Timpul, octombrie 2000 (Anul 11, nr. 232-257)

2000-10-02 / nr. 232

POPOR ROMÂN, NU GREȘEȘTE CINE CREDE ÎN TINE COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Deplasarea la Baia Mare - un coșmar pentru suporterii reșițeni Suporterii reșițeni prezenți la meciul de fotbal F.C. Baia Mare - C.S.M. Reșița au avut parte numai de necazuri de cînd au ajuns în Maramureș. Cei 140 de­ roș-negri, veniți cu trei av­­ocare, au fost șicanați în per­manență în timpul partidei de spectatorii băimăreni. Bomba a explodat însă după meci, cînd reșițenii au încercat să recupe­reze banerul cu „Reșița Ultra“ ce le fusese furat de către localnici. După cum ne spunea Marcel Gușcă, liderul Guardiei Rosso- Nera, imediat s-au apropiat de ei membrii galeriei gazdelor, înarmați cu bîte, fapt ce i-a de­terminat să smulgă gradene pentru a se apăra. în cele din urmă, reșițenii au ajuns în drep­tul autocarului, nu înainte de a fi bombardați cu cîteva pietre sub privirile forțelor de ordine. Două dintre autocare au plecat imediat (unul dintre ele fiind atacat cu pietre la ieșirea din Oradea), însă al treilea­­ parcat în incinta stadionului­­ în care se afla și Marcel Gușcă, a devenit ținta atacurilor, tot cu pietre, de aici rezultînd spargerea parbrizului. După cîteva ore petrecute la sediul poliției locale, cele 43 de persoane din autocarul CS-02- FWV au plecat din Baia Mare, fără parbriz, dar escortați pînă la ieșirea din oraș de trei mașini ale poliției. Necazurile nu s-au oprit însă aici. în apropiere de Continuare in pagina a 8-a 24 de zile mai sunt pentru depunerea pro­iectelor de finanțare a granturilor programului special în „Zone defa­vorizate“ prin ADR V Vest. fi % taftfeí 282/2990) I ^ edáU * LUNI 2 OCTOMBRIE 2000 ISSN 1221-1184­8 pagini - 2000 lei Reșița universitară a depășit dilema shakespeariană, a fi sau a nu 11 • Adevărata „cetate academică“ Poate că astăzi, mai mult decît oricînd, avem dreptul să vorbim de o Reșiță universitară, chiar dacă sintagma se folosește de 29 de ani, de cînd aici a luat ființă Institutul de Subingineri Reșița (ISR).Cîtă vreme a existat numai ISR (1.10.1971 - 1.10. 1990) și noi înnobilam „cetatea industrială“ cu atributul de „ce­tate universitară“, a fost mai mult orgoliu de mare putere indus­trială care e capabilă să dea, pe lîngă diesele navale, și specia­liști cu pregătire superioară (chiar dacă nu în toate împre­­jurările o diplomă ISR era­ asimi­­lată cu învățămîntul superior) bună și foarte bună. Aici nu exis­tă îndoieli. Abia după decembrie 1989 (1 octombrie 1990), ISR se trans­formă în Facultatea de Inginerie Reșița (FIR). Un pas esențial, dar nu suficient pentru cei legați de destinele județului, de des­tinele acestui institut de învăță­­mînt superior. FIR rămînea în continuare dependentă de Ti­mișoara, care dintru început, din 1971, avea, să recunoaștem, un interes periferic la Reșița. Așa că s-au mobilizat toate forțele, in­clusiv bucureștenii de fer din Caraș-Severin, pentru înființarea Universității „Eftimie Murgu“ (1 octombrie 1992). Evenimentul marca cîștigarea autonomiei locale și prima diversificare. Uni­versitatea „Eftimie Murgu“a pornit la drum cu două facultăți: Facul­tatea de Inginerie și Facultatea de Drept și Științe Economice, transformată în Facultatea de Științe Economice și Adminis­trative (1.X.1995). • Ingineri pentru întreprinderile mici și mjlocii Imediat după revoluție, Facul­tatea de Inginerie (FI) a traversat un moment critic. Dizgrația în care căzuse vechiul regim, care a bătut prea mult monedă pe hiperin­­dustrializare, reculul economic și schimbările în societatea ro­mânească au îndepărtat tinerii de profesia de inginer: înainte de '89, era ceva să fii inginer, acum sunt preferate facultățile de drept și științe economice. Juriștii și contabilii. Cu mari eforturi se adunau cîte 100 de candidați la examenul de ad­mitere. Abia se înființase Facul­tatea de inginerie și întrebarea va mai exista sau nu era de mare actualitate. Astăzi, Facultatea de ingi­nerie are 930 de studenți. Nici în glumă nu se mai vorbește de desființarea sa. Ce-a produs schimbarea? Adaptarea la rea­litate. Cel puțin aceasta este concluzia pe care am tras-o, după o discuție cu decanul fa­cultății, prof. Octavian Criva­­cucea. Fl Reșița a fost printre primele facultăți care a înlocu­it concursul de admitere cu Dorina SGAVERDIA Continuare in pagina a 2-a O mamă și patru copii au rămas pe drumuri . Unul dintre copii este infestat cu HIV Isolde Nagler din Reșița este mamă a patru copii. în urma unor disensiuni familiale, soțul ei a părăsit domiciliul conjugal și în prezent femeia nu mai știe nimic de el. Doar ce află de pe la cunoscuți, dar nu pune prea mare preț pe vorbele lor. La puțin timp după plecarea soțului, Isolde s-a îmbolnăvit, fiind necesară internarea ei în spital; înainte de a se interna, și-a încredințat copiii spre îngrijire Casei de copii din Reșița. Aici, spune mama, fetița mijlocie, în vîrstă de 11 ani, a fost infestată cu virusul HIV. După externare, din anul 1994, a locuit împreună cu copiii într-o garsonieră din Zona căminelor, unde primise repartiție, însă cum în urmă cu doi ani garsoniera ocupată de ea a fost scoasă la vînzare, de societatea proprietară a blocului neavînd bani să o cumpere, femeia s-a mutat cu chirie într-un apartament. Cum însă nici aici nu a putut achita cheltuielile aferente, proprietarul a invitat-o să părăsească apartamentul, cu tot calabalîcul. Nu a avut încotro, susține Isolde. Și-a luat lucrurile, pe care le-a Constantin ȚIGANELE Continuare in pagina a 2-a Luna murăturilor S-a terminat Olimpiada, sportivii se întorc acasă. La toate sporturile ne-am arătat, super, doar la box n-am reușit să reînnodăm o medalie de aur cu medalia de aur luată de Linca în 1956, tot în Australia. Păcat. Simion Marian a fost atât de aproape. Așadar, Olimpiada s-a dus, mintea românului, ocupată cu bucuriile și necazurile aduse de sportivii noștri, e iarăși liberă pentru a fi imediat ocupată de grijile și belelele zilnice. Din fericire, vine iar o olimpiadă, cea din noiembrie, la care vor sări cu prăjina in adîncime și se vor bate să iasă campioni la săritura în lățime cită frunză și iarbă de politicieni, darnici peste poate să scoată țara din haos și să se sacrifice pentru ea. Jocurile naționale din noiembrie i-au băgat, de pe acum, pe mulți in cantonamente, nu-i mai vede muierea pe-acasa, bat coclaurile, Apocalipsa 9 ■și expun programele și m­cneie voteazâ-mă pe mine și-ai să vezi lapte și miere. De fapt e vorba de o literă. Lapte oricum nu mai există și nu de miere e vorba, ci de fiere. Dar să nu fim triști. Ale­gerile vor avea și momentele lor de veselie. Și pe multe dintre ele se putem prevedea. Întîi că întîi guvernanți­i vor mai scăpa cîte un os de rai, doar­ doar o pricepe poporul că s-au făcut pași de elefant înainte, a mai rămas doar un milimetru pînă în rai, face­ți-l, ne cer și noi îl facem singuri, uitînd mereu că, dacă vrei să ajungi în rai, trebuie mai întîi să dai ortul popii. A­i văzut vreun guvernant să do­rească să ajungă în rai? Draci! Pardon, ăștia sunt cu iadul. Deci. Deci am intrat în luna octom­brie. Lună încărcată de campa­nie electorală, încărcată de gri­jile politicienilor că nu vor mai fi aleși. Grijile cetățenilor nu contează. Primordial pentru ța­ră sunt alegerile generale. Aiu­rea. Pentru mine octombrie este important că trebuie să-mi pun murăturile. Și în noiembrie, alte murături. Mircea CAVADIA „La Bocșa, se va rezolva doar problema apel potabile... • Crede ing. Stelian Sperneac, directorul Gosint Despre situația furnizării agentului termic și a apei pota­bile la Bocșa am discutat zilele trecute cu ing. Stelian Sperneac, directorul Gosint. Au fost atinse cele mai importante aspecte, cu excepția pierderilor. Este un subiect care nu face plăcere dlui Sperneac, ele sunt oricum foarte mari. De ce?­­ Răspunsul este simplu. Rețelele de termoficare, la fel ca și cele de apă, ar fi trebuit schim­bate de cel puțin 10 ani. N-au fost posibilități, în schimb, refe­­rindu-ne la iarna care vine, re­viziile la centralele termice sunt efectuate, aici stăm bine, este și părerea Consiliului local. Cu combustibilul se va rezolva, cu siguranță,­­ înseamnă că va fi căldură în apartamentele din Bocșa?­­ La asociațiile de locatari din Sadovei și 1 Mai, da. Deși acestea mai au încă restanțe de anul trecut, cam 700 de milioane de lei. Și, lucru îmbucurător, n-au existat decît vreo trei cereri de debranșare. în cartierul Nufărul nu vom livra nimic, anul trecut au existat doar vreo doi-trei d­­oritori de agent termic. Nu cred că situația s-a schimbat, ne străduim însă să-i convingem să se constituie în asociații de lo­catari. Revenind la restanțe, in total, de la populație și agenții economici avem de recuperat cam trei miliarde de lei.­­ Și aveți de plătit.­­ Cinci miliarde la CONEL si 1,6 la Romgaz. Dar Romgaz este singurul furnizor pe care l-am ținut, să zicem, în mînă. De aici rezultă și toate greutățile noastre. Dar, deși relațiile cu Primăria sînt acum relaxate, mă tem că nu vom rezista singuri pînă la înce­putul anului viitor. Mi-e teamă să nu placăm. Voi cere Consiliu­lui local o ședință special desti­nată Gosint-ului unde să se ana­lizeze și să se hotărască, sîntem dispuși chiar și să trecem în subordinea Primăriei. - O veste bună nu aveți? - Se va rezolva problema apei la Bocșa. Este o lucrare pe care am inceput-o destul de recent și sper că se va termina curînd. Ce se întîmplă? La Ocna de Fier am găsit un izvor cu un debit de peste 100 metri cubi pe oră, iar calitatea apei este indiscutabilă, alții ar da bani grei pentru așa Matei BÎTEA Continuare in pagina a 2-a

Next