Timpul, februarie 2002 (Anul 13, nr. 26-49)

2002-02-01 / nr. 26

Ä­ Anul XIII Nr. 26 (3392) ■ Reșița , Vineri, 1 februarie 2002 Dascălii buni au întotdeauna căutare Cei mai mulți părinți își îndrumă odraslele la licee, în­­ funcție de calitatea dascălilor di­n­tre numărul absolvenților care reușesc în institutiile de învâțămînt superior. Corect și firesc, am zice noi. Ei bine, asemenea opțiuni încep să apară și în cazul școlilor pri­mare și gimnaziale, ba chiar și la grădinițe. Drept dovadă este faptul că,­zi de zi, foarte multi elevi și preșcolari parcurg kilometri buni pentru a ajunge la grădinițele, școlile sau lice­ele unde s-au înscris. Existența acestui aspect a fost scoasă în evidență chiar de către conducerea Inspectoratului județean școlar, în recenta întîlnire cu directorii tuturor unităților de învățămînt din județ" „Vreau să vă spun că există grădinițe și școli care merită într-adevâr să fie des­ființate, a susținut inspectorul general, prof. loan lancu. Deunăzi, am întîlnit un fost elev, om căsătorit, care venea în fiecare zi pe picioare de la Cîlnic pînă în Govîndari, numai să-și ducă micuțul la grădiniță. L-am întrebat de ce nu l-a înscris la cea din Cîlnic și mi-a zis că la acea grădiniță nu se face treabă. Mai mult, mi-a mărtu­risit că, din același motiv, nu-și va da copilul nici la școala din cartier. Dacă în acest mod gîndesc mai mulți părinți din acea zonă înseamnă că trebuie să ne punem un semn de în­trebare foarte serios și să nu ne mai mirăm că asemenea unități se află în pragul desființării"". De surprize referitoare la modul în care unii educatori, învățători și profesori din învățămîntul cărășean își fac treaba în calitate de dascăli au avut parte chiar cei trei inspectori generali din cadrul ISJ, cu ocazia inspecțiilor neanunțate pe care le-au făcut într-o serie de școli de pe raza județului. „într-o zi, am intrat issabela ciUBOTARiu Continuare în pagina a 2-a Patru traseiste la Parchet în urma unei razii efectuate în 29 ianuarie a.c., lucrătorii Politiei Municipale Caransebeș au identificat si retinut patru tinere ce se prostituau pe DN 6, între localitățile Caransebeș si Constantin Daicoviciu. Cele patru racolau șoferi străini care isi parcau TIR-urile la benzi­­na fin­e de pe Drumul European. In majoritatea cazurilor, Rozalia Mariana Cotoiu, 29 de ani, din județul Sibiu, Csilla Kovács, 22 de ani, din județul Bihor, Ana-Ramona Stroiță, 19 ani, și mezina trupei, Mihaela Mărgărit, 17 ani, ambele din Caransebeș, își „lucrau" clienții direct în cabina autovehicu­lelor, prestațiile lor fiind răs­plătite în fu­ncție de punga șoferilor. Reținute, sub învi­nuirea de practicare a pros­tituției, cele patru tinere au fost prezentate Parchetului de pe lîngă Judecătoria Caranse­beș care a dispus cercetarea lor în stare de libertate. (V. Nafiru) Oi de contrabandă înecate în Dunăre . Lucrătorii Poliției de Frontieră Caraș-Severin, în colaborare cu colegii lor de la IPJ au acționat pentru identificarea și reținerea persoanei care, în ziuă de 30 ianuarie, a abandonat o barcă în mijlocul Dunării, încărcată cu oi Din cîte se pare, în ambarcațiune s-ar fi aflat pînă la 30 de oi ce urmau să fie trecute pe malul drept al fluviului Este de presupus, după cum susțin surse din poliție, ca persoana care efectua transportul să fi abandonat marfa de teama consecințelor în cazul în care ar fi fost prins de polițiștii de frontieră. Lăsate singure, dobitoacele au sărit din barcă, înecîndu-se în apele fluviului. Investigațiile ce au urmat au condus la un anume b­an­d„ din Coronin­i, care a fost reținut și prezentat Parchetului pentru săvîrșirea infracțiunii de contrabandă. (v.n.) Găinari după gratii După ce au terorizat­ mai mult timp locuitorii oraviței, două grupuri de spărgători de autoturisme și hoți de găini au ajuns în arestul poliției locale Primul grup era format din Constantin Zoican, 26 de ani, din județul Bacău, dar cu do­miciliul din Ciclova Română, Ma­rius Stoian, 20 de ani, și Adrian Benga, 21 de ani, ultimii doi din Oravița se specializaseră în furturi din autoturismele din parcări. într-o perioadă re­lativ scurtă, ei au reușit să co­mită un număr de 13 infrac­țiuni de acest gen, prejudiciul creat fiind de ordinul zecilor de milioane de lei. Prezentați Victor NAFIRU Continuare in pagina a 8-a 16 pagini Reșițenii, jecmăniți de CET Energoterm Problema termoficării din Reșița a depășit granițele unei discuții obișnuite, ajungînd practic un subiect dezbătut de clasa politică și de societatea civilă. Procedeul obscur prin care CET Energotem a stabilit prețurile la încălzire pentru consumatorii necontorizați a stîrnit numeroase proteste, unele dintre ele venite din par­tea unor foști consilieri locali, așa cum s-a întîmplat și marți, and Alexandru Caragea, preșe­dintele PNL Reșița și fost con­silier municipal, a adresat, ală­turi de Dan Dumitru, membru în biroul municipal, o serie de întrebări CET Energoterm. Astfel, se atrage atenția că directorul Galan a afirmat că „nu va mai permite nici un fel de debranșare de la rețeaua de termoficare a Reșiței". în ce calitate, se întreabă Cara­gea, poate acest director să oblige pe cineva să cumpere un produs sau un serviciu? Care este poziția autorităților locale față de această afirma­ție? Mai departe, directorul CET a mai spus că nu va accepta nici o instalare de centrale de apartament. Conform că­rui normativ, se întreabă Daniel BOTGROS continuare in pagina a 2-a 3000 lei Sindicaliștii denunță pactul social La capătul răbdării Conform înțelegerii sem­nate la sfîrșitul săptămînii trecute, ieri ar fi trebuit achitate salariile restante la Combinatul Siderurgic Reșița. Condiția a fost ca investitorii americani de la Noble Ven­tures, Charles Norman Fran­­ges și John Michael McNutt, să obțină creditul BCR de 5,5 milioane de dolari. Cum acest lucru nu s-a întîmplat, Con­siliul Sindicatului a hotărît să denunțe pactul social înche­iat în 6 decembrie 2001 considered că americanii nu și-au respectat angajamen­tele luate. Pînă ieri, liderii Sindicatului Vatra nu au anunțat decît că își rezervă dreptul de a face toate de­mersurile în vederea organi­zării unor mișcări de protest; în opinia lui I­ancu Muhu, ele nu vor fi îndreptate împotriva Guvernului „care a făcut tot ce este posibil ca americanii să primească creditul", ci împotriva celor de la Noble Ventures care, după cum afirma același lider, „dacă ar fi dorit să obțină banii. Banca i-ar fi dat încă de miercuri, însă ei nu se mulțumesc doar cu atît, ci vor să obțină între­gul credit de 15 milioane de dolari, pentru ca mai apoi să dispară definitiv cu ei". Muhu și colegii săi abia i-au potolit pe cei aproape 600 de oameni adunați pe platoul de la Poarta 1 pentru a nu ieși în stradă, hotărîți să reia miș­cările de protest. „Nu dorim să facem jocul lui McNutt, a spus Muhu, să ieșim în stradă și să forțăm mîna Guvernului pentru acordarea întregului credit, pentru că ne-am să­turat să mai fim considerați țapi ispășitori pentru tot ce se întîmplă în combinat". Victor NAFIRU Continuare in paging a 8-a Statul de drept Hai că-i tare! Adică, am vrut să spun că toată poves­tea cu profesorii infractori s-a dovedit iute a fi idioată, cre­tină și tembelă, ca mai tot ce se intimpla în țara asta. Ne arătam revolta că poliția și turnătorii inspectoratelor de învățămînt au vrut să bage în pușcărie vreo trei sute de profesori, care predau la țară, pe motiv că au înșelat statul, mințind că locuiesc în mediul rural și în felul acesta au băgat în buzunar cam 250 de mii de­­ lei pe lună. Corupție, nu glu­­­­mă! Armată de polițiști mun­cind pe brîndi la întocmitul dosarelor penale, să stîrpeas­­că pungașii de profesori. Toată bășcălia s-a dezumflat însă cît ai zice pește. Pentru că profe­sorii -infractori­­ nu au greșit absolut deloc. Statutul perso­nalului didactic, modificat printr-o lege promulgată de Iliescu ,și perfect în vigoare, Șapa și lopata spune cît se poate de clar că „au dreptul la sporuri toți profeso­rii care lucrează la țară ". Nici pomeneală că trebuie să locu­iască la țară, asta poate vedea orice chior cu sau fără însoțitor, în acest sens se pronunță la fel de clar și președinții Comisiilor pentru învâțămînt ale Senatului și Camerei Deputaților. Și-a­­tunci, cum a fost posibilă hărțuirea aceasta abjectă a profesorilor? Cum de se poate întîmplă așa ceva într-un stat de drept? Cum răspunde poliția și parchetul față de un astfel de abuz? în mod firesc, toți profesorii incriminați pe nedrept ar trebui să dea iute în judecată pe cei care i au hărțuit și să-și rotunjească binișor veniturile din daunele morale la care au tot dreptul. Și în județul nostru a semnalat presa centrală vreo 17 pro­fesori „infractori". Dați, pro­babil, de poliție ca un exemplu ferm de luptă împotriva co­rupției, îi așteptăm la redacție să ne povestească ce au pă­timit. Mircea CAVADIA

Next