Timpul, februarie 2002 (Anul 13, nr. 26-49)
2002-02-04 / nr. 28
) E nevoie de relansarea reformei în sistemul sanitar? Există voci pro și contra vizavi de această întrebare. Cei care sunt pentru o așa-numită relansare a reformei în domeniu spun că s-a ajuns intr-un punct critic și e neapărat nevoie de o regîndire a sistemului. Ceilalți susțin contrariul. El afirmă că reforma ca atare, începută cu cîțiva ani în urmă, e bună, dar lipsesc fondurie pentru aplicarea ei corectă Mai mult, se pare că, de fapt, nici acești bani nu lipsesc, dar ei sunt deturnap de la sănătate. Adevărul ar putea să fie la mijloc, ca și în atâtea alte situații Certe că in acest moment există o serie de sincope in asistența medicală, ce creează deja neajunsuri și neînțelegeri în interorul sistemului. Astfel, spitalele au acumulat datorii foarte mari, unele dintre ele fiind pe cale de a ajunge ruine. Linia întîi a medicinii - medicii de privire nu mai filtrează nici ei atâtea cazuri pe care se sconta la început, iar cadrele medicale au început să fie nemulțumite de valoarea punctului după care sunt plătite. Excedentul financiar anual e ținut în trezorerii, în timp ce Dome grave și cele cronice au o incidență tot mai crescută în rândul populației, incidență grefată, desigur, și pe dificilele condiții economice actuale. La sindul lor, asigurații medical, deși li se reține destul de mult din leturi pentru a beneficia de asistență medicală, se pling de faptul că medicamentele sunt tot mai inaccesibile, rețetele compensate tot mai puține și, paradoxal, o rețetă chiar compensată, ajunge să coste sute de mii de lei. Mai mult, asigurații plătesc suplimentar diverse taxe la laboratoarele de analize, la stomatolog sau în alte părți. Dar, pentru ca lucrurile să fie mai clare, guvernul, împreună cu Ministerul Sănătății și Familiei și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, au lansat oficial contractele-cadru privind asigurarea asistenței medicale pentru anul 2002 Despre astfel de probleme vom vorbi în acest spațiu. E cu adevărat necesară relansarea reformei sau este suficientă aplicarea ad literam a acesteia? Rămine să vă răspundeți singuri la această întrebare. Avem un județ „sănătos“? Caraș-Severinul, un județ preponderent montan, cu o suprafață de 8520 km patrati și o populatie de 350.544 de locuitori are, desigur, probleme în ce privește sanatatea, comparabile cu alte zone similare. Mortalitatea infantilă s-a ridicat la 16,9 % pe primele luni ale anului 2001 iar natalitatea la 8,8% în același interval de timp. Mortalitatea generală a fost de 12,1% în primele nouă luni ale lui 2001. Cărușenii au făcut 14 608 pneumonii în 2001,8827 de viroze respiratorii, 3890 de lambliaze, 493 de hepatite virale, 812 boli diareice acute, 36 073 de îmbolnăviri cardiovasculare, 5080 de boli respiratori cronice, 2972 de ulcere, 1305 de arome hepatice. Această morbiditate poate fi explicată parțial, susțin medicii de la Direcția de Sănătate Publică a județului prin disfuncționalități ale sistemului de comunicare, colaborarea ineficientă cu medicii specialiști, explorări paraclinice restrânse Minoritatea cu cele mai mari probleme din punct de vedere medical e cea rromă, unde se înregistrează 24 de pesoane infectate cu HIV, 109 cu TBC, precum și cu multe alte afecțiuni Dintr-un total de 537 de unități de învățâmînt doar 154 sînt autorizate sanitar, în Caraș-Severin funcționează opt spitale, cu un număr total de 3052 de paturi iar pentru fiecare locuitor s-au cheltuit 37 USD în 2001. Cancerul își face și el de cap în județ. Din luna mai 2000 și pînâ acum au murit de cancer 487 de bolnavi. La sfirșitul lui 2001, secția de oncologie a Spitalului județean avea in evidențe 3528 de suferinzi de cancer, cel mai prezent fiind cancerul uterin. De diabet suferă 5461 de cărușeni, iar de boli psihice 5797. Cam 105 cărușeni au leucemii. Cît despre bolile transmisibile, hepatita A a înregistrat o incidența dublă față de media pe țară, în special în colectivitățile de copii Cazurile de tachineloză au scăzut în 2001 față de 2000 iar SIDA e prezentă la 230 de persoane. Bolile cu transmitere sexuală au crescut, de asemenea, în anul trecut față de 2000, în 2001 înregistrîndu-se 118 bolnavi de sifilis, chiar și la vîrste foarte tinere - 10-14 ani, și 77 de cazuri de gonoree. Doctorii Romulus Ușurel și Romeo Dumitrescu, directorii Direcției de Sănătate Publică a județului, au atras recent atenția ca, în Caraș-Severin, două persoane din zece suferă de o boală gravă și de aceea ei încearcă să elaboreze programe de sănătate destinate special județului nostru. Spitale sociale pline de datorii Spitalele au rămas cumva în afara reformei în sănătate, susțin unii dintre mediciimaniageri ai acestor instituții, și asta în principal din cauza subfinanțării zilei de spitalizare - factorul la care se raportează și în funcție de care sunt finanțate serviciile specifice de către casa de asigurări de sănătate. Majoritatea managerilor de spitale afirmă că suma cu care e plătită ziua de spitalizare e destul de aleatorie și nu suferă o corecție periodică vizavi de inflație. Medicii de aici se pling și de salarii, care au rămas mici in comparație cu cele ale colegilor lor, specialiști din ambulator sau medici de familie. Ei recunosc că spitalele sunt cele mai mari generatoare de datorii dar asta se datorează și numărului mare de bolnavi care le aglomerează, multi dintre aceștia fiind cazuri sociale Adică, oameni care chiar dacă nu sunt bolnavi în adevăratul sens al cuvîntului, încearcă să stea cît mai mult prn spitale, unde au adapost și masa caldă în plus, un anumit serviciu medical - o operație sau ceva pe acest gen - e platita de către casa de asiguranțe trei ori mai mult într oaimca decit într-un spital, să zicem județean, deși operația este perfect similară în ambele institut. Astfel , anumite spitale se dezvoltă spre standarde occidentale iar altele devin neinteresante, atît pentru pacienți cît și pentru medici. Spitalul Județean din Reșița înregistrează actualmente, conform directorului Florin Borțun, datorii de 16 miliarde de lei dar plata zilei de spitalizare n-a mai fost indexată de peste un an și jumătate. De aceea dr. Bortun propune o indexare lunară sau măcar trimestrială a acestei sume, pentru ca astfel să se producă o apropiere de cheltuielile reale ale spitalului respectiv. Dr. Gheorghe Borceanu, directorul Spitalului municipal din Caransebeș, se întreabă dacă nu cumva toți directorii de spitale sunt proști manageri, deoarece toate spitalele din tară acumulează datorii șl, personal, a cerut diminuarea paturilor în instituția pe care o păstorește, de la 800 la 570, tocmai pentru a încerca să facă unele economii Spitalele au datorii și la furnizorii de medicamente: 30 de miliarde la Reșița și 14 miliarde la caransebeș, spitalul Anina are doar trei medici specialiști și o grămadă de probleme, cei din Bocșa aproape la fel, Marila se prăbușește Moldova Nouă si Otelu Roșu stau mai bine, spitalul din Otelu Roșu are datorii mici. Aici lucrează 20 de medici specialiști dar problematica socială e complicată, de aceea directorul Petru Rus susține că trebuie lărgită baza de asistentă socială pentru a fi degrevate spitalele de o sarcină suplimentară. Parlamentul se implică senatorul Ion Vela face parte din Comisia de sănătate a Senatului. El e de părere că finanțarea e una dintre marile probleme ale sănătății. Vela susține că nici la nivelul Miniserului Sănătății nu există un management corespunzător, drept pentru care i-a transmis Danielei Bartoș faptul că nu e normal ca pentru sănătate să fie întocmit un buget bazat pe sume vechi de doi ani. Senatorul Vela observă că nici investiții nu s-au mai prea făcut în sănătate în ultimii ani iar pe la ministerul de specialitate n-au prea fost văzuți reprezentanți ai sistemului sanitar din Caraș- Severin, între Comisia de sănătate a Senatului și minister nu există, arată dela, o colaborare, cum se întîmplă între senator și specialiști ai sănătății județului. Pe de altă parte, senatorul Ion Guga, medic de profesie, e nemulțumit de lipsa de reacție a colegilor medici din teritoriu. El spune că dorește să afle mai multe din ce-i frămîntă, dincolo de lipsa banilor. Un al treilea canal de finanțare . Dr Iosif Secășan, președintele consiliului de administrație al Casei Județene de Asigurări de Sănătate, crede că în sistem e necesară introducerea unui al treilea canal de finanțare, pe lîngă banii asiguraților și veniturile proprii, pentru că spitalele, de pildă, consumă acum 70% din fondurile pentru sănătate, în ideea de a acumula mai multe zile de spitalizare Chiar dacă întreținerea condițiilor hoteliere ale spitalelor va aparține în viitor consiliilor județene și locale, serviciile acestor spitale se vor dovedi tot mai scumpe. Medicii de familie nu merg la domiciliu Această categorie de contractanți se plînge, conform dr. Maria Preda, președintele Asociației Medicilor de Familie din Caraș-Severin, că instituția cu care au contract - Casa de asigurări nu plătește decit foarte slab eventualele deplasări la domiciliu. Aceste costuri ar urma deci să fie suportate de pacienți. Din această cauză, nici centrele de permanență n-au putut fi asigurate. Marin Preda susține că medicilor de familie li s-au plătit doar 22 000 de puncte deși pacienți au fost mult mai mult. Marila sta sa ca«. Odinioară, sanatoriul Marila reprezenta un model de educație sanitară, care semăna cu cunoscuta stațiune Davos din Elveția, aici tratîndu-se cu succes numeroși bolnavi de TBC Acum, clădirii e gata să-i cadă acoperișul, instituția consumă fonduri chiar mai mult decît spitalul Oravița de care aparține. Deși Marila se află la doar cinci km de Oravița, iama se ajunge aici numai cu tractorul. Dr. Maria Papară, directorul spitalului din urbea de pe Caraș, spune că impresia pacienților e aceea că așa cum e clădirea e și tratamentul, deformă fără mari costuri sociale' Sindicaliștii Uniunii Sanitar a cadrelor medii, sunt de acord cu reforma în sistemul sanitar dar cu mai puține costuri sociale. Ei spun că restructurarea continuă de personal nu va duce în nici un caz la o calitate sporită a actului medical. Mai mult, în sistemul sanitar nu s-a acordat pînă acum nici măcar un tichet de masă. Cotizații suplimentare Marian Apostol, liderul Alianței Sindicale Solidaritatea din Caraș-Severin, nu e de acord cu acele „cotizații suplimentare" din spitale și alte instituții medicale, pentru a beneficia de serviciile de care au nevoie. El susține, și bine face, ca banii sănătății să rămînă ai sănătății, spre a fi toată lumea mulțumită. Pagină realizata de Daniel BOTGROS 4