Timpul, ianuarie 2000 (Anul 11, nr. 1-24)

2000-01-14 / nr. 10

Nevoia de Em­inescu Sub acest generic, ultimul nu­măr al revistei bănățene „Vrerea” înseamnă o dedicație in integrum celui care este Mihai Eminescu, la 150 de ani de la naștere. Directorul general, Nicolae Pârvu, scrie editorialul Nevoia de poesie română, cu incursiuni în preo­cupările Societății Literar-Artistice „Sorin Titel“, prezidată de pro­zatorul Nicolae Danciu Petriceanu, pentru opera titanului din Ipotești. Din Botoșani, poéta Lucia Olaru- Nenati trimite interesante„Amintiri de la Ipotești“ iar din Petroșani, Dumitru Velea, președintele Fundației Culturale „I.D. Sârbu“, comentează relațiile dintre revista debutului eminescian, „Familia“, cu Poetul. Arădeanul Gheorghe Șora, cunoscut cercetător și istoric literar, discută variantele „Doinei“ iar din Suceava, Cecilia Popescu Latiș colaborează cu eseul Contem­­poraneitate și universalitate eminesciană. O restituire, pe aceeași tematică eminesciană, e semnată de doctorul Corneliu Florea din Canada, sponsorul acestui interesant număr al mvistei. O„scrisoare de la Oravița“, trimisă de preotul Romulus Novacovici, devine șansa re­descoperirii unei medalii dedicată acum un secol lui Eminescu și păstrată intr-o colecție din Banat. .Scriitoarea Mariana Pândaru, redactor la „Ardealul literar și artistic“, se entuziasmează, des­criind statuia Poetului, situată la Paris, operă a sculptorului Ion Vlad, în preajma Bisericii Ortodoxe Române. Un microeseu o are ca autoare pe prozatoarea din Reșița,­­Camelia Tamaș iar­ Gheorghe Luchescu notează însemnări contemporane. Aceeași Camelia Tamaș culege mărturii despre receptarea liricii eminesciene în vremea de azi, discutînd cu I. Bota, I. Roman, S. Brie, Gh. Azap, Nicolae Danciu Petriceanu vorbește des­pre eșecul montării unei medalii comemorative Eminescu realizată de A. Breilean și C. Iordănescu, în 15 ianuarie 1989 iar actorul Eugen Moțățeanu aduce mărturii de familie, păstrate în arhiva înainta­șului său, Dumitru Moțățeanu, membru al trupei Pascaly din care făcea parte și Eminescu, la un moment dat. O paralelă Kojevnikov- Eminescu încearcă studentul Ilie Marius Miulescu. Același N.D.P. publică un capitol din cartea sa recentă, Domnul Eminescu sosește iarna. Oameni de cultură din Șiria, rememorează pe relația atît de cunoscută Slavici - Emi­nescu, semnînd Ileana Florea, George Voștinaru, Viorica Se­­cheșan, Petru­ Traian Slavici. Ileana Crașovan face un portret literar celui care a fost poetul almăjean David Bu­dariu și Petru Pungilă dedică un medalion de suflet fanfazistului Ilie Chera­lucu. Poezie multă, însă, în acest număr închinat Poetului. Desigur, două pagini de poezii ale celui care face 150 de ani de nemurire. Apoi Iosif Băcilă, Șt. A. Doinaș, Iosif Chirilă, Aurel Mioc din Vîrșeț, Adina Maria Popa, Adrian Păunescu, M. Țopa, I.R. Prigoreanu, Lidia Geantă, N. Ujică, T. Poneavă, I. Chiriaș, I. Căliman, Cecilia G. Feier, I. Albu, plus alte două pagini din poezia participanților la con­cursul de creație Eminescu. Astfel, „Vrerea“ este cea dintîi revistă din Banat care începe anul cu un număr dedicat, în întregime, celui ce definește, în veac, spiritualitatea românească: Mihai Eminescu. Ionel EOTA Moment aniversar Astăzi, 14 ianuarie a.c., cu începere de la ora 13, Liceul re­șițean Diaconovici-Tietz va găzdui o amplă manifestare dedicată aniversării a 150 de ani de la nașterea marelui poet român Mihai Eminescu. Vor fi expuse cu acest prilej o suită de eseuri despre: personalitatea lui Eminescu, repere ale operei eminesciene, valori artistice de lirică eminesciană. Colocviul va cuprinde și un moment de muzică și poezie susținut de elevii Diana Bîtea, Raluca Topală, Oliver Haleș, Noemi Mîndrecan, Ana-Maria­ Boieru, Ionela Coită, Andreea Băndășilă și Cristian Lala. (c.c.) Odă lui Eminescu Orașul Bocșa deschide astăzi, 14 ianuarie, șirul anual al mani­festărilor dedicate poetului națio­nal Mihai Eminescu. Astfel, începînd cu ora 12, Casa de cultură va găzdui momentul omagial inti­tulat „Odă lui Eminescu“, mani­festare de suflet și simțire. Organi­­zatorii au stabilit­ un program elaborat, care va cuprinde un coloc­viu, cu participarea profesorilor de limbă și literatură română, în cadrul căruia se vor discuta aspecte despre viața și opera Luceafărului poeziei românești. Colocviul va fi urmat de un amplu recital din lirica eminesciană, la care își va aduce contribuția un grup important de elevi de la Școala Generală Nr. 2 din oraș. Recitalul este coordonat de dna prof. Maria Borcovoici. Locuitorii Bocșei și, în special, elevii sînt așteptați în număr cît mai mare, la această sărbătoare, (c.c) Politică și poezie La Drobeta Turnu-Severin, Orșova și Băile Herculane se desfășoară în aceste zile Fes­tivalul „Eminescu“ sub ge­nericul „Porni Luceafărul“, a­­juns, după­ cîte ne spune caietul­­program, la ediția a IX-a. Des­chiderea a avut loc în 13 ianuarie la Drobeta Turnu-Seve­­rin, unde trebuie menționată intervenția primarului Orșovei Dorin încă: „Universul poetic eminescian, specific național și deschidere spre universa­litate“ sau a președintelui Con­siliului Județean Mehedinți, Constantin Sîrbulescu: „Emi­­­­nescu - omul deplin al culturii­­ românești“ La Hotelul Roman din Băile Herculane a avut loc ieri des­chiderea festivă a festivalului, cu intervenții ale prefectului Io­­­­sif Hilofsky(„Elemente de teorie a culturii la Mihai Eminescu“), Ilie I Mustăciță, președintele Con­­­­siliulu Județean Caraș-Severin („Eminescu, poetul-filozof îndrumător spiritual al neamului românesc“), Dorin Albu, pri­marul orașului Băile Herculane („Eminescu - poet al naturii“). Evident, despre marele poet au vorbit și specialiști, scriitori și profeso. Organizatorii au acordat premii și distincții spe­ciale unor scriitori din România, Republica Moldova și Serbia, dar și reprezentat­ților puterilor­­ locale din Mehedinți și Caraș­­- Severin prezenți la manifestă­­r­rile care se încheie astăzi la Orșova cu spectacolul omagial . „Porni Luceafărul“ Post festi­valul are loc la ora 21 la Hotelul Roman din Băile Herculane (P­b ) Inedite înfășurare cu umbră . Sä știi hoața vieții mele va veni umbra la tine să te înfășoare și n­ui să pleci nicăieri­­ ... - Negreșit te va stingheri cineva la vremea anatemă­­ să nu-ți lovești inima de-a naibii să plingi înapoi cu numele tău și vii! Intre pagini și suflet Inima tace pe lespede pe timpul cruce mîinile scriu­­ Sărut creanga de șopot în apa ei Cine poate să mă învingă să nu se mire rouă e păzită de ursitori­­ ... - Arde vremea și o să las oameni­ fericiți am să fiu in singurătate o speranță­­... -Constantin BRÂNDUȘOIU Eminescu - 150 Zilele „Eminescu" la Oravița, ediția a X-a • A zecea ediție a manifestărilor culturale „Zilele Eminescu la Oravița“ se desfășoară în 15 și 16 ianuarie a.c. în prima zi, sîmbătă, la Casa de Cultură „Mihai Eminescu“ vor fi organizate o expoziție, tematică din colecții­le dlui I. Aiacoboaie, un simpozion și finalizarea Concursului Național de Literatură, în cadrul căruia se vor acorda premiul Eminescu, un premiu pentru poezie, altul pentru eseu și altul pentru proză. «în ziua a doua, duminică, de la ora 16, la Teatrul Vechi „Mihai Eminescu“ va fi dezvelit bustul Poetului, un Salon de Carte al Editurii „Timpul“ va pune în evidență colecția Eminescu, din care au apărut pînă acum 10 titluri, iar actorii Trupei Teatrului Vechi vor oferi un recital din poezia eminesciană. (i.b.) Prezențe literare cărășene Premiu pentru poezie Miercuri, 29 decembrie 1999, Filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor a acordat premiile literare pe anul 1998. Juriul timișorean, avîndu-l ca președinte pe scriitorul Anavi Adam, iar ca secretar pe criticul literar Cornel Ungureanu, a acordat Premiul Literar pentru Debut pe anul 1998 poetei reșițene Ana Ștefănescu pentru volumul de versuri Rana perfectă, volum apărut la Editura „Marineasa“, cu o prezentare (pe coperta IV) semnată de Ada D. Cruceanu. Premiul confirmă locul de frunte pe care poezia reșițeană îl ocupă în lirica românească contemporană. (t.a.) O lungă victorie sub pleoape Nicolae Prelipceanu, în România liberă din 28 decembrie 1999, la rubrica „Breviar editorial“, semnalează apariția la Editura Marineasa a volumelor de poezie „Dubla eroare“ și „între poleți de plută sau moartea după Dodin“. Concluzionînd excelentele apariții editoriale, distinsul critic îl citează pe poetul reșițean: „Imaginea lumii este... o lungă victorie sub pleoape/ rămasă/ ca după un vis în zori de zi“. (t. a.) „Arderea cărților" Scriind despre excelenta carte a scriitorului timișorean Cornel Ungureanu „A muri în Tibet“, în „Convorbiri literare“ nr. 12 (48) din decembrie 1999 la rubrica permanentă „Dinspre Banat“, Ada D. Cruceanu concluzionează: „Cornel Ungureanu stăpînește, cu desăvîrșire și împărtășește cu generozitate înțelesuri europene, tolerante/ tolerabile“, în fond, pentru ca „agonia și sfîrșitul unei lumi (atîtea lumi însă, de-a lungul istoriei și istoriilor!) sînt presimțite de­ scriitor (și, înțelegem, el ne avertizează asupra­ le)“. (t. a.) Lansare de carte în cadrul manifestărilor culturale cuprinse sub genericul „Anul Eminescu“. Organizația PD Caraș-Severin lansează volumul de versuri „Anul întors“ de Mario Balint, apărută la Editura Modus P.H. Cartea va fi lansată în data de 15 ianuarie a.c., ora 12, la Camera de Comerț, industrie și Agricultură. La manifestare sînt invitați membrii Cenaclului „Semenicuf iubitori de literatură, cititori. Vor vorbi despre poezie și sensurile ei Octavian Dodin, redactorul cârtii și Ion Chichere. Lansarea volumului tînărului poet reșițean este un omagiu adus marelui poet Mihai Eminescu.(t.a.) . începutul sfrșitului Publicată la Editura Re­member, cartea purtînd titlul Im­periul spulberat. Revolta națiu­nilor în URSS, semnată de He­lene Carrere d Encausse, mem­bră a Academiei Franceze, are o­­ istorie“ anecdotică pe cît de a­­muzantă, pe atît de semni­ficativă. Autoarea a fost, la vre­mea sa, prima cercetătoare occi­dentală care a prevăzut, încă în 1978, destrămarea Uniunii Sovietice și factorii interni care au determinat-o. Cum anii tre­ceau iar evenimentul întîrzia să se producă, Hélène Carrère d’Encausse era întîmpinată invariabil, în cercurile de spe­cialitate, cu ironia. .Se spulberă au ba?“ Acum însă ea e unanim considerată specialistul numărul unu în problemele fostei URSS, iar „imperiul spulberat“ este o carte istorica După apariția ca­reia autoarea a devenit persona non grata în țările din fostul lagăr socialist, antrenată intr-o imun­dă campanie antisovietică în URSS lucrarea a fost consi­derată un veritabil scandal și clasată printre cărțile strict inter­zise, doar foarte sus, pe scara ierarhică a Sovietului Suprem, putind fi citită cu aprobare spe­cială. N-au lipsit unei polemicile acerbe, regizate de propagandiștii profesioniști ai PCUS, mai ales ca scrierea cercetătoarei franceze circula în samizdat Dar, cum se întîmplă adeseori în astfel de cazuri acțiunea a generat efecte di­­ametral opuse. Intelectualii so­­vietici i-au mărturisit mai tirziu autoarei ca, atacind cartea in presa, provocînd o dezbatere în jurul ei, li se oferea, de fapt, ne­sperata ocazie de a declanșa o dezbatere asupra problemelor de ordin național, altminteri tabu în fostul Imperiu. în tot cazul, cartea a avut un destin excepțional, doar in Franța fu­rsa editata în 250.000 de exemplare, ceea ce reprezintă un tiraj aproape incredibil pentru o lucrare cu un asemenea profil Cum se explică, oare, fenomenul, în primul rínd, prin profunzimea impresionanta a demersului analitic, într-un domeniu care s­­ar putea numi istoria pros­pectivă. Mai apoi, în buna tradiție a istoricilor francezi­ și ne gîndim la un Jacques de Launay, Bu­năoară­­ prin stilul alert, elegant și expresiv, fără ca aceste tră­sături să impieteze asupra ținutei științifice a lucrării, ba chiar dimpotrivă, în fine, dar nu în ultimul rînd, prin caracterul in­citam al problematicii abordate, prin argumentația densa, impo­sibil de contra­zis. Rînd pe rînd, au­toarea se ocupă de schimbarile demografice și de conflictele economice, de puterea politica și militară ca factori de menținere a coeziunii Imperiului, de limbile care s-au transformat din instrumente­ de integrare în ved­eri de consolidare a națiunilor, de relația între religie și sen­timentul național etc Iată doar una dintre numeroasele predicții ale autoarei, care s-au adeverit cu forța unui explozibil de mare putere, dislocînd colisul ex­­sovietic. „în clipa de față, scria acum două deceni­i cercetătoarea, naționalismul rus evoluează în doua direcții opuse. Una, carac­teristică unui naționalism defen­siv, este marcată de întoarcerea la ideile slavofile și la ortodoxie. Înspăimîntată de avintul na­țiunilor orientale printr-o ideolo­gie care-i răpește din patrimoniul său istoric și cultural, o fracțiune a populației ruse, cea mai intelectualizată, se întoarce la valorile ei proprii. Pe de altă parte, puterea sovietelor, conști­entă de slabul ecou al ideologei internaționaliste, tinde să revină la tradiția politică rusa prerevo­­luționară, a rolului civilizator și protector al poporului rus, fratele mai mare al celorlalte popoare ale URSS." Or, tocmai reapariția acelui big brother anihilează toate „cuceririle“ deceniilor de exercitare a puterii sovietice, în anii 80, problema națiunilor era nu doar urgentă, ci și ireduc­tibila, iar autoarea conchide profetic ca statul sovietic e inca­pabil să d­epașeasca impasul național, ceea ce însemna înce­putul sfîrșitului. Care n-a întîrziat prea mult. AI. BÎRSESCU cartea politică

Next