Timpul, iulie 2001 (Anul 12, nr. 152-176)

2001-07-03 / nr. 152

Anul XII Nr. 152 (3216) Resita Marți, 3 iulie 2001 8 pagini Reșița — Cetatea de Scaun a industriei românești . Orașul aniversează în tăcere și sărăcie 230 de ani de muncă și de creație tehnică Se spune, pe bună dreptate, că o pace strîmbă e mai bună decît un război drept. Iar pacea sindicală semnată la Reșița în seara de vineri, 29 iunie, e cel mai frumos cadou pe care siderurgiștii îl puteau face orașului peste care a coborât, acum, liniștea de după furtună. Luni întregi,conflictul de la CSR a ținut acest loc, cel mai important din pagina întîi a ziarului. A venit vremea ca măcar astăzi să înlocuim coliva adusă de protestatari în fața prefecturii, dacă nu cu un tort, pentru că nu e cazul încă, dar măcar cu un gînd frumos să o schimbăm. Pentru că azi, 3 iulie 2001, se împlinesc 230 de ani de cînd la Reșița a fost aprins focul la primul furnal. Un gest a cărui semnificație n-ar fi Adrian CRANGANU Continuare în pagina a 3-a Locomotiva cu aburi nr. 1000 (septembrie 1955) - fotografie de arhivă Femei exploatate de patroni Săptămîna trecută, acțiunea Inspectoratului teritorial de mun­că privind combaterea cazurilor de muncă fără forme legale s-a concretizat prin controlarea a 24 agenți economici, șase din veri­ficări realizîndu-se pe timpul nopții, în colaborare cu lucrători ai poliției. Iar ca ,recoltă“­­ cinci angajatori care lucrau cu oameni la negru, au informat surse din cadrul ITM. Patru din aceste uni­tăți sunt din Reșița: SC Valker Exim SRL, AF Petre Dorel Ser­vice, ambele avînd ca obiect de activitate alimentația publică, SC Valker SRL, cu profil tîmplărie, și SC Malta Com­ SRL, unitate specializată pe comerț cu amă­nuntul. Tot comerț cu amănuntul face și cea de-a cincea unitate care a optat pentru munca cu pseudoangajați, SC Herinx Im­pex SRL Băile Herculane. Ca o trăsătură generală, toți acești angajatori exploatau femeile, reiese din documentația pusă la dispoziție de ITM. De altfel, în general s-a constatat că femeile sînt cele care se trezesc cel mai des în postura de muncitor la negru, tot ele deținînd și pon­derea persoanelor care bene­ficiază de ajutor de șomaj. Cel puțin în județul nostru. Revenind la angajatorii re­calcitranți, putem spune că o parte din ceea ce au cîștigat pe mere - adică sustrăgîndu-se de la plățile datorate statului pentru oamenii astfel „angajați“ - au fost nevoiți să cheltuiască pe pere. Deoarece amenzile con­travenționale aplicate de inspec­­torii ITM celor cinci au cumulat 42 de milioane de lei. Alina DRĂGHICI Bîta, ca argument in dimineața zilei de 28 iunie a.c., în jurul orei 9.15, un echipaj alcătuit din sg. maj. Sebastian Sârbu și Valeriu Boboc de la Sectorul poliției de frontieră Berzasca se aflau în misiune în zonă. La un moment dat, cei doi au sesizat în amonte o barcă cu motor în care doi cetățeni pescuiau electric la cîteva sute de metri de malul românesc, in momentul în care echipajul a­­­­ început acțiunea de reținere, cei doi infractori, văzîndu-se încolțiți au încercat să dispară spre malul românesc. Unul din ei a demontat motorul bărcii fugind către Vubcova, iar celălalt a descărcat din barcă o ladă cu pește și aparatul electric. Ajungînd la mal, polițiștii au început urmărirea, moment în care Sârbu a tras două focuri de avertisment în plan vertical. Ca să scape basma curată, infractorul s-a năpustit cu pumnii și cu bîta pe polițist; în disperare, acesta a ripostat trăgînd două focuri de armă la picioarele individului, rânindu-l la picior. Gheorghe DOLOT Continuare in pagina a ba Credite avantajoase contra locuri de muncă generoase Creditarea întreprinderilor mici și mijlocii din fondul pentru plata șomajului a primit recent undă verde. Pentru anul acesta, Agenția Națională pentru Ocu­parea Forței de Muncă a stabilit cuantumul liniei de creditare la valoarea de 975 miliarde lei- Ca­­raș-Severinului i-a fost deja repartizată o primă tranșă de bani, în sumă totală de 4,66 miliarde lei, ne-a informat Car­a Goagă, purtătorul de cuvînt al Agenției. Și, cu siguranță, banii respectivi vor ajunge la o parte din agenții economici care deja au solicitat credite. Pînă la sfîrșitul lunii iunie, a specificat dna Goagă, la Compartimentul creditare au fost depuse 62 de cereri de creditare, prin care au fost solicitate împrumuturi de aproximativ 40 miliarde de lei. Sigur, nu toți agenții economici vor îndeplini condițiile impuse pentru obținerea creditelor, dosarele acestora urmînd a fi analizate de Comitetul ju­dețean de credite, alcătuit din Alina DRĂGHICI Continuare in pagina a 6-a AO 2500 lei Magistratul Ion Brlac -judecător sindic pentru CSR Ieri s-au urnit primele rotițe din mecanismul reorganizării judiciare de la CSR, conform protocolului încheiat vineri la Reșița, între Ovidiu Mușetescu și sindicate, în urma depunerii la Tribunalul Caraș-Severin a cererilor de constatare a inca­pacității de plată a CSR și de declanșare a reorganizării ju­diciare, în cursul zilei de ieri a fost numit și judecătorul sindic, în persoana magistratului Ion Briac. După cum ne-a informat dna Daniela Calai, președintele Tribunalului Județean Caraș- Severin, pe parcursul zilei de ieri au fost depuse două cereri din partea a doi creditori, Casa Teritorială de Pensii și Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă. Acum, urmează ca judecătorul sindic să notifice în decurs de 48 de ore existența cererilor creditorilor și să le Daniel BOTGROS Continuare in pagina a 8-a Ceferiștii au primit cite 700.000 de lei Din casieria Combinatului Siderurgic Reșița s-au distribuit ieri cîte 700.000 de lei pentru fiecare muncitor, la insistențele liderilor sindicali. Banii, con­form lui Iancu Muhu, liderul Sin­dicatului Vatra, constituiau un fond de salari­i la care patronatul nu dădea voie nimănui să um­ble. Potrivit aceleiași surse, McNutt a solicitat în ultimele zile de mai multe ori două mi­liarde de lei din banii respectivi. Continuare in pagina a 8-a Chestiuni globale Sus capul, frați români! Nu­mai ridicînd capul puteți privi pînă la acoperiș vilele polițiști­lor cinstiți și săraci, ridicate din salari­ile de bugetar (fără tichete de masă). Și­ apoi, sîntem mai aproape ca oricînd de o unificare pașnică a Europei, după cum a zis nea Nelu la Salzburg, în Austria. Da. Europa este foarte aproape de o unificare pașnică, dar să stabilim o chestiune. Se unifică pașnic doar țările care sunt în Europa, ori noi, românii, sîntem mai aproape de cer decît de Europa. Cînd mă gîndesc la cer, mă refer la acel loc plin de verdeață, unde nu e nici întris­tare, nici suspin, nici legitima­ție de maghiar și nici nu costă carnea 150 de mii de lei kilo. Apropo, acu doi spe luni, un salam uscat de vară costa 37 de mii de lei kilogramul. Acum costă 90 de mii, ceea ce e corect, pentru că, la noi, inflația pe ultimele două ape luni a fost de fix 300 la sută. Dar Lupii la stînă să lăsăm salamul de vară altora mai descurcăreți și noi să ne în­dreptăm cu gîndul la Versoix, unde nea Nelu s-a deplasat zilele tre­cute, acceptînd invitația la un ceai a lu Nea Mihai. împăratul (Cioaba) a lipsit, nu știu de ce naiba nu-l invită ăilalți doi la chiob­anele lor, probabil să-i facă în ciudă că are la Sibiu mii de Cotroceni și Săvîrșini. Invidia, după cum se vede, e mai mare la case boierești, in lipsa împă­ratului, care, trebuie să recu­noaștem, ar fi adus la Versoix o pată de culoare, cei doi șefi ai României au vorbit de pensii, s-au plîns de reumatism, solu­ții pentru bătături, au schim­bat rețete de prișnițe și alte de astea care fac bătrînețile (ne)fericite. în acest răstimp, de problemele grele ale României s-a ocupat dl Năstase, prim­­ministru, care a apărat la Lisa­bona pe stadionul Benficăi, golul pe care voia să-l­ dea României ungurul Bölöni; în privința glo­­balizării, la Salzburg s-au abor­dat chestiuni globale. Mircea CAV­ADIA L ~h % *

Next