Timpul, ianuarie 1999 (Anul 10, nr. 5-24)

1999-01-15 / nr. 11

Actualitatea lui Mih­ai Eminescu ieri. La Reșița, intr-o manifestare devenita de traume pentru Biblioteca Județeană „Paul Gorgovici", s-a sărbătorit Ziua Poeziei, începutul de calendar pentru Literatura română, ziua nașterii poetului nenerecne Mihai Eminescu La simpozion au prezentat interesante idei legate as opera lui Eminescu, de actualitatea acesteia, prot A. Bârsescu, prot dr Marcu Mihail Deieanu, Colin Chincea, aodtorano, Victoria Bu­te, Gheorghe Jurma Iacov Roman, poetul Ioan Petraș, vicar episcopal, Dana Bălănescu, Nicolae Soron, directorul Bibliotecii județene „Paul Iorgovici un recital din poezia eminesciana a fost susținut de actorii Cita si Ovidiu Cristea de la Teatrul Municipal „G. Auy Petcuiescu“, iar momentul liric asigurat de poeții: Elena Creți­a, din Oravita, Octavian­ Dod­in, Ion Cmcnere, Dia Iova, Stela Panien­ci, Iacob Roman, N Sârbu, Adina Bujor, Gheorghe Zincescu. in timp ce momentul literar-muzical tineresc, de implicare a tinerei generali, a fost susținut de un grup de elevi ai Liceului de artă din Reșița in partea finală a fost lansat volumul Eminescu gind și citit, de Gheorghe Jurma, despre care au vorbit Nicolae Sârbu și Iacob Roman a fost prezent la manifestare ol prof univ Ioan Vela, vicepreședinte al Consiliului Județean. Dintre multele ide’ asupra cărora s-a insistat, reliefam mai ales accentuarea actualității lin Eminescu, a poeziei și a gindirii sale, a­ acțiunii sale benefice in cultura românească, in acest context, poetul Octavian Dodin a subliniat importanta lansări unei colecții Eminescu la Reșița, dar a accentuat și pe necesitatea apărării imaginii poetului in publicistică, fața cu denigratorii care încearcă să s éuimine din prim planul literaturii noastre Aniversarea lui Eminescu azi are deci și semnificația unei așezări, a noastre, a tuturor, in curentul cel trainic al culturi­i române O colecție Eminescu la Reșița De ce, totuși, Eminescu? V. colectta EMINESCU Un 4, subtitlul DE CE EMINESCU: Editura Timpul publică com­er­­tari­i ale reputati­lor eminescologi timișoreni Eugen Todoran și G . Tohaneanu Cei doi distinși dascăli ai Universității din Timi­șoara au inaugurat, in orașul de pe Bega impus studiilor emines­ciene și pe de altă parte, au format zeci de generați­i în șpritul prețuirii operei Poetului și a mai­­or valori ale culturii romă­neșt și universale in anii de inceput­ ai Universității de pe Be­ga cei doi autori au dat cele dinții cărți despre Eminescu și au inaugurat,­ prin statutul lor profesional și prin volumele tipă­rite, o epocă a culturii majore.. Cartea aceasta se vrea un ar­gument și un omagiu Ea cu­prinde articolele publicate de autori în anul 1989, anul cente­narului morții lui Eminescu, în ziarul „Drapelul roșu“ din Timi­șoara. In f­iecare sîmm­bătă, cititorii au găsit, in paginile cotidianului amintit, rubricile De ce Emi­nescu?, de Eugen­ Todoran, și Creșterea limbii românești, de G.I. Tohăneanu, unde cei doi apreciați profesori ai Universi­tății timișorene au scris, nestin­­gheriți, despre autorul Lucea­fărului, despre valorile perene ale operei eminesciene A fost, realmente, un eveniment, cu totul singular in presa „angajată“ a ace­ei vremi După exact un deceniu de la apariția lor, editura reșițeană TIMPUL găsește cu care să reunească, într-un singur volum, articolele publicate, săptămânal, de cei doi profesori timișoreni, cunoscuți ca exemple ale altitudinii morale și culturale. Volumul care a ieșit ieri de sub tipar și va fi lansat astăzi la Arad­­ se dorește un omagiu, al nostru, al tuturor, amintirii lui Mihai Eminescu, la ziua nașterii lui și in anul cînd veacului scurs de la dispariția lui pămîntească i se mai adaugă un deceniu. Desigur cartea este și un omagiu al editorului adus acestor repu­tați dascăli timișoreni care au format foarte multe din cadrele care predau astăzi în învăță­mîntul românesc Eugen Todoran (1918-1997) și a dedicat viața cercetării lui Eminescu în chiar articolul care deschide rubrica, el mărturisește cum i-a fost marcat destinul de opera eminesciană și cum a gindit și a realizat el însuși studiul sistematic și sistemic al acestei opere De altfel, încă din anii 40 I au apărut primele studii, fina­lizate destul de tirziu, intîi într-un curs universitar (1970) care-l prezenta dintr un unghi nou pe Eminescu, apoi în alte cărți (una despre mitul românesc) Arti­colele tipărite in volumul De ce Eminescu sunt reproduse ur­mind întocmai ordinea crono­­logică a apariției în ziar, ea fiind­­ și ordinea internă a demersului critic Eugen Todoran propune o­­ biografie interioară a operei, văzută, întîi, din elementele exte­rioare, ale vieții poetului, și apoi, din profunzimile operei, intr-un tot care se impune ca o construcție originală și totodată ca o idee formativă, determinante pentru întreaga cultură româneasca Stilul autorului nu este ușor acce­sibil, el venind dinspre filosofia germană și încercînd, pina la nivelul îmbinării frazei, să suge­reze acel tot al operei emines­ciene și totodată un tot al gindirii critice care să fie mereu actuală în vechimea sau modernitatea ei Eugen Todoran a dorit permanent­­ să fie un pas cu cele mai noi rezultate ale cercetării estetice, aducînd sistemului gindirii sale (deplin format încă din anii tinereții) forma și argumentația metodelor de ultimă oră. Emines­cu al său este o idee formativă pentru cultura românească, me­reu actuală, chiar și astăzi când un cor contestatar încearcă să-l minimalizeze dacă nu chiar să-l șteargă din istoria noastră De altfel titlul De ce Eminescu? este pr­in el însuși actual, răspunsurile, pe care chiar Eugen Todoran le propune, fiind in măsura să demonstreze mulțimea de un­ghiuri din care poate fi evaluată opera eminesciana G I Tohăneanu(n. 1925)a pu­blicat mai multe cărți de stilistică eminesciană și se ocupă, con­secvent, în cadrul unor rubrici la revistele de cultură din țară, de poezia lui Eminescu. Comentariile semantico-stilistice se întemeiază pe istoria limbii și a culturii deopotrivă, intr-un context literar care argumentează valorile expresive pe care le-a realizat și le-a consacrat poetul în volumul de față (în rubrica de acum un deceniu, dar și in alte ocazii), autorul pornește analiza de la un cuvînt, de regulă puțin comentat, din poeziile eminesciene Co­mentar­ii se dezvoltă rotund și parcă emoționat, fericit de întîl­nirile peste vremi, in istorie sau in istoria literară, autorul știind, ca nimeni altul, să aleagă și să folosească termeni și procedee decantate muzical Structural, G.I Tohăneanu este un poet Co­mentariul științific rece și imper­sonal ii repugnă, el aduce întot­deauna căldura învăluitoare a artei și palpitul inimii, deși con­t atracția textului și accentele esen­țiale sunt riguroase, de-a dreptul sculpturale Comentariile sunt însoțite de un florilegiu din poezia eminesciană, ceea ce permite cititorului să vadă imediat con­textul, să prelungească el însuși meditația asupra versurilor Apariția acestui volum dă greutatea­­ și valoarea atît de­ necesare unei colecții emines­ciene la Reșița, nncit ea poate produce realmente emoție și bucurie Așezind într-un volum contribuțiile­ celor doi profesori, aducem­ un omagiu postum distinsului eminescolog Eugen Todoran, primul rector post­­decembrist al Universității din Timișoara Iar intr-un an Emi­­nescu­ și intr-un context cultural confuz, omagiul nostru deplin Marelui Poet ni se pare realizat și prin aceasta carte de o deosebită valoare Gheorghe JURMA Gheorghe Jurma scoate in lume o fericită și definitorie sin­tagmă și o așază ca titlu și ca temă in fruntea unei noi inter­pretări eminesciene. Gînd și cînt înainte de a semnala cîteva din trăsăturile și punctele de vedere ale acestei cărți, aș vrea să menționez faptul că este a doua carte pe care Gheorghe Jurma o publică despre Eminescu Fapt sugestiv din mai multe motive Gheorghe Jurma are preocupări fundamentale privind literatura română A scrie despre Eminescu, Sadoveanu, Arghezi presupune­­ tiraj, metodă, un bagaj enorm de cunoștințe și lecturi Pentru că bibliografia privindu i pe acești scriitori români fundamentali este copleșitoare și multe lucruri s-au spus deja. în al doilea rînd, cartea apare într-un moment în care din multe părți se aruncă cu pietre în geniul nostru național. Și nu în ultimul rînd trebuie subliniat faptul că Gheorghe Jurma publică des­pre Eminescu la Reșița. Unde el depășește handicapul absenței unei biblioteci universitare, aducînd maturitate critică într-un oraș cu poeți Banatul și Emi­nescu, de acum exact zece ani, apărea ingenios mascată într-un număr al revistei „Semenicul dedicat lui Eminescu. Astăzi Emi­nescu - gînd și cînt se publică într-o colecție pe care tot Gheor­ghe Jurma a inițiat-o la Editura Timpul. Editura și autorul făcîndu­­și astfel o datorie și, de ce nu?,din titlu de glorie­, nu a contribui la cunoașterea geniului lui Emi­nescu. Opțiunea lui Jurma, afirmată clar, este mitopoezia. Multe lucruri noi apar din acest unghi; chiar proletarul e văzut nu ca ființă socială ci mitică. Autorul mizează pe psihocritică. El propune mitul personal al frumoasei fără corp, nașterea lui dintr-un episod biografic real, variantele și expresiile lui poetice, cum ajung să expr­ime însăși aspirația, setea de absolut,tinjirea tragică, Poezia însăși. Modul de lectură este nu o dată polemic, insă nu răspicat ci mai degrabă implicit. Relația Cătălina-Cătălin este văzută nu atît ca ars amandi, ci­ ca ars poetica. Cătălina e o întrupare a poetului, nu o ființă simplistă ca pînă acum, pusă în relația antagonistă geniu-muritor. Nu doar Luceafărul este o ipostază a geniului. Eminescu își împrumută ideile și idealurile și altor personaje, ba chiar, zice autorul, se transferă acestora ca un mesaj de dincolo de viață. Autorul propune și urmărește dihotomii ca sacru-profan, gînd­­cînt, nocturn-diurn, rece-dulce etc. O interesantă lectură în oglindă reia motivul Luceafărului. Deși nescutită de repetiții - vezi și analiza fonetică a poeziei Dintre sute de catarge - cartea ne oferă surprize de genul fili­granului inconfundabil Emines­cu. Analize și interesante inter­pretări aduce autorul privind unele metafore qa: era pe cînd nu se vedea, azi o vedem și nu e­ gînd purtat de dor, a unor teme ca poezia sacră și poezia profană, vraja, povestea ca recuperare a lumii originare (prin apropierea de Sadoveanu), motivul oglinzii Opera este analizată cu dis­­cernămînt și cu dragoste, rele­­vîndu-ne noi semnificații, încît această carte se poate recomanda ca o interpretare meritorie, intr-o colecție ea însăși meritorie de pe acum Nicolae SÂRBU ! MINI­M l ’ Opțiunea pentru mitopoezie EMINESCU­­.IND SIC IN 1 L - ...m.____' 15 ianuarie 1999 Momente eminesciene • Astăzi, la Oravița, se desfășoară concursul național „Mihai Eminescu“ Miine la Tea­trul Vechi se lansează ultimele apariții ale Editurii Timpul. • Eminescu, sărbătorit la Caransebeș. Joi seara, Sala de festivități a Seminarului Teo­­logic „Ioan Popasu“ din Caran­sebeș a fost gazda simpo­zionului intitulat „Eminescu și mitul tinereții“. La manifestare au fost prezenți oameni de cultură, reprezentanți ai vieții politice din municipiu, fețe bise­ricești, profesori și elevi care împreună s-au bucurat de mo­mentul dedicat celui mai mare poet al românilor, în cadrul manifestărilor s-au făcut referiri la viața și importanța operei lui Mihai Eminescu, s-a recitat și s-a cîntat pe versurile poetului. Așa cum spunea cineva din auditoriu, alături de Eminescu ne-am simțit, mai buni, mai curați, mai aproape de semenii noștri. (Alin Simeria) • Seara prieten­iei în famil­ia artelor. Sub acest emblematic generic s-a desfășurat în data de 11 ianuarie 1999, la Casa de Cultură din Oțelu Roșu­, în organizarea Cenaclului Pro Arte și a Fundației Amicizia- Banat (președintă prof. Marga­reta Meschini) o manifestare culturală, cuprinzînd momente literare, muzicale și plastice remarcabile. Serata româno­­italiană, dedicată celor doi mari poeți romantici Mihai Erfures­cu și Giacomo Leopardi, a fost însoțită de expoziția de pictură a profesorului Florin Beșliu. Ca și în cazul altor evenimente cul­turale din orașul de pe Valea Bistrei, seara prieteniei a reunit copii și adulți, deopotrivă prota­goniști și spectatori. De aseme­­nea, cu același prilej, s-au reîntîlnit reprezentanți ai etniilor română, itraiană, germană,ia­­­ghiară și sârbă, dovedind încă o dată că și pe aceste meleaguri ne reamintim de intercultura­­litate și identitate, de respectul pentru credințele fiecăruia, in cele ce urmează, încercăm să sintetizăm cele 10 secvențe ale manifestării. Astfel, despre Mihai Emi­nescu în contextul literaturii uni­versale au vorbit Ionuț Bol­­diszar (Info Bistra) și prof Adriana Beșsiu, iar epoca în care au trăit și au creat cei doi poeți a fost prezentată în pre­legerile doamnei Margareta Bu­­driș-Mucica și a semnatarei acestor rânduri Domnul eco­nomist Serafim Mărgan (pa­­siona­t cercetător al istoriei ita­lienilor de pe Valea Bistrei) și artista plastică Meschini s-au referit, apoi la momentele sem­nificative din activitatea acestei comunități etnice. Inspirat alese, secvențele literare și muzicale au fost susținute de elevii Liceului (clasa a IX-a socio-uman, prof . Beșliu), Școlii Generale Nr 3 (prof­­etiția Brânzei), formația „Rit­mic“, îndrumători Simona M8s­­chim, Alexandru Roșcaiu și formația folk „Amicizia“ (Si­mona, Robert, Cătălin) Dna Dorina Pilat a interpretat două poeme de G Leopardi („Sieși“, „Imitație"), încheind prima parte a programului compus din po­ezie eminesciană, muzică pe versurile Luceafărului și cele­bre pagini muzicale italiene (Dana Bălănescu)

Next