Timpul, octombrie 2003 (Anul 14, nr. 227-253)
2003-10-01 / nr. 227
ijmuitorii Astăzi începe un nou an universitar în loc să ne gîndim la momentele ce de studenție, un fax sosit pe usa redacției ne aduce la trista rea te. Au proliferat așa-zisele medii . uiversitare și în județul nostru, cam altfel în întreaga țară, și nu știu dacă am cîștigat mai mult decît am pierdut. Învățămîntul superior avea nevoie de o liberalizare, de o deschidere, dar nu de folosirea acestor valori pentru a-l transforma într-o cumplită mușinărie de scos diplome pe bandă rüantă. Sau - și mai grav - pentru a aluneca în fraudă. Sînt arhicunoscute glumele celor care spun că au studiat dreptul la Herculane, unde „te duci jurist și vii jurist". Am văzut absolvenți de drept la Lugoj, care nu-și știu titlul lucrării de licență. Dacă nici subiectul cu care și-au luat diploma nu-l știu, cu ce au rămas din trecerea lor prin facultate?... Faxul, despre care vă vorbeam, și care vine dintr-un oraș al județului, acolo unde funcționează filiale, dezleagă misterul așa-ziselor medii universitare. Unele, cele mai multe, funcționează ilegal și produc ilegalități. Prima ar fi că-i atrag pe tineri, pretinzîndu-le taxe și suprataxe, cele mai multe la negru, inventate de minți diabolice, cînd știm foarte bine că aceste filiale ale facultăților sau universităților sînt neacreditate. Că diplomele pe care le eliberează sînt hîrtiiburătoare. Și de aici tot eșafodajul de viciuni și ilegalități pe care-l construg ca să prospere autorii acelor cliatre practici „universitare". Perso- 2 care cîștigă la negru milioane șioane. Miliarde. își cumpără cele luxoase vile din orașele unde doilează. Cum reușesc toate acestea? rănind tinerii care-și doresc o dină. Pentru examene-și așa improte - se vînd subiecte rezolvate cu milion bucata. Studenții nu știu odată dacă de acești bani bonează doar intermediarii sau și proirii. Oricum le e teamă să deschidă a, ca să nu piardă totul. Pentru le există tarife: 50 de euro dar la uni, dacă studentul vrea 8 sau zece, szează pe măsură. La examenul de oină se încasează de la fiecare adent, pe lîngă taxa de diplomă, S0 de dolari/euro pentru protocol, i să nu i se spună mită, și tot atît întru pregătire suplimentară. Faceți a calcul: 300 de dolari/euro la cîți adenți sînt într-un an, cîte miliarde negru fac?... Și asta nu e tot, îi formează pe ești tineri în acest spirit, pentru că scălul, chiar și nonvaloare fiind, dene model. Dorina SCAVERDIA OCT- tec. • Afirmă Radoslav Jovanovici, consilier județean și reprezentant al Consiliului Județean Caraș-Severin în AGA a SC Fabrica de Lapte SA Oravița, după ce ani în șir s-a făcut aproape imposibilul ca aceasta să existe Inițiativa Consiliului Județean Caraș-Severerin și a consiliilor locale din zona Orăviței de a înființa o fabrică de lapte la Oravița are toate șansele să rămînă doar un vis. După ce în luna iulie 2003, printr-o hotărîre a Consiliului județean, a fost aprobat Actul Constitutiv al SC Fabrica de Produse Lactate SA Oravița, consilierii nu mai sunt siguri dacă acest proiect se va materializa sau nu. De ce am ajuns la această concluzie? Unul din punctele luate în discuție la Ședința Consiliului Județean Caraș-Severin, ce a avut loc luni, 29 septembrie, și care a stîrnit discuții aprinse între consilieri, a fost cel referitor la demisia lui Ion Văran, consilier județean ce a fost desemnat să reprezinte Consiliul Județean Caraș-Severin în Adunarea Generală a Acționarilor la SC Fabrica de Produse Lactate SA Oravița. Dl Văran își motiva demisia prin „lipsa de interes a celora care ar trebui să se implice pentru pornirea acestui obiectiv de importanță majoră pentru zona Orăviței". Elementul hotăritor ce a stat la baza demarării acestui proiect a fost donarea, din partea unei societăți comerciale din Suedia, a unor utilaje cu care, se credea la momentul aprobării Actului constitutiv. Fabrica de lapte va putea funcționa. Dar, cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din tîrg, după asamblarea propriu-zisă a agregatelor, s-a constatat că linia tehnologică nu este completă. Drept pentru care, Vasile Văcărescu, directorul general al fabricii, a întocmit mai multe proiecte, ce cuprind costurile utilajelor necesare pentru pornirea producției. Prima și cea mai costisitoare variantă, impusă de faptul că donația primită include utilaje vechi, care nu corespund standardelor Uniunii Europene, presupune achiziționarea unei linii tehnologice noi, la costul a opt miliarde de lei. Cu bani puțini - doar 3,5 miliarde de lei, ar putea fi achiziționată o linie tehnologică completă, dar la second-hand. Pînă la urmă, cea mai avantajoasă soluție s-a dovedit a fi cea de mijloc: investirea a 5,5 miliarde de lei, Diana SIMION Continuare în pagina a 3-a SCURSUL^PI VALUTAR DI] VREMEA CSR, mai sărac u caracter de urgență, ieri, în cadrul ședinței Consiliului al Reșița a fost luată în discuție preluarea în domeniul ilic și în administrarea Consiliului local trei active ale abinatului Siderurgic din Reșița. Este vorba despre Sistemulotehnic Reșița - Văliug - Timiș - Trei Ape, uzina cocsomică și aglomeratorul. Acestea au fost declarate active cu ■racter socialar preluarea a fost gratuită și fără sarcini, fiind cată cu acordul Adunării Generale a APAPS, a anunțat în ervenția sa Nicolae Ștefănescu, vicepreședintele Consiliului lețean Caraș-Severin, prezent la ședința Consiliului local ttru a face cunoscută decizia APAPS. issabela CIUBOTARII) 4000 lei Miercuri 1 octombrie 2003 8 pagini în Caraș-Severin, Pămîntul sub valoarea sa îl cumpără italienii și austriecii în perspectiva integrării în UE și a crizei alimentare mondiale Pămîntul românesc se vinde ca pîinea caldă. în Caraș-Severin acest adevăr e, de asemenea, valabil. Mănoasele terenuri de la Vrani, Berliște și de pe raza altor localități ale pustei bănățene e preferat de italieni, austrieci și alți europeni, care-l cumpără aproape pe nimic de la țărani. Neavînd cu ce să-l lucreze, aceștia cedează ofertelor insistente și vînd pe sume derizorii. Străinii, cu mici excepții, nu se prea înghesuie să lucreze acest pămînt, preferind să-l lase cumva în conservare. în acest ritm, dacă pămîntul continuă să se vîndă pe asemenea prețuri, întreaga Românie ar putea fi cumpărată cu cinci miliarde de dolari, crede deputatul PRM de Caraș- Severin, Marius Iriza. El spune că acei care cumpără aceste pămînturi știu că în următorii ani se profilează o mare criză alimentară mondială, motiv pentru care prețul pămîntului va crește vertiginos odată cu integrarea României în Uniunea Europeană. (Daniel Botgros) i Rîsu-plînsu Plouă pe aceste plaiuri. Să crească fructele și legumele pe care le vom recolta la toamnă (ailaltă). Pînă la griul de anul viitor, sîntem amenințați că pîinea va ajunge la trei șape, paișpe mii. Anul ăsta, Ministerul Agriculturii nu a reușit să facă griu nici măcar pentru necesarul de consum al populației, adică vreo trei milioane de tone. A încercat să importe un milion de tone, se zice că a adus doar vreo trei sute de mii. Pîinea multă însă prostește. Astfel, se justifică politica Ministerului Agriculturii și noi nu mai putem cîre într-un sat de prin Moldova, parcă Prăjeni, PSD-ul și-a început campania electorală în forță. Cumetrele au fost adunate, coafate și vopsite, să dea bine la vaci. Evident, „înfrumusețarea" a fost gratuită. O babă mai curajoasă s-a lăsat vopsită în șuvițe albastre, dar după aia a apucat o durere de inimă, să vezi ce tocană îmi trage bărbatu-miu, după ce i-oi spune că sunt eu! Unele doamne s-au lăsat numai sprîncenate sau înroșite la unghii. Probabil, spre casă, s-au făcut la loc, de frică. Reacția bărbaților prăjenești a fost însă surprinzătoare. Au analizat chestiunea la birt și au protestat apoi împotriva discriminării. Pe ei de ce nu i-au văcuit? PSD-ul să promită că, înainte de alegeri, vine cu caravana să-i aranjeze și pe mnea lor. Altfel, ies cu prăjinile. PSD-ul are imaginație, ce s-o mai sucim. Dar are și pîrghiile puterii, își permite să mobilizeze stiliști pentru prăjeniști. Simțul umorului s-a născut la sat. Simțul oftirii s-a născut la oraș. Polițiștii nu au căutat-o pe judecătoarea condamnată la pușcărie pentru luare de mită, că le-a fost rușine. Așa a declarat un comisar-șef. Pudici polițiști! Nea Nelu s-a dovedit încă o dată cel mai tare. Impozitul unic, din 2005. Mircea CAVADIA Polițiști pudici