Timpul, februarie 2002 (Anul 13, nr. 26-49)

2002-02-04 / nr. 28

) E nevoie de relansarea reformei în sistemul sanitar? Există voci pro și contra vizavi de această întrebare. Cei care sunt pentru o așa-numită relansa­­re a reformei în domeniu spun că s-a ajuns intr-un punct critic și e neapărat nevoie de o regîndire a sistemului. Ceilalți susțin con­trariul. El afirmă că reforma ca atare, începută cu cîțiva ani în urmă, e bună, dar lipsesc fondurie pentru aplicarea ei corectă Mai mult, se pare că, de fapt, nici acești bani nu lipsesc, dar ei sunt deturnap de la sănătate. Ade­vărul­­ ar putea să fie la mijloc, ca și în at­âtea alte situații Cert­e că in acest moment există o serie de sincope in asistența medicală, ce creează deja neajunsuri și neîn­țelegeri în interorul sistemului. Astfel, spitalele au acumulat datorii foarte mari, unele dintre ele fiind pe cale de a ajunge ruine. Linia întîi a medicinii - medicii de privire­­ nu mai filtrează nici ei atâtea cazuri pe care se sconta la început, iar cadrele medicale au început să fie nemulțumite de valoarea punctului după care sunt plătite. Excedentul financiar anual e ținut în trezorerii, în timp ce Dome grave și cele cronice au o incidență tot mai crescută în rândul populației, incidență grefată, desigur, și pe dificilele condiții economice actuale. La sindul lor, asigurații medical, deși li se reține destul de mult din leturi pentru a beneficia de asistență medicală, se pling de faptul că medicamentele sunt tot mai inaccesibile, rețetele com­pensate tot mai puține și, para­doxal, o rețetă chiar compensată, ajunge să coste sute de mii de lei. Mai mult, asigurații plătesc su­plimentar diverse taxe la labo­ratoarele de analize, la stoma­tolog sau în alte părți. Dar, pentru ca lucrurile să fie mai clare, guvernul, împreună cu Ministerul Sănătății și Familiei și Casa Națională de Asigurări de Sănă­tate, au lansat oficial contrac­­tele-cadru privind asigurarea asistenței medicale pentru anul 2002 Despre astfel de probleme vom vorbi în acest spațiu. E cu adevărat necesară relansarea reformei sau este suficientă aplicarea ad literam a acesteia? Rămine să vă răspundeți singuri la această întrebare. Avem un județ „sănătos“? Caraș-Severinul, un județ preponderent montan, cu o suprafață de 8520 km patrati și o populatie de 350.544 de lo­cuitori are, desigur, probleme în ce privește sanatatea, com­parabile cu alte zone similare. Mortalitatea infantilă s-a ridicat la 16,9 %­ pe primele luni ale anului 2001 iar natalitatea la 8,8% în același interval de timp. Mortalitatea generală a fost de 12,1% în primele nouă luni ale lui 2001. Cărușenii au făcut 14 608 pneumonii în 2001,8827 d­e viroze respiratorii, 3890 de lambliaze, 493 de hepatite virale, 812 boli diareice acute, 36 073 de îmbolnăviri cardio­vasculare, 5080 de boli respi­ratori cronice, 2972 de ulcere, 1305 de arome hepatice. Aceas­tă morbiditate poate fi explica­tă parțial, susțin medicii de la Direcția de Sănătate Publică a județului prin disfuncționalități ale sistemului de comunicare, colaborarea ineficientă cu me­dicii specialiști, explorări para­­clinice restrânse Minoritatea cu cele mai mari probleme din punct de vedere medical e cea rromă, unde se înregistrează 24 de pesoane infectate cu HIV, 109 cu TBC, precum și cu multe alte afecțiuni Dintr-un total de 53­7 de unități de învățâmînt doar 154 sînt autorizate sanitar, în Caraș-Severin funcționează opt spitale, cu un număr total de 3052 de paturi iar pentru fiecare locuitor s-au cheltuit 37 USD în 2001. Cancerul își face și el de cap în județ. Din luna mai 2000 și pînâ acum au murit­ de cancer 487 de bolnavi. La sfirșitul lui 2001, secția de on­cologie a Spitalului județean avea in evidențe 3528 de sufe­rinzi de cancer, cel mai prezent fiind cancerul uterin. De diabet suferă 5461 de cărușeni, iar de boli psihice 5797. Cam 105 că­­rușeni au leucemii. Cît despre bolile transmisibile, hepatita A a înregistrat o incidența dublă față de media pe țară, în special în colectivitățile de copii Cazurile de tachineloză au scăzut în 2001 față de 2000 iar SIDA e prezentă la 230 de persoane. Bolile cu transmitere sexuală au crescut, de asemenea, în anul trecut față de 2000, în 2001 înregis­­trîndu-se 118 bolnavi de sifilis, chiar și la vîrste foarte tinere - 10-14 ani, și 77 de cazuri de go­­noree. Doctorii Romulus Ușurel și Romeo Dumitrescu, directorii Direcției de Sănătate Publică a județului, au atras recent aten­ția ca, în Caraș-Severin, două persoane din zece suferă de o boală gravă și de aceea ei în­cearcă să elaboreze programe de sănătate destinate special județului nostru. Spitale sociale pline de datorii Spitalele au rămas cumva în afara reformei în sănătate, susțin unii dintre medicii­­maniageri ai acestor instituții, și asta în principal din cauza subfinanțării zilei de spitalizare - factorul la care se raportează și în funcție de care sunt finanțate serviciile specifice de către casa de asigurări de sănă­tate. Majoritatea managerilor de spitale afirmă că suma cu care e plătită ziua de spitalizare e destul de aleatorie și nu suferă o corecție periodică vizavi de inflație. Medicii de aici se pling și de salarii, care au rămas mici in comparație cu cele ale co­legilor lor, specialiști din am­bulator sau medici de familie. Ei recunosc că spitalele sunt cele mai mari generatoare de datorii dar asta se datorează și numă­rului mare de bolnavi care le aglomerează, multi dintre aceș­tia fiind cazuri sociale Adică, oameni care chiar dacă nu sunt bolnavi în adevăratul sens al cuvîntului, încearcă să stea cît mai mult prn spitale, unde au adapost și masa caldă în plus, un anumit serviciu medical - o operație sau ceva pe acest gen - e platita de către casa de asiguran­țe trei ori mai mult într oaimca decit într-un spital, să zicem județean, deși operația este perfect similară în ambele institut. Astfel , anumite spitale se dezvoltă spre standarde oc­cidentale iar altele devin nein­teresante, atît pentru pacienți cît și pentru medici. Spitalul Județean din Reșița înregis­trează actualmente, conform directorului Florin Borțun, da­torii de 16 miliarde de lei dar plata zilei de spitalizare n-a mai fost indexată de peste un an și jumătate. De aceea dr. Bortun propune o indexare lunară sau măcar trimestrială a acestei sume, pentru ca astfel să se producă o apropiere de cheltu­ielile reale ale spitalului res­pectiv. Dr. Gheorghe Borceanu, directorul Spitalului municipal din Caransebeș, se întreabă dacă nu cumva toți directorii de spitale sunt proști manageri, deoarece toate spitalele din tară acumulează datorii șl, personal, a cerut diminuarea paturilor în instituția pe care o păstorește, de la 800 la 570, tocmai pentru a încerca să facă unele eco­nomii Spitalele au datorii și la furnizorii de medicamente: 30 de miliarde la Reșița și 14 mi­liarde la caransebeș, spitalul Anina are doar trei medici spe­cialiști și o grămadă de probleme, cei din Bocșa aproape la fel, Marila se prăbușește Moldova Nouă si Otelu Roșu stau mai bine, spitalul din Otelu Roșu are datorii mici. Aici lucrează 20 de medici specialiști dar proble­matica socială e complicată, de aceea directorul Petru Rus susține că trebuie lărgită baza de asistentă socială pentru a fi degrevate spitalele de o sarcină suplimentară. Parlamentul se implică senatorul Ion Vela face parte din Comisia de sănătate a Se­natului. El e de părere că finan­țarea e una dintre marile pro­bleme ale sănătății. Vela sus­­ține că nici la nivelul Minis­­erului Sănătății nu există un management corespunzător, drept pentru care i-a transmis Danielei Bartoș faptul că nu e normal ca pentru sănătate să fie întocmit un buget bazat pe sume vechi de doi ani. Senatorul Vela observă că nici investiții nu s-au mai prea făcut în să­nătate în ultimii ani iar pe la ministerul de specialitate n-au prea fost văzuți reprezentanți ai sistemului sanitar din Caraș- Severin, între Comisia de sănă­tate a Senatului și minister nu există, arată dela, o colaborare, cum se întîmplă între senator și specialiști ai sănătății județului. Pe de altă parte, senatorul Ion Guga, medic de profesie, e ne­mulțumit de lipsa de reacție a colegilor medici din teritoriu. El spune că dorește să afle mai multe din ce-i frămîntă, dincolo de lipsa banilor. Un al treilea canal de finanțare . Dr Iosif Secășan, președintele consiliului de administrație al Casei Județene de Asigurări de Sănătate, crede că în sistem e necesară introducerea unui al treilea canal de finanțare, pe lîngă banii asiguraților și veniturile proprii, pentru că spitalele, de pildă, consumă acum 70% din fondurile pentru sănătate, în ideea de a acumula mai multe zile de spitalizare Chiar dacă întreținerea condițiilor hoteliere ale spitalelor va aparține în viitor consiliilor județene și locale, serviciile acestor spitale se vor dovedi tot mai scumpe. Medicii de familie nu merg la domiciliu Această categorie de contractanți se plînge, con­form dr. Maria Preda, pre­ședintele Asociației Medicilor de Familie din Caraș-Severin, că instituția cu care au con­tract - Casa de asigurări­­ nu plătește­ decit foarte slab eventualele deplasări la domiciliu. Aceste costuri ar urma deci să fie suportate de pacienți. Din această cauză, nici centrele de permanență n-au putut fi asigurate. Marin Preda susține că medicilor de familie li s-au plătit doar 22 000 de puncte deși pa­cienți au fost mult mai mult. Marila sta sa ca«. Odinioară, sanatoriul Ma­rila reprezenta un model de educație sanitară, care semă­na cu cunoscuta stațiune Da­vos din Elveția, aici tratîn­­du-se cu succes numeroși bolnavi de TBC Acum, clădirii e gata să-i cadă acoperișul, instituția consumă fonduri chiar mai mult decît spitalul Oravița de care aparține. Deși Marila se află la doar cinci km de Oravița, iama se ajunge aici numai cu tractorul. Dr. Maria Papară, directorul spi­talului din urbea de pe Caraș, spune că impresia pacienților e aceea că așa cum e clădirea e și tratamentul, deformă fără mari costuri sociale' Sindicaliștii Uniunii Sanitar a cadrelor medii, sunt de acord cu reforma în sistemul sanitar dar cu mai puține costuri sociale. Ei spun că restruc­turarea continuă de personal nu va duce în nici un caz la o calitate sporită a actului medical. Mai mult, în sistemu­l sanitar nu s-a acordat pînă acum nici măcar un tichet de masă. Cotizații suplimentare Marian Apostol, liderul Alianței Sindicale Solidaritatea din Caraș-Severin, nu e de acord cu acele „cotizații su­plimentare" din spitale și alte instituții medicale, pentru a beneficia de serviciile de care au nevoie. El susține, și bine face, ca banii sănătății să rămînă ai sănătății, spre a fi toată lumea mulțumită. Pagină realizata de Daniel BOTGROS 4

Next