cu leafa medie de 250.000 de lei. Și cu ce-l încălzește pe bietul român că de cîțiva ani Guvernul aliniază prețurile cu cele de pe piața europeană, dacă el cîștigă 100 de mărci, iar nemții 2000? Am făcut această divagație, pentru că așa gîndesc majoritatea românilor, vrînd să ajungă la bîma pe care partidul la putere și guvernul său nu o văd în proprii ochi, dar văd în schimb pasul din ochiul presei, acuzată de eșe Nota de plată a cui în alegeri al PDSR. Chiar așa să fie oare? Membri marcanți ai PDSR au spus că, în orașele mari, partidul a pierdut alegerile datorită mass-media. Nimic mai fals și mai păgubos pentru un partid în perspectiva alegerilor o asemenea din toamnă, decît aprecierea si n. PETRUȚ (Continuare în pag a 3.a)J