Timpul, ianuarie 1999 (Anul 10, nr. 5-24)
1999-01-15 / nr. 11
Actualitatea lui Mihai Eminescu ieri. La Reșița, intr-o manifestare devenita de traume pentru Biblioteca Județeană „Paul Gorgovici", s-a sărbătorit Ziua Poeziei, începutul de calendar pentru Literatura română, ziua nașterii poetului nenerecne Mihai Eminescu La simpozion au prezentat interesante idei legate as opera lui Eminescu, de actualitatea acesteia, prot A. Bârsescu, prot dr Marcu Mihail Deieanu, Colin Chincea, aodtorano, Victoria Bute, Gheorghe Jurma Iacov Roman, poetul Ioan Petraș, vicar episcopal, Dana Bălănescu, Nicolae Soron, directorul Bibliotecii județene „Paul Iorgovici un recital din poezia eminesciana a fost susținut de actorii Cita si Ovidiu Cristea de la Teatrul Municipal „G. Auy Petcuiescu“, iar momentul liric asigurat de poeții: Elena Creția, din Oravita, Octavian Dodin, Ion Cmcnere, Dia Iova, Stela Panienci, Iacob Roman, N Sârbu, Adina Bujor, Gheorghe Zincescu. in timp ce momentul literar-muzical tineresc, de implicare a tinerei generali, a fost susținut de un grup de elevi ai Liceului de artă din Reșița in partea finală a fost lansat volumul Eminescu gind și citit, de Gheorghe Jurma, despre care au vorbit Nicolae Sârbu și Iacob Roman a fost prezent la manifestare ol prof univ Ioan Vela, vicepreședinte al Consiliului Județean. Dintre multele ide’ asupra cărora s-a insistat, reliefam mai ales accentuarea actualității lin Eminescu, a poeziei și a gindirii sale, a acțiunii sale benefice in cultura românească, in acest context, poetul Octavian Dodin a subliniat importanta lansări unei colecții Eminescu la Reșița, dar a accentuat și pe necesitatea apărării imaginii poetului in publicistică, fața cu denigratorii care încearcă să s éuimine din prim planul literaturii noastre Aniversarea lui Eminescu azi are deci și semnificația unei așezări, a noastre, a tuturor, in curentul cel trainic al culturii române O colecție Eminescu la Reșița De ce, totuși, Eminescu? V. colectta EMINESCU Un 4, subtitlul DE CE EMINESCU: Editura Timpul publică comertarii ale reputatilor eminescologi timișoreni Eugen Todoran și G . Tohaneanu Cei doi distinși dascăli ai Universității din Timișoara au inaugurat, in orașul de pe Bega impus studiilor eminesciene și pe de altă parte, au format zeci de generații în șpritul prețuirii operei Poetului și a maior valori ale culturii romăneșt și universale in anii de inceput ai Universității de pe Bega cei doi autori au dat cele dinții cărți despre Eminescu și au inaugurat, prin statutul lor profesional și prin volumele tipărite, o epocă a culturii majore.. Cartea aceasta se vrea un argument și un omagiu Ea cuprinde articolele publicate de autori în anul 1989, anul centenarului morții lui Eminescu, în ziarul „Drapelul roșu“ din Timișoara. In fiecare sîmmbătă, cititorii au găsit, in paginile cotidianului amintit, rubricile De ce Eminescu?, de Eugen Todoran, și Creșterea limbii românești, de G.I. Tohăneanu, unde cei doi apreciați profesori ai Universității timișorene au scris, nestingheriți, despre autorul Luceafărului, despre valorile perene ale operei eminesciene A fost, realmente, un eveniment, cu totul singular in presa „angajată“ a aceei vremi După exact un deceniu de la apariția lor, editura reșițeană TIMPUL găsește cu care să reunească, într-un singur volum, articolele publicate, săptămânal, de cei doi profesori timișoreni, cunoscuți ca exemple ale altitudinii morale și culturale. Volumul care a ieșit ieri de sub tipar și va fi lansat astăzi la Arad se dorește un omagiu, al nostru, al tuturor, amintirii lui Mihai Eminescu, la ziua nașterii lui și in anul cînd veacului scurs de la dispariția lui pămîntească i se mai adaugă un deceniu. Desigur cartea este și un omagiu al editorului adus acestor reputați dascăli timișoreni care au format foarte multe din cadrele care predau astăzi în învățămîntul românesc Eugen Todoran (1918-1997) și a dedicat viața cercetării lui Eminescu în chiar articolul care deschide rubrica, el mărturisește cum i-a fost marcat destinul de opera eminesciană și cum a gindit și a realizat el însuși studiul sistematic și sistemic al acestei opere De altfel, încă din anii 40 I au apărut primele studii, finalizate destul de tirziu, intîi într-un curs universitar (1970) care-l prezenta dintr un unghi nou pe Eminescu, apoi în alte cărți (una despre mitul românesc) Articolele tipărite in volumul De ce Eminescu sunt reproduse urmind întocmai ordinea cronologică a apariției în ziar, ea fiind și ordinea internă a demersului critic Eugen Todoran propune o biografie interioară a operei, văzută, întîi, din elementele exterioare, ale vieții poetului, și apoi, din profunzimile operei, intr-un tot care se impune ca o construcție originală și totodată ca o idee formativă, determinante pentru întreaga cultură româneasca Stilul autorului nu este ușor accesibil, el venind dinspre filosofia germană și încercînd, pina la nivelul îmbinării frazei, să sugereze acel tot al operei eminesciene și totodată un tot al gindirii critice care să fie mereu actuală în vechimea sau modernitatea ei Eugen Todoran a dorit permanent să fie un pas cu cele mai noi rezultate ale cercetării estetice, aducînd sistemului gindirii sale (deplin format încă din anii tinereții) forma și argumentația metodelor de ultimă oră. Eminescu al său este o idee formativă pentru cultura românească, mereu actuală, chiar și astăzi când un cor contestatar încearcă să-l minimalizeze dacă nu chiar să-l șteargă din istoria noastră De altfel titlul De ce Eminescu? este prin el însuși actual, răspunsurile, pe care chiar Eugen Todoran le propune, fiind in măsura să demonstreze mulțimea de unghiuri din care poate fi evaluată opera eminesciana G I Tohăneanu(n. 1925)a publicat mai multe cărți de stilistică eminesciană și se ocupă, consecvent, în cadrul unor rubrici la revistele de cultură din țară, de poezia lui Eminescu. Comentariile semantico-stilistice se întemeiază pe istoria limbii și a culturii deopotrivă, intr-un context literar care argumentează valorile expresive pe care le-a realizat și le-a consacrat poetul în volumul de față (în rubrica de acum un deceniu, dar și in alte ocazii), autorul pornește analiza de la un cuvînt, de regulă puțin comentat, din poeziile eminesciene Comentarii se dezvoltă rotund și parcă emoționat, fericit de întîlnirile peste vremi, in istorie sau in istoria literară, autorul știind, ca nimeni altul, să aleagă și să folosească termeni și procedee decantate muzical Structural, G.I Tohăneanu este un poet Comentariul științific rece și impersonal ii repugnă, el aduce întotdeauna căldura învăluitoare a artei și palpitul inimii, deși cont atracția textului și accentele esențiale sunt riguroase, de-a dreptul sculpturale Comentariile sunt însoțite de un florilegiu din poezia eminesciană, ceea ce permite cititorului să vadă imediat contextul, să prelungească el însuși meditația asupra versurilor Apariția acestui volum dă greutatea și valoarea atît de necesare unei colecții eminesciene la Reșița, nncit ea poate produce realmente emoție și bucurie Așezind într-un volum contribuțiile celor doi profesori, aducem un omagiu postum distinsului eminescolog Eugen Todoran, primul rector postdecembrist al Universității din Timișoara Iar intr-un an Eminescu și intr-un context cultural confuz, omagiul nostru deplin Marelui Poet ni se pare realizat și prin aceasta carte de o deosebită valoare Gheorghe JURMA Gheorghe Jurma scoate in lume o fericită și definitorie sintagmă și o așază ca titlu și ca temă in fruntea unei noi interpretări eminesciene. Gînd și cînt înainte de a semnala cîteva din trăsăturile și punctele de vedere ale acestei cărți, aș vrea să menționez faptul că este a doua carte pe care Gheorghe Jurma o publică despre Eminescu Fapt sugestiv din mai multe motive Gheorghe Jurma are preocupări fundamentale privind literatura română A scrie despre Eminescu, Sadoveanu, Arghezi presupune tiraj, metodă, un bagaj enorm de cunoștințe și lecturi Pentru că bibliografia privindu i pe acești scriitori români fundamentali este copleșitoare și multe lucruri s-au spus deja. în al doilea rînd, cartea apare într-un moment în care din multe părți se aruncă cu pietre în geniul nostru național. Și nu în ultimul rînd trebuie subliniat faptul că Gheorghe Jurma publică despre Eminescu la Reșița. Unde el depășește handicapul absenței unei biblioteci universitare, aducînd maturitate critică într-un oraș cu poeți Banatul și Eminescu, de acum exact zece ani, apărea ingenios mascată într-un număr al revistei „Semenicul dedicat lui Eminescu. Astăzi Eminescu - gînd și cînt se publică într-o colecție pe care tot Gheorghe Jurma a inițiat-o la Editura Timpul. Editura și autorul făcînduși astfel o datorie și, de ce nu?,din titlu de glorie, nu a contribui la cunoașterea geniului lui Eminescu. Opțiunea lui Jurma, afirmată clar, este mitopoezia. Multe lucruri noi apar din acest unghi; chiar proletarul e văzut nu ca ființă socială ci mitică. Autorul mizează pe psihocritică. El propune mitul personal al frumoasei fără corp, nașterea lui dintr-un episod biografic real, variantele și expresiile lui poetice, cum ajung să exprime însăși aspirația, setea de absolut,tinjirea tragică, Poezia însăși. Modul de lectură este nu o dată polemic, insă nu răspicat ci mai degrabă implicit. Relația Cătălina-Cătălin este văzută nu atît ca ars amandi, ci ca ars poetica. Cătălina e o întrupare a poetului, nu o ființă simplistă ca pînă acum, pusă în relația antagonistă geniu-muritor. Nu doar Luceafărul este o ipostază a geniului. Eminescu își împrumută ideile și idealurile și altor personaje, ba chiar, zice autorul, se transferă acestora ca un mesaj de dincolo de viață. Autorul propune și urmărește dihotomii ca sacru-profan, gîndcînt, nocturn-diurn, rece-dulce etc. O interesantă lectură în oglindă reia motivul Luceafărului. Deși nescutită de repetiții - vezi și analiza fonetică a poeziei Dintre sute de catarge - cartea ne oferă surprize de genul filigranului inconfundabil Eminescu. Analize și interesante interpretări aduce autorul privind unele metafore qa: era pe cînd nu se vedea, azi o vedem și nu e gînd purtat de dor, a unor teme ca poezia sacră și poezia profană, vraja, povestea ca recuperare a lumii originare (prin apropierea de Sadoveanu), motivul oglinzii Opera este analizată cu discernămînt și cu dragoste, relevîndu-ne noi semnificații, încît această carte se poate recomanda ca o interpretare meritorie, intr-o colecție ea însăși meritorie de pe acum Nicolae SÂRBU ! MINIM l ’ Opțiunea pentru mitopoezie EMINESCU.IND SIC IN 1 L - ...m.____' 15 ianuarie 1999 Momente eminesciene • Astăzi, la Oravița, se desfășoară concursul național „Mihai Eminescu“ Miine la Teatrul Vechi se lansează ultimele apariții ale Editurii Timpul. • Eminescu, sărbătorit la Caransebeș. Joi seara, Sala de festivități a Seminarului Teologic „Ioan Popasu“ din Caransebeș a fost gazda simpozionului intitulat „Eminescu și mitul tinereții“. La manifestare au fost prezenți oameni de cultură, reprezentanți ai vieții politice din municipiu, fețe bisericești, profesori și elevi care împreună s-au bucurat de momentul dedicat celui mai mare poet al românilor, în cadrul manifestărilor s-au făcut referiri la viața și importanța operei lui Mihai Eminescu, s-a recitat și s-a cîntat pe versurile poetului. Așa cum spunea cineva din auditoriu, alături de Eminescu ne-am simțit, mai buni, mai curați, mai aproape de semenii noștri. (Alin Simeria) • Seara prieteniei în familia artelor. Sub acest emblematic generic s-a desfășurat în data de 11 ianuarie 1999, la Casa de Cultură din Oțelu Roșu, în organizarea Cenaclului Pro Arte și a Fundației Amicizia- Banat (președintă prof. Margareta Meschini) o manifestare culturală, cuprinzînd momente literare, muzicale și plastice remarcabile. Serata românoitaliană, dedicată celor doi mari poeți romantici Mihai Erfurescu și Giacomo Leopardi, a fost însoțită de expoziția de pictură a profesorului Florin Beșliu. Ca și în cazul altor evenimente culturale din orașul de pe Valea Bistrei, seara prieteniei a reunit copii și adulți, deopotrivă protagoniști și spectatori. De asemenea, cu același prilej, s-au reîntîlnit reprezentanți ai etniilor română, itraiană, germană,iaghiară și sârbă, dovedind încă o dată că și pe aceste meleaguri ne reamintim de interculturalitate și identitate, de respectul pentru credințele fiecăruia, in cele ce urmează, încercăm să sintetizăm cele 10 secvențe ale manifestării. Astfel, despre Mihai Eminescu în contextul literaturii universale au vorbit Ionuț Boldiszar (Info Bistra) și prof Adriana Beșsiu, iar epoca în care au trăit și au creat cei doi poeți a fost prezentată în prelegerile doamnei Margareta Budriș-Mucica și a semnatarei acestor rânduri Domnul economist Serafim Mărgan (pasionat cercetător al istoriei italienilor de pe Valea Bistrei) și artista plastică Meschini s-au referit, apoi la momentele semnificative din activitatea acestei comunități etnice. Inspirat alese, secvențele literare și muzicale au fost susținute de elevii Liceului (clasa a IX-a socio-uman, prof . Beșliu), Școlii Generale Nr 3 (profetiția Brânzei), formația „Ritmic“, îndrumători Simona M8schim, Alexandru Roșcaiu și formația folk „Amicizia“ (Simona, Robert, Cătălin) Dna Dorina Pilat a interpretat două poeme de G Leopardi („Sieși“, „Imitație"), încheind prima parte a programului compus din poezie eminesciană, muzică pe versurile Luceafărului și celebre pagini muzicale italiene (Dana Bălănescu)