Tineretul Liber, august 1990 (Anul 2, nr. 186-212)

1990-08-01 / nr. 186

'V' ANUL II NI, 186 MIERCURI 1 AUGUST 1990 4 PAGINI 2 LEI ANATOMIA CRIZEI După șapte luni de post-comunism, România se sfift Ia cea mai profundă criză, probabil, din întreaga sa istorie modernă. O agonie lenta ce a durat aproape o jumătate de veac s-a acutizat brusc și neașteptat odată cu trecerea de la totalita­rism la libertate. Criza structurală pe care o traversează so­cietatea românească este atit de gravă încît putem vorbi cel puțin în domeniul economiei, de o veritabilă recesiune. Ex­periența noastră de reporteri de teren ne arată că nicăieri nu se muncește cum trebuie, din diverse motive și cu felu­­rite justificări. Efectul cumulat al acestui dezinteres total fată de muncă este criza generalizată cu care ne confruntăm astăzi. Multe dintre cauzele situației catastrofale din momentul de fața le-am semnalat și noi la timpul potrivit, uneori chiar din acest colț de pagină. Altele ni s-au revelat abia de ci­­­nd, după o analiză mai atentă a circumstanțelor care ne-au adus unde ne-au adus. Bunăoară, corupția, rugina care ma­cină sistematic edificiul fragilei noastre democrații. Din in­formațiile ce ne parvin zilnic din întreaga țară rezultă că fenomenul mitei a căpătat proporții de masă la toate nive­lele de decizie ale aparatului de stat și administrativ. Pro­­fitînd de insuficiența spațiilor pentru promovarea liberei ini­țiative, nenumărați factori responsabili de la nivelul primă­riilor au adunat averi fabuloase. Semnătura pentru obținerea unui spațiu comercial în buricul tîrgului îl „costă“, se pare, pe întreprinzător de la zece mii de dolari in sus. Agoniseala unui fost cadru de decizie la nivelul unei primării cu dever­sare, în sfirșit destituit, depășește, după cele mai modeste estimări, douăzeci de milioane de lei. Confruntat cu fenomene de corupție pe scară mare, gu­vernul este incapabil să le limiteze proporțiile, darămite să stopeze acest flagel. De fapt, la mai mult de o lună de la instalare, guvernul plutește parcă intre deziderate și rea­lități, fiind lipsit de pîrghiile legislative prin intermediul că­rora să-și exercite prerogativele. O decizie majoră ca cea re­feritoare la trecerea unei rețele de magazine de la Ministe­­rul Comerțului la Ministerul Agriculturii este tergiversată săptăm­îni în șir pentru că factorii afectați din domeniul co­merțului refuză să o ducă la îndeplinire. Ca și cum hotărîrile guvernului ar fi facultative sau opționale, In orice stat de drept, această insubordonare s-ar fi soldat cu destituirea mi­nistrului comerțului și a tuturor directorilor care au refuzat. Aparatul guvernamental este un mecanism complex, în care, dacă o rotiță nu se invertește, toată mașinăria se blochează. Discuțiile asupra fundametării și oportunității unei decizii le poartă presa, opinia publică și Parlamentul. Cei situați undeva in ierarhia decizională trebuie să o Îndeplinească, iar fermitatea față de neîndeplinirea unei hotărîri stabilite in plen trebuie să bată și la ușile miniștrilor, atunci cînd este cazul, " Bine, bine, va spune cititorul acestor rinduri, dar presa de ce nu se implică in dezvăluirea corupției și a corupților ? A­­cest reproș, ce ni s-a făcut de multe ori, dovedește o neînțe­legere de fond a cadrului legislativ, căruia și presa trebuie să i se subordoneze. Codul penal, in forma sa actuală, pedepsește atit luarea, cît și darea de mită. Deci, un individ care a dat „șpagă" pentru o facilitate și care s-ar hotărî să spargă con­spirația tăcerii și să facă dezvăluiri presei va fi condamnat și i se vor confisca toate bunurile obținute preferențial. Mai mult decât atât, legea sancționează și provocarea la luare de mită ; cu alte cuvinte, un ziarist care ar încerca să mo­mească un funcționar despre care știe că „primește", pentru a-i arăta opiniei publice in toată splendoarea sa de ciubu­­car, își riscă libertatea. Așadar, în actualul cadru legislativ, strîmb croit, „marii pești" string averi în liniște, pe fondul indiferenței totale a poliției care traversează, la rindul ei, o acută criză de mijloace, accentuată de un sentiment vădit de culpabilitate, după atiția ani de situare deasupra tuturor legilor scrise ori nescrise. Conducătorii comuniști au greșit imaginindu-și că sistemul pe care l-au instaurat in România e veșnic. Greșeala noas­tră, a celorlalți, izvorită dintr-o explicabilă inocență politică, a fost că am mizat că, odată cu căderea lui Ceaușescu și sfîrșitul comunismului, toate problemele se vor rezolva de la sine. Faptul că am greșit flagrant este evident in trezirea bruscă la realitate după cele cîteva zile și nopți de euforie revoluționară. In magazine nu se găsește nimic, economia merge tiriș-grăpiș, abia respirînd agonie, oamenii de afaceri străini vin, constată, strîmbă din nas și pleacă, nu sînt cărți și nici manuale, in Întreprinderi nu se lucrează, prețurile cresc, iar inflația ne suferă amenințător în ceafă. In această conjunctură economico-socială, pasivitatea pre­lungită a guvernului ar fi condamnabilă, iar tentativa noas­tră de a încheia cu un happy-end ar deveni de-a dreptul ri­dicolă. DORU LIONACHESCU Care va fi noua conducere a sectoarelor Capitalei? Primăria Capitalei, prin domnul primar Ștefan Ciurel, ne anunță că a început analiza activității primarilor de sector, urmînd ca in funcție de cele demonstrate în perioada ulti­melor 5—6 luni să se decidă noua componență a conducerii primăriilor. Cu aceeași ocazie domnia sa ne precizează că decizia de schimbare și numirea noilor primari in confor­mitate cu legea recent adoptată este de competența condu­cerii Primăriei Capitalei. Pentru corecte, analiza activității conducerii asigurarea unor decizii primăriilor de sector se va face pe baza consultării cu sindicatele, populația și foștii membri CPUN. In cazul in care activitatea desfășu­rată de acestea se va dovedi necorespunzătoare, numirea noilor conduceri ale primăriilor de sector se va face prin consultarea acelorași factori. Cu această ocazie, de comun acord cu factorii reprezenta­tivi din cadrul sectorului respectiv se va elabora programul minim de activități și probleme ce trebuie rezolvate în următoarele 2—3 luni. Nerealizarea acestora va conduce la Înlocuirea conducerii primăriilor de sector. Până la data de 31 iulie a.c. Primăria Capitalei nu a dat nici un fel de decizie privind numirea sau eliberarea con­ducerii vreunei primării de sector, Inclusiv la sectorul 3 pe seama căruia au circulat in ultimul timp fel de fel de zvo­nuri. NICOLAE ILIESCU SI CONVENȚIE GUVERNAMENTALA. La București s-a semnat marți Convenția guvernamentală privind condițiile în care firmele românești și vest-germane vor putea colabora pe bază de contracte de lucrări ce urmează a fi executate de specialiști români ín R.F.G., in domeniul construcțiilor și în alte domenii. Prin această convenție se stabilesc princi­pii de cooperare pe plan economic în vederea realizării de obiective de interes reciproc. La semnare au participat : dl. Cătălin Zamfir, ministrul muncii și protecției sociale, dl. Doru Pană, ministrul lucră­rilor publice, transporturilor și amenajărilor teritoriale,­ dl. Constantin Fota, ministrul comerțului și turismului, alte oficialități române, precum și dl. dr. Klaus Terfloth, amba­sadorul R.F. Germania la București. în alocuțiunea sa, ministrul muncii și protecției sociale a exprimat în numele Guvernului României deosebita satis­facție prilejuită de semnarea acestei convenții, subliniind importanța pe care o reprezintă atit pentru România, cit și pentru R.F.G., ea fiind un simbol al începutului de drum, al noilor relații economice și politice ale României demo­cratice. La rândul său, ambasadorul R.F. Germania a evidențiat faptul că­ documentul semnat demonstrează evoluția spre democrație a noii Românii, de care vor profita ambele părți. (Rompres) COTIDIAN INDEPENDENT PENTRU TOȚI TINERII DIN ROMÂNIA UN GULAG PE STRADA HRISOVULUI La mai puțin de zece kilo­metri de Intercontinental, nea Sandu Rotaru locuiește împre­ună cu soția și cu cei șase copii intr-o cameră de 12,2 metri pă­trați. Și asta nu de ieri, de azi, ci de cincisprezece ani. Opt oameni respiră, mănîncă și dorm in această cămăruță cu loc de gătit de 0,78 metri pătrați și WC plus duș pe 2,75 metri pă­trați. Circa o sută șaptezeci de astfel de camere din două blocuri de pe strada Hrisovului 2—4 adăpostesc peste opt sute de suflete, majoritatea copii. Aceste blocuri au fost înălța­te pe vremea lui Gheorghiu-Dej pentru nefamiliști. Pe la înce­putul anilor ’70, au devenit spe­ranță și refugiu pentru cîteva zeci de familii de muncitori ai I.T.B.-ului. Oameni dezrădăci­nați din cele mai îndepărtate colțuri ale Moldovei și Olteniei subcarpatice, mințiți de activiști de partid și amăgiți de mirajul unei Capitale care avea nevoie­ de brațele lor, dar nu le oferea nimic în schimb. BEȚIE, JOCURI DE NOROC ȘI PROSTITUȚIE ! Filofteia Nicolae are 29 de ani. Dacă ar fi să tragă o linie pe sub viața ei de pînă acum și să adune, nu i-ar ieși mai ni­mic. De 11 ani a plecat de-a­­casă, un sat pe lingă Tîrgu Căr­­bunești, și lucrează ca șoferiță de troleibuz. Are trei copii din prima căsătorie și o fetiță de șase luni cu bărbatul cu care locuiește acum în camera 132, fără să fie cununați. Este din nou gravidă cu al cincilea copil. Vorbește tare, repede și uneori incoerent. A fost internată în câteva rînduri cu diagnosticul de psihopatie polimorfă, din cauza mediului în care trăiește. Vi­zavi, la camera 153, locuiește un bărbat, împreună cu concubina sa și cu sora acesteia, o fată de douăzeci și ceva de ani care face prostituție pe străzile Bucu­­reștiului, în Turcia și, uneori, pe la colțurile blocului, pentru un pahar de țuică. Consumul de băuturi alcooli­ce atinge cote alarmante. Fe­meile beau cot la cot cu băr­bații, apoi, după ce se îmbată, dau muzica la maxim, țipă, se bat și se leagă provocator de bărbații vecinelor, în spatele blocului, in fiecare zi se joacă barbut pe bani. Săptămânal, circa 5 de poliție încarcă, în urma descinderilor inopinante, cite două dube de delincvenți. Treaba merge, însă, înainte. Mulți dintre locatari au lucrat la I.T.B., dar acum nu mai lu­crează , fac bișniță, trafic valu­tar sau, pur, și simplu, trăiesc pe seama concubinelor ori a nevestelor. Unii chiar au ordin de evacuare, dar nu-i execută. Cine îi poate obliga, doar o de­mocrație. Filofteia Nicolae nu crede că mai poate rezista aici mai mult DORU LIONACHESCU (Continuare in pag. a­ll­a) Din partea Centrului de Medicină Preventivă După cum este bine cunoscut in cîteva județe din țară, îndeosebi în jud. Tulcea au apărut cazuri de holeră. Pentru a preveni apariția acestei boli, in municipiul București se recomandă ca toate persoanele care se deplasează în județele Tulcea și Galați să nu bea apă direct din Dunăre sau din lacurile adia­cente, să consume peștele bine fiert, iar în cazul cînd au boală diareică acută să se prezinte imediat la medic pentru a efec­tua coproculturi și a primi tratamentul adecvat. De asemenea, persoanele ce vin din aceste zone in vizită la familii din București și au boală diareică acută să se prezinte la dispensarul medical din apropiere sau la unul din cele două spi­tale de boli infecțioase (Spital Colentina, Spital V. Babeș) pentru consult medical, examen bacteriologic, tratament ambu­lator sau internare. Aprovizionarea cu apă în București prin rețeaua de distribuție centralizată este corespunzătoare, deoarece apa este controlată periodic bacteriologic și chi­mic. Pentru sursele locale de apă fîntini, puțuri — se vor respecta peri­­­metrele de protecție,, acoperirea cu ca­pace și în general toate condițiile de igienă impuse pentru aceste surse. In cazurile în care se constată că acestea sunt contaminate, consumul apei se va face numai după fierbere și răcire. Se recomandă asigurarea igienico-sanitare optime privind condițiilor prepa­rarea, transportul, depozitarea și distri­buirea alimentelor, spălarea obligatorie a fructelor, legumelor și zarzavaturilor Înainte de a fi introduse in consum sau in procesul de prelucrare culinară. Laptele se va consuma fiert. Totodată să nu uităm spălarea obliga­torie pe mîini înainte de masă. Deoarece pe piață sînt diverși comer­cianți ambulanți neautorizați care vînd băuturi răcoritoare, preparate artizanal la domiciliu în condiții neigienice,­­ este indicat să nu fie cumpărate și folosite. Băuturile răcoritoare din sectorul de stat pot fi consumate deoarece prepararea lor este controlată din punct de vedere sa­nitar. Centrul de Medicină Preventivă a făcut apel la primăria orașului, la I.S.B., I.C.A.B., A.D.P. să-și intensifice activi­tatea de igienizare in oraș, în această perioadă, pentru a preveni apariția ca­zurilor de holeră. NICOLAE ILIESCU Cînd un om adevă­rat iese la pensie, ră­­mine pentru multă vreme un loc gol în cadrul colectivului din care omul res­pectiv a făcut parte. Este exact situația în care se află în mo­mentul de față redac­ția ziarului nostru, ce s-a despărțit ieri, spe­răm numai conven­țional, de minunata stenodactilografă Na­­cu Angela, căreia îi urăm și pe această cale viață lungă, să­nătate și multe, cît mai multe bucurii I Poporul român are dreptul fundamental de a cunoaște adevărul MARILE MANEVRE (vin DECLARAȚIE DE DRAGOSTE Doamne, in care țară pămint se mai întîmplă de pe ce se ir­uimplă’la noi ? la fața lumii întregi, intr-un decembrie, să cîștigi libertatea și simpatia internaționala, pe care unii să le gelozească atit de m­ult, nicit să încerce — și cui­­­mea, să reușească! — să ne com­promită in afară, destabilizind țara prin minuțioase „lovituri de stat”, ori pretinse „pogro­muri”, iar înăuntru asmuțindu­­ne pe unii împotriva altora, abă­­tindu-se atenția de la cea mai importantă problemă­: păstrarea integr­ității statale. Mai cunoașteți vreo țară eu­ropeana care să nu­ aibă un In­stitut de­­ istorie contemporană ? ■ De­.p&reăt:" această știință a tre­cutului unui neam nici nu mai contează, putea trăi de parcă un pom­ar fără rădăcini .. La Universitate, la Facultatea de istorie, profesorii români sînt puși pe lista neagră , să ne aș­teptăm oare la o nouă epocă Roller ? Și unde, in lume, stu­denții sînt cei­ care „votează" competența profesorilor lor, dîn­­du-le sau nu „examenul“ ? Unde armata este acuzată că „a tras“, de parcă ordinele su­periorilor se discută, nu se exe­cută ?! Și in imprejurări ulteri­oare e intimidată și batjocorită și provocată... Unde Siguranța statului — care știe multe și de dinainte și de mai acum și care, da, are grele păcate față de cetățeanul român ! — e atit de exhibată și ponegrită, cînd țara coloăie de agenți străini ? Unde unii iubitori (citește tră­dători) de neam, scot, de departe țara la mezat, printr-o Declara­ție (de la Budapesta­, iunie 1988) și apoi la o adică, dau butuc peste noi, reînvie partide „isto­rice" cu­ candidați la președin­ție ? Unde oare o minoritate ciomă­­gește o majoritate la ea acasă și apoi pretinde „pogromuri fas­ciste“ ? Ba mai mult, întărită și altă minoritate (căreia îi mulțu­mește la cel mai înalt nivel al „națiunii sale“), ce, la rîndu-i —­­cu toate că a primit înapoi sal­bele de aur, pe cînd țăranul ro­mân nu are încă pămintul moș­tenit din moși-strămoși­­ — ne acuză cu același cuvânt, deși, poate, l-a auzit pentru prima dată, atât de ocupată fiind cu comerțul „liber“. Unde, oare, unii, sub parava­nul unor hoarde migratoare din „zonele libere de comunism“, devastează instituții publice, ști­ind exact ce trebuie să fure sau să ardă ? ? Și­ să fie oare c întimplare că in fiecare loc s-a atentat intîi la catastifele cu „evidența populației“ ? Unde in lume se mai acordă atit de ușor și repede (pripit) cetățenia ca la noi după de­cembrie ? Unde oare intelectualii subțiri, fiindu-le rușine să mai spună că sunt români, vor să devină direct europeni și nobeliști?! Și unde cosmopolitismul mai face asemenea furori ca la noi, stir­­nind „greață“ față de tot ce în­seamnă cultură națională ? ! Unde învățământul desparte CAROLINA ILICA (Continuare in pag. a­ll-a) 1 £ % Cum vara a început să se incline spre toamnă, e bine să ne reamin­tim faptul că toți avem in cele din urmă destinul unei frunze Fotografie de ALEX. DINU­ ȘERBAN „CAZINOURILE“ TORTURII — Să mai rămînem, pentru un timp, în îndepărtata Austra­lie. Pînă la Revoluția din de­cembrie, vă mărturisesc, dom­nule Ion Berechet, n-am știut că pe al cincilea continent al lumii circulă cartea „O ciumă bîntuie România“ al cărei autor sînteți. Stau de vorbă deci cu un scriitor ? — Emui­ spus. Cartea nu este altceva decât un strigăt al dez­nădejdii. Am publicat-o la e­­ditura „Victor Frunză“ din Da­nemarca cu dorința de a aduce in atenția opiniei publice cri­mele ce se comiteau în timpul dinastiei Ceaușescu și mai ales de a demonstra cu exemple grăitoare crunta violare a drep­turilor omului în România. — Sînteți unul din curajoșii opozanți ai regimului totalitar. — Am luat deschis atitudine împotriva fărădelegilor, motiv pentru care, e de la sine înțe­les, organele represive mi-au înscenat un simulacru de pro­ces. Sentința din 22 iulie 1974 (nu aveam decit 24 de ani) menționa că am violat constitu­ția R.S.R., am organizat acțiuni de denigrare a regimului, pre­cum și a legilor țării. Cum era de așteptat m-au etichetat bol­nav psihic, internîndu-mă forțat în mai multe spitale de neuro­­psihiatrie în care am suferit consecințele unui tratament inuman. în­ ciuda faptului că le spuneam că sunt perfect sănă­tos, medicii mi-au impus o cură care a inclus chiar și șocurile electrice. Timp de cinci ani am pendulat între diferite spitale, ultimul dintre ele nr. 1 Brăila. O adevărată epopee a deperso­nalizării prin teroare fizică și psihică. în pauze, să le numim așa, ați simțit că și alți oameni vă îmbrățișează ideile, sunt alături de dumneavoastră ? — Să nu ne ferim de adevăr. La Brăila am încercat să în­ființăm o grupare dizidentă „Brăila 1979“. Având în vedere atmosfera terifiantă din Insula Mare, cîmpul de muncă forțată, foarte mulți profesori, doctori,­ ingineri au fost atrași de ideile acestui grup. Numai că desfă­șurarea activității protestatare sub regimul ceaușescu era ex­trem de dificilă. Foarte curînd organele represive au aflat de existența grupului „Brăila 1979“ zdrobindu-l pur și simplu cu o operativitate uluitoare. Multe din persoanele parte din mișcare care au făcut au dispărut, despre unele nici în ziua de azi neputind afla mai nimic. In ceea ce mă privește, n-am stat cu mîinile în sin. Am încercat și­ am reușit să pătrund la pro­ DUMITRU ION DINCA (Continuare in pag. a ll-a) Sa pleci în exil din dragoste de țară (II) sfire noastre SE ARUNCAU PAȘAPOARTELE CA UNOR CÎINI Ambasada Austriei, puțin după orele patru ale unei după-amieze tropicale. Un prieten profită că o „rup pe nemțește“ și vrea să-l îndu­plec pe «hern» consul să ur­genteze viza. Dar e prea tîrziu și pînă la urmă stăm la taclale cu jandarmii. Deo­dată privirea mi-e atrasă de o scenă care n-aș fi crezut că s-ar putea întîmplă vreo­dată în context diplomatic din partea unei țări civili­zate. La etajul doi au doi inși vorbind limba ieșit lui Stifter și căznindu-se să pro­nunțe românește. Un grup de Indivizi era jos și își lun­geau gîturile privind cu­­ jind precum Romeo spre bal­conul Julietei. Funcționarul austriac, odată confirmîn­­du-i-se numele, lansa în aer „ausweiss“-ul, care batea fluturind din numeroasele aripi verzi și alba și po­posea (sau nu) in palmele fericitului viitor turist. Sce­na s-a petrecut de vreo trei ori, diplomații occiden­tali, cu un zimbet țuitor, intrînd înapoi, dispre­ț-aș vrea să par un xenofob, dar atitudinea lor m-a șocat. (Aurelian Lazu). S.O.S. BISERICILE DIN LEMN DIN MARAmUREȘ­­ Urgisite in perioada dictaturii comuniste, bisericile de lemn din Maramureș, bijuterii arhitectonice de inestimabilă valoare, se văd acum complet neglijate de noile autorități. La Șurdești, biserica satului, monument de arhitectură de la mijlocul secolului al XVIII-lea, cea mai înaltă construc­ție de lemn­ din Europa și, probabil, din lume, are pictura interioară de pe peretele sudic distrusă din cauza infiltra­țiilor de apă. La Ieud, biserica „din deal", cel mai vechi lăcaș de cult românesc din zonă, are ferestrele sparte, ușa permanent încuiată cu un lacăt cît pumnul, iar buruienile au invadat toată curtea, în aceeași situație disperată se află bisericile de lemn din Desești și Bogdan Vodă. Mare parte dintre aceste lăcașuri sfinte ale spiritualității româ­nești se finanțează din donațiile enoriașilor și ale puținilor turiști care se mai încumetă să străbată sihăstriile mara­mureșene, întrebarea firească este, ce fac „activiștii“ Mi­nisterului Culturii însărcinați cu prezervarea patrimoniului național. Sunt măcar pe recepție ? (Doru Lionăchescu). FESTIVAL INTERNAȚIONAL CONVORBIRI TELEFONICE „TRĂSNET" •Luni, 30 iulie, în București la orele 36,00 se­­ semnalau peste 30 de grade, în incinta oficiului poștal din Calea Do­robanților poate 35, iar in cabinele telefonice temperatură de etuvă. La acea oră toate cele 6 telefoane interurbane erau defecte. Oamenii alergau disperați de la o cabină la alta. Aparatele nu funcționau, in schimb „furau“ l’iss cu nemiluita. Firește, in asemenea situație am apelat la con­vorbirea clasică prin comandă. Centralista, extrem de ser­viabilă, de altminteri, imi spune că pe această cale con­vorbirile costă dublu. .De ce ? Pentru că sînt puține cen­traliste, pentru că firele sunt aglomerate, pentru că oamenii introduc in aparate diverse piese metalice etc. etc. Dar te­lefoanele merg, mai încercați ! Am mai încercat, încercare care m-a costat 28 de lei. Abia au fost verificate de tehni­cian,­ remarcă dumneaei, adăugind că pentru 2­000 și ceva salariu care se­ obosește să le mai repare. Doream o con­vorbire urgentă cu Covasna. „N-o să obțineți legătura nici într-o oră. Aglomerație pe fir“. „Atunci aș dori o convor­bire fulger“. „Chiar o convorbire «trăsnet», durează tot o oră“. N-a durat o oră, ci doar 10—15 minute. Persoana care aștepta telefonul plecase. Era deja ora 17:00. Convorbirea de circa un minut, un minut și jumătate a costat 30 de lei, bașca cei 28 de lei „furați“ de aparat, deci 57 de lei în to­tal, în virtutea cărei legi se percep taxe suplimentare pen­tru orașele care sunt racordate la rețeaua interurbană ? Așteptăm răspuns din partea direcției telefoanelor, nu de alta, dar atentatele la buzunarul cetățeanului sunt tot mai frecvente in ultima vreme. CA LA GARA O NOUĂ APARIȚIE, REVISTA „BUCUREȘTI" Editura „BUCUREȘTI“ anunță apariția, in condiții grafice deosebite, a revistei „București“. Revista promovează teme de cultură și civilizație avind o ilustrație bogată, o mache­­tare modernă, originală. Cu o frecvență de apariție lunară, această nouă revistă cuprinde în primul său număr articole legate de: istorie (a orașului București), invățămint, O.Z.N., Karate, reportaje din America, Londra, muzică, teste de inteligență, modă etc. (G. FL.). SPECTACOLUL SE SUSPENDĂ I In organizarea Inspectoraa­tului județean de­­­ cultură Argeș, a Centrului de con­servare a tradițiilor și crea­ției populare și a primăriei în perioada 9—12 august a.c. se va desfășura Festivalul internațional de folclor „Car­­pați“, în străvechea cetate de scaun a Țării Românești— Curtea de Argeș. La această prestigioasă manifestare, pri­ma de acest fel d­upă Revo­luție, vor participa grupuri artistice reprezentative din R.S.S. Moldova, Italia și Turcia. între 14—16 august, ansamblurile amintite vor susține o serie de spectacole în aer liber și in Pitești! Cu acest prilej, oaspeții avea schimburi de idei, vor de valori culturale, intîlniri a­­micale de lucru cu prietenii români, vor vizita vestitele noastre monumente istorice și de artă, obiective turisti­ce și unități economice, in scopul unei mai bune cu­noașteri reciproce. Vineri, 27 iulie și nu nu­mai, trenurile accelerat și 602 au sosit cu cite 60 238 respectiv 100 de minute în­și târziere. La sosire mai trea­­că-meargă. Dar acceleratele 627, 623, 101, 525 și rapidul 31 au plecat cu întîrzieri între 20 și 80 de minute,­­ deși se formează din București. în­­cercînd să aflu motivele a­­cestor întîrzieri, șeful de tură Giuvegan Ioan îmi răs­punde, nu prea amabil, că nu este treaba ziariștilor să știe ce probleme are C.F.R.-ul. Cum formarea trenurilor se face defectuos, cetățenii aleargă cu bagajele de la un disperați peron la altul în criză de timp. Va veni oare și la noi timpul să ne potrivim ceasul după plecarea trenurilor ? (M. Sandu). Rm. Vîlcea este unul din orașele ce nu beneficiază pînă în prezent de un teatru profesionist, fapt ce impune ca gustul­ vîlcenilor pentru frumos să fie potolit­ — cel mai adesea — prin numeroa­se reprezentații ale teatrelor din întreaga țară pe scena Casei de Cultură a Sindica­telor. Iată însă că lumea ve­nită... ca la teatru este în­­tîmpinată la data de 25.07.’90 orele 19.00 de un afiș lipit în ultima clipă ce ne anunță că „nu s-a prezentat trupa, iar spectacolul se suspendă“. In­formațiile primite de la a­­genție nu aduc nici o lămu­rire sau consolare celor 200 de spectatori plătitori. So­cietatea culturală pentru re­construcție morală „Decem­brie“ ce trebuia să joace .,Noaptea strigoilor“ deși a făcut toate demersurile pu­blicitare și organizatorice prin reprezentantul teatrului Nottara, d-nul Gheorghe Ghirdoveanu, nu a dat nici un Semn de viață, cel puțin in ziua spectacolului. Asta zicem și noi lovitură ’ de teatru ! (Dorel Țîrcomnicu). Rubrică realizată de ALEXANDRU ÎANCU PILULĂ CONTRA ZIDURILOR Producătorii de lapte praf Humana sunt sponso­rizați cumva de Editura Humanitas ?

Next