Tineretul Liber, noiembrie 1990 (Anul 2, nr. 265-290)
1990-11-01 / nr. 265
I ;TINERETUL LIBER" pag. 2 sentiment GEORGE MIHĂIȚĂ vă răspunde: „O voi prieteni / Poezia nu este lacrimă / Ea este însuși prinsul / Lacrima celui care / Trebuie să fie fericit“ — NICHITA STANESCU. A apărut pe cer pentru noi un al doilea Luceafăr. Haideți să-l numim Nichita Stănescu. Ne va urmări in continuare cu marea-i bunătate și înțelegere. Voi, cei care mi-ați trimis poezii, sunteți extraordinari. Vă mulțumesc. Simt că vă nedreptățesc. Nu vă pot publica pe cât de multe și frumoase versuri mi-ați trimis. Dar să nu lungesc vorba, căci . Vă iau din spațiu. Gata. Universul poetic. COPACUL ÎNFLORIT „Dragostea ne face să semănăm cu primăvara / la fel de veseli și de frumoși ca ea / iar sufletul nostru este tocmai copacul înflorit, / ar fi păcat să vină prea curind toamna“. Ți-am ascultat și propunerea Camelia Drexeler. Cîștigătorilor să li se acorde șansa de a răspunde unor scrisori. ORIGINE „Te-ai așezat pe iarbă și brusc m-am întrebat / dacă nu cumva omul s-a născut din pământ / și nu din maimuță așa cum spunem toți. / Ai pășit un rîu / oare omul nu a născut dintr-o curgere zbuciumată spre un țărm liniștit ? / Ar fi... mai poetic decât un animal alergând printre liane... / Te-am sărutat pe timplă înfiorat de gustul buzelor tale / și atunci am simțit... omul s-a născut din iubire / din durere și speranță / iar cel ce-mi va spune că omul a fost maimuță va fi un nebun“. Stimați prieteni, eu nu comentez poeziile voastre, vă las pe voi. Sunt convins că mulți sunteți mai specialiști decit mine. Mulțumesc lui Vașca Sebastian din Brașov pentru versurile de mai sus. TRECUTE FLORI „Flori ar mai fi, dar prețuitele cuvinte ! s-au stins lucind bizar pe buze reci / iar dacă totuși tu o să mai treci / pe sub castanii noștri, adu-ți ăifuhtie“. Nu te-ai făcut de rî% Laura Andriță, așa cum credeai, din contră, ai șanse să devii poetă. Succes. SURÎSUL GIOCONDEI „Femeia, comoara de taine a vieții / ascunde enigma surîsului ei / fecunda rodire ce dă tinereții belșugul luminii erupt în seintei. / Prin ani ea adună esența trăirii în lacrimi de aur, sclipind spre „a fi“ / scrisul ei tainic — efectul iubirii / cind Ea se întoarce mai pură-n copii“. Ești cuceritoare. Maria Ardeleanu. Versurilor tale (așa cum m-ai rugat) le-am găsit un sertărel în inima mea. FARA TITLU „Păcat că din atita dor / nu se mai naște un fior / tu spune-mi chiar de nu-ți fi firea / din tot, rămîne amintirea... ?!“. Rămin, Roxana Craioveanu, amintirea și regretul meu că n-am putut să-ți public poeziile în întregime. AMAR DE CIREȘI „Ce amare sînt cireșele amare / cînd timpul nu ne e încă, or le e prea tîrziu / poate că nici cuvintelor noastre seva nu le-a fost coaptă. / S-au grăbit să-nmugurească / înainte ca noi să fi-n verzit unul in altul". Versurile tale, Magda T., flori adevărate, au prins rădăcini și-n sufletul meu. Zgircit, cum sunt, ofer astăzi un mugur din buchetul trimis de tine. El va-nflori curind. RUGA „Așteaptă-mă iubire / vioară, șî-ți voi fi arcuși columnă, și-ți voi fi lumină... / așteaptă-mă iubire / dor lingă dor, și-ți voi fi descins sămință, și-ți voi fi pămint / să-nflorești în mine“. Și cu o floare Se poate face primăvară. Ea se cheamă Antoaneta I. MUGURELE SPERANȚEI „Există o zi / există un om / există o singură iubire și cînd toate acestea vor invada cerul ființei mele voi îndrăzni a exista și eu“. Mă bucur că exiști, Mihaela Gheorghe. Respirăm împreună. Legea fondului funciar PĂMÎNTUL, O NOȚIUNE CARE TREBUIE BINE DEFINITĂ împărțirea pămintului pe categorii de folosință este un act nu numai științific, ci mai ales de ordin economic, privit prin prisma eficienței (efortului) muncii. Dar, înainte de toate pămintul trebuie declarat bun național, fără putința de a se atenta la stricarea lui, pentru a fi păstrat intact și pentru generațiile viitoare. Deci, normal, ca la primul capitol de lege, de la primul articol să se stipuleze : „Terenurile de orice fel, indiferent de destinație, de titlul pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României“. Considerăm, din mai multe surse nu neapărat de sorginte ecologică, faptul că ar fi necesară și o precizare privind interdicția de a degrada pămîntul, fie voit, fie prin imprudență, pentru care să se prevadă și sancțiuni severe. In ce privește textul articolului 2 așteptăm opiniile de specialitate, deoarece aici se prevăd destinațiile fondului funciar, destinații care interesează direct pe viitorii inițiatori de investiții sau agricultori. Iată-le : • terenuri cu destinație agricolă, care se împart în terenuri agricole direct productive —• arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantații de hamei și duzi, pășunile, tinerele, serele, solariile, răsadnițele alte asemenea — cele cu vegeșitație forestieră, dacă nu fac parte din amenajările silvice, sau pajiști parțial împădurite, cele ocupate cu construcții instalații agrozootehnice, amennajări piscicole și de îmbunătățiri funciare, cu drumuri tehnologice și de exploatare agricolă, platforme și spații de depozitare care servesc nevoile producției agricole — și terenurile neproductive care neavînd alte folosințe pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă , terenuri cu destinație forestieră și terenurile împădurite sau anume cele care servesc nevoile de cultură, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive care însă nu pot fi amenajate pentru producții agricole — stîncării, abrupturi, bolovănișuri, ape, ravene, torenți — toate dacă sunt cuprinse in amenajamentele silvice (deci, aici acționează o jurisdicție specifică) • terenuri aflate permanent sub ape și anume albiile minore ale Cursurilor de ape, cuvetele lacurilor de acumulare la nivelurile maxime de retenție si fundul apelor maritime interioare și al mărilor teritoriale • terenurile din intravilan aferente localităților urbane și rurale pe care sunt amplasate construcțiile, alte amenajări ale localităților, inclusiv terenurile agricole și forestiere , terenurile cu destinații speciale cum sunt cele folosite pentru căile de comunicații rutiere și feroviare, construcțiile navale și cu clădirile și instalațiile aeriene aferente, construcții și instalații hidrotehnice și termice, de transport al energiei electrice, de telecomunicații, exploatările miniere și petroliere, cariere și halde de orice fel, pentru nevoile de apărare, rezervațiile și monumentele naturii , precum și pentru alte destinații asemănătoare. Oricît de instructiv ar fi acest articol, iată ce ne spune Victor Savin, inginer la Golgiu de Neamț : „Pămint nu înseamnă numai acea întindere plană din ■ Bărăgan care rodește de la sine. Pe acest principiu zona de cimpie a fost mai săracă decit cea de deal, unde s-a depus muncă mai multă pentru recoltă, dar și ciștigurile s-au dovedit înzecite. Calitatea pămintului o dă in ultimă instanță omul, dar numai dacă acesta ii cunoaște puterea. Cine nu-și cunoaște pământul de sub picioare poate să-și ia lumea in cap !“ De fapt toate aceste terenuri aparțin (deocamdată în proiect) fie de domeniul public, fie de domeniul privat. Separația începe aici (art. 5) , aparțin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcții de interes public, piețe, căi comunicație, rețele stradale de parcuri publice (cu toate că prisiatizarea a pătruns în unele State și aici !), albiile rîurilor și fluviilor, fundul apelor maritime interioare (nu cunosc acest caz la noi !) și ale mării teritoriale, terenuri pentru rezervații și monumente ale naturii (care sub acest pretext acopereau parcuri personale de vinătoare !), terenuri pentru nevoile apărării sau pentru alte folosințe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care prin natura lor sunt de interes public. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din cultul civil, dacă prin lege cirm se prevede altfel. Dreptul de proprietate asupra lor este imprescriptibil ! Prima concretizare asupra domeniului privat (dreptul țăranului asupra pămintului !) se face la art. 6 : „Fac parte din domeniul privat terenurile — altele decit cele prevăzute la art. 5 asupra cărora se exercită un drept de proprietate privată sau un alt drept real de către persoane fizice sau juridice“. Dar, înainte de a trece la modul de reconstituire și stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor,faptul care doare cel mai tare în utlima jumătate de secol) mai există un articol mai mult de natură notarială care prevede, (art. 7) că fondul funciar și în mod corespunzător dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale trebuie să fie evidențiat în mod strict în documentele de cadastru funciar, în registrele cele, și în amenajamentele agrisilvice in condițiile prezentei legi. Prin această riguroasă evidență se înlătură posibilitatea fraudelor, a furturilor de pămint prin „mutarea, gardului în timpul nopții“ sau mistificarea testamentelor de moștenire și succesiune. O primă impresie este aceea că totuși nu înțelegem de ce ne ferim să facem o reformă agrară în toată puterea cuvântului. Mai ales că, anticipind tema următoare de dezbatere cu un specialist în materie, acesta ne spunea că „reconstituirea și stabilirea clientului de proprietate asupra terenurilor nu este un lucru de joacă ; este nevralgic al acestei legi, punctul atît teoretic, cit și practic !“. ST. DORGOSAN MAREISMUL ION ANTONESCU §1 SPORTUL ROMÂNESC col D. prof. I. Gheorghiu, șeful Sportului Românesc . Am căutat sa stabilesc o colaborare între toate instituțiile care au în preocuparea lor această activitate sportivă. Am colaborat cu Oficiul de Educație al Tineretului, cu Inspectoratul General al Pregătirii Premilitare, cu toate instituțiile de sport create din inițiativă particulară. Mai mult decit atît, în ultima vară am căutat să vin , în ajutorul celorlalte instituțiuni formîndu-le cadre. în acest scop, am avut in vara trecută tabere, unde am pregătit 800 tineri școlari, 600 tineri premilitari pentru diferite sporturi. Aceste sporturi au fost organizate de Federațiunile sportive de specialitate, în , tabere la munte și la mare. Am reușit ca să mărim numărul grupurilor sportive. Am găsit numai 60 000 membri și astăzi avem 115 000 membri sportivi. D. mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului . Numărul n-are importanță, ci valoarea lor. D. prof. I. Gheorghiu, șeful Sportului Românesc . Problema organizării sporturilor ne-a preocupat în primul raid, de unde la venirea mea am găsit numai cîteva centre sportive, am căutat să fac astfel de centre pe tot întinsul țării și am creat districte sportive in fiecare județ. Datorită concursului dat Ministerul de Interne, care de dispus ca primarii și prefecții să facă parte în mod efectiv din aceste organe de conducere, pe care le-am creat , in fiecare județ, în fiecare capitală de județ, am ajuns să avem organe de conducere a sportului în toată țara. Pe tot teritoriul țării avem organe centrale care conduc întreaga activitate a sportului din orașe. Activitatea sportivă de la sate este îndrumată și condusă de către căminele populare și de către cadrele pregătirii militare și extrașcolare. Sportul românesc nu are direct nici un organ care să activeze la sate. Cadrele pregătirii premilitare și extrașcolare, precum și fundațiile culturale colaborează la această activitate sportivă. Deci, in privința cadrelor ne folosim mai mult de căminele culturale. D. mareșal Ion Antonescu. Conducătorul Statului : Trebuie să luăm lucrurile In mod sistematic. Noi avem In Stat anumite organe de direcție, instituții de Stat, începînd cu Armata, și termenimd cu celelalte instituții publice, școli și chiar cu celelalte Instituții administrative de care trebuie să ne folosim în primul rînd și pe urmă de celelalte Instituțiuni de inițiativă particulară. Trebuie să vedem cum se soluționează problema în cadrul instituțiunilor de Stat și pe urmă să vedem cum se soluționează problema in cadrul instituțiunilor particulare. Acestea sunt cele două linii directoare pe care trebuie să mergem pentru soluționarea problemei. In cadrul acesta trebuie să se miște acțiunea noastră, în instituțiunile de Stat, începînd de la armată și terminînd cu instituțiunile particulare, de la sate pină la orașe. Sa vedem cum trebuie să se Încadreze chestiunea aceasta in Stat, cum trebuie să se dirijeze și cu ce mijloace anume. Problema trebuie văzută in ansamblul ei. Așa trebuie analizată problema, nu ? Este o chestiune de Stat de care trebuie să se ocupe toată administrația, toae instituțile pe care le are Statul sub conducerea sa și apoi acțiunea trebuie să se întindă la toate Instituțiunile particulare. Statul trebuie să dea directive, Statul trebuie să controleze, să supravegheze modul de organizare a sporturilor pentru a nu ajunge la acele instituții sportive, așa cum am ajuns cu boxul, unde știți ca s-a petrecut și ce se petrece incă. D. prof. I. Gheorghiu, șeful Sportului Românesc . M-am referit la ordinea de zi, de aceea am pus, in primul rind, chestiunea legii. D. mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului : Ordinea de zi se referă la toată chestiunea sporturilor. D. prof. I. Gheorghiu, șeful Sportului Românesc : Deci, chestiunea legii nu se mai pune. D. mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului : Nu discutăm legea, ci discutăm principiile directoare și pe urmă vom vedea ce este necesar să facem în cadrul inițiativei particulare și in cadrul Statului. D. prof. I. Gheorghiu, șeful Sportului Românesc , începînd din luna septembrie, după directivele date de dv., am apelat la Instituțiunile de Stat și la Întreprinderile particulare să introducă sub forma de recreație pentru întreg aparatul funcționăresc și ia acest scop a fost demonstrația de la 11 octombrie, ordonată de dv., unde au participat toate oficialitățile pentru a vedea ce s-a putut realiza într-o instituțiune dată de model de dv., și anume In Instituțiunea Poștelor. (Va urma) Stenograma ședinței din ianuarie 1944 Cu o intirziere de aproape o lună — ni se promisese deschiderea acestei expoziții la sfirșitul lunii septembrie .— Uniunea română a producătorilor industriali și comercianților independenți prezintă publicului larg. . sub genercul „Elipil 54" prima expoziție organizată de întreprinzătorii particulari. Expoziția este organizată la sediul Uniunii, in Strada Coșbuc nr. 1 București. Organizatorii au dorit ca această primă manifestare expozițională a întreprinzătorilor particulari să fie prezentată publicului cu ocazia TIB ’SO, fapt ce nu a fost posibil datorită lipsei materialelor absolut necesare organizării unui spațiu expozițional. Cu toată această lipsă, „Expo 54" este totuși o manifestare expozițională decentă, relevind prin chiar folosirea și organizarea spațiului restrîns in care sunt prezentate exponatele, potențialul creativ al celor care doresc să facă ceva absolut serios. Ce vrea această primă expoziție de acest gen? Ne răspunde domnul Gabriel Mâncat președintele Uniunii române a producătorilor industriali și comercianților independenți. „Ideea de organizare a expoziției este relevarea intr-un dialog multiplu a potențialului creator al întreprinzătorilor români. Dorim ca această expoziție, intitulată sugestiv „Expo 54" de la numele decretului 54 care a permis activitatea întreprinzătorilor particulari, să fie un prim test de piață și în consecință un test social în legătură cu aceste produse. Urmărim cu mare interes impactul, raportul care se vor releva din această întilnire a producătorului particular, comerciantului privat cu marea a masă a consumatorilor. EXPO 54 Este Intr-adevăr un dialog deschis intre cei care produc și comercializează cu cei care vor fi beneficiarii serviciilor oferite, pentru că, intr-un răstimp de trei luni in această expoziție vor fi rulate atît exponatele cit și firmele producătoare, astfel incit cei mai mulți sau aproape toți membrii uniunii vor putea prezenta și vinde, vor afla, interesul trezit de produsele realizate. Cererea și oferta se vor confrunta liber In dialogul dintre producători, comercianți și consumatori. In sfirșit, o expoziție la care nu numai, vom admira exponatele, vom privi cu jind la lucruri pe care vom fi siguri că nu le vom găsi niciodată pe piață, ci o expoziție la care putem cumpăra, ba chiar ne putem exprima liber părerile către chiar cei care produc, putem oferi soluții, sau putem avansa cereri privind ceea ce am dori să găsim, să ni se ofere. De asemenea, această expoziție, în prima decadă a lunii decembrie, se va internaționaliza in ceea ce privește vizitatorii datorită efortului celor care au organizat-o în a face cunoscută această manifestare în mijloacele mass-media din străinătate și prin legăturile directe pe care le are Uniunea cu Europei. Produsele expuse din punct de vedere calitativ și estetic de categorie superioară și sunt încorporează resurse materiale ieftine dar,in același timp cu mare valoare socială, și de piață, valoare dată de efortul creativ al producătorilor. Din punct de vedere al diversității acestor produse există o gamă largă, prezentată de la confecții (firmele Stil, No. 1), marochinărie, încălțăminte (firma Miss Timișoara), broderie (Asociația Olteanu), obiecte de sport (Alpin Util) și chiar băuturi (firma AS din Sfântu Gheorghe). Nu lipsesc produsele industriale oferite de firmele Cresida și Helios. Majoritatea produselor de larg consum și industriale sunt de excepție din punctul de vedere al creativității, al noutății. Vă invităm și noi, alături de Uniunea română a producătorilor industriali și comercianților independenți să vizitați „Expo 54“, să intrați in dialog cu producătorii, să cumpărați dacă vă place ceva. Este vorba despre produse aniiiat, și să reveniți! Da, să reveniți, pentru că, deși mic, spațiul destinat expoziției nu este încă folosit decit în proporție de aproximativ 30 la sută. Deci, în oricare zi din cele trei luni cu va fi deschisă, expoziția poate găzdui și prezenta produsele unor firme noi, și chiar produsele expuse pe care le-ați admirat la firmele prezente vor fi înlocuite dacă oferta va corespunde cererii și exponatele se vor vinde. Noi, dacă aveți încredere în ceea ce vă spunem, am observat incă de la primul exponat că oferta. Încă mică, răspunde, pe deplin cererii foarte mari a pieței. Aceasta este părerea noastră, iar părerile dumneavoastră, ale vizitatorilor și potențialilor cumpărători, sunt așteptate cu deosebit interes de organizatorii manifestării „Expo 54" și de producătorii și comercianții particulari". CRISTINA BÁLINT I JOI 1 NOIEMBRIE 1990 Ce e cu ..Editura Națională V (Urmare din paginizarea editurii ca comercială pe acțiuni, Societate enunțînd și trei variante posibile ale relațiilor viitoare ale editurii ,cu publicațiile administrate, respectiv: încheierea unor contracte de prestări servicii pentru redacțiile care vor dori să colaboreze in continuare cu editura, asocierea unor redacții cu editura in cadrul Societății comerciale, organizarea de către Unele redacții a unor forme de administrare proprii și renunțarea la serviciile editurii. 5. încâlcind grav și cu bună știință decizia Consiliului de conducere al Editurii liberă“, fără consultarea „Presa nici unei redacții, motivînd existența unor așa zise „presiuni de la guvern", directorul economic Ion Ciucescu a elaborat Expunerea de motive care a stat la baza Hotărîrii Guvernului României privind reorganizarea unei instituții autonome, Editura „Presa liberă“, ca întreprindere de stat subordonată guvernului, sub denumirea de „Editura Națională“. Legat de acest aspect, considerăm că promovarea proiectului de Hotărire La domnul prim-ministru Petre Roman a Constituit un abuz al fostului Departament pentru Comunicații de Masă al Guvernului. 6. Editura „Presa liberă“, în consens cu punctul de vedere al S.Z.R. și al tuturor redacțiilor încadrate fără acordul lor în regia autonomă „Editura Națională“, consideră că. Hotărirea nr. 1048 din 8 octombrie 1990 constituie atingerea libertății presei precum și a instituțiilor autonome și independente implicate în acțiunea de apariție a presei. Folosesc acest prilej pentru a ruga Guvernul României, pe domnul prim-ministru Petre Roman să redea statutul anterior de instituție cu autonomie totală și financiară Editurii „Presa liberă", prin anularea Hotărîrii de înființare a regiei autonome „Editura Națională“. S-ar reveni în acest mod la statutul de deplină independență deținut anterior datei de 8 octombrie 1990 de către toate redacțiile și publicațiile incluse, fără consultarea lor într-o formulă de instituție subordonată Guvernului. v. ii I.p.S. Victoria oferă spre Vinzare următoarele mijloace fixe scoase din funcțiune : stație de luat vederi ; camionete T.V. avariate ; mașini de cusut; case de marcat. Relații suplimentare la tel. 15 7167 și 14 3216 pină la orele 15. TONER Agfa 749 pentru X41. TeL 413319 — După ora 16. (7934) MOBILA stil pentru sufragerie (excepțională, 11 piese), bibliotecă (215/40/ 170)), schiuri, paltoane (52). Tel. 33 2819 după 15. (7696) FIAT (Tipo) Turbo Diesel fabricație 1989, bord electronic, yală centrală, sistem frînă ABS, culoare gri metalizat, geamuri electrice. Preț nediscutabil 6 000$. Tel. 66 33 36 ora 16—20. Aștept provincia. (87 80) TELEVIZOANE color Goldstar, diagonala 51 cm, passecam 39 programe, garanție 1 an. Informații Pitești 976/ 3 29 32, București 90/48 55 14 — 47 54 52. (9300) CUMPĂRĂRI CUMPĂR apartament 2—3 camere și garsonieră spațioasă. Tel. 50 51 27. (7714) IN valută cumpăr garsonieră Central sau Dr. Taberei. Tel. 26 36 88. (7864) MAGNETOFON Majak 205 și TV Sport sau Olt pentru piese. 27 58 38. (9339) TINAR încadrat necăsătorit, prezentabil, 28 ani, 1,79, suplu, ochi negri, șaten, nebăutor, nefumător, situație bună doresc in vederea căsătoriei domnișoară drăguță 18—24 ani suplă, sensibilă situație bună, fără obligații. Răspuns la C.P. 61—57 — București. (7544) AGENȚIA Matrimonială — Căminul nostru vă oferă partenerul din țară sau străinătate pentru căminul dorit. Expedieri gratuit formulare. C.P. 51—74 București, 76550. (5533) TINARA intelectuală încadrată 36 ani doresc cunoștință adecvată în vederea căsătoriei. Căsuța agenției (7915) AGENȚIA matrimonială Familia mea la dispoziția dr. Apelați cu încredere, în colaborare cu Studio 22 — Roma vă oferim și parteneri din Italia. Adresa : — C.P. 77—118, C.P. 77, cod 74300, București. (7918) DIVERSE PROMOȚIA 1970 a Liceului Economic nr. 3 București anunță aniversarea a 20 de ani în ziua de 24 noiembrie 1990. Relații la Constantin Petrescu telefon 37 6295 și Aurel Popescu 27 65 05. (9328) MEDITAȚII matematică, română, franceză. TeL 74 41 27.1 (7922) MEDITEZ pentru admitere la Facultatea de Arhitectură. Tel. 37 75 33 — 37 03 12. (7794) DOAMNA prezentabilă roasă, posedilă cu garaj degrădină, ofer pensiune compleșită la intelectual pensionar între 65—70 ani. O.P. Nr. 0.10 — Otopeni. (7629) TINAR încadrat, caut garsonieră remobilată. Tel. 77 01 84 OFER spre închiriere apartament 3 camere mobilate plus garaj. Tel. 45 92 09 — 77 25 02. Plata în valută. (7776) APARTAMENT superb, mobilat, telefon, închirier 1—5 ani la firmă sau familie străină (valută). 18 22 20 — 33 92 51. , (8627) PIERDERI PIERDUT cîine negru, zgardă metalică cu pedigree (ocrotit), bolnav in tratament, zona Spital Colțea 24 oct. Recompensă mare. Relații 14 96 06 — 48 55 50 DECESE (76061 COPIII și nepoții anunță cu durere stingerea din viață la 30 octombrie 1990 a bunei și blindei mame și bunici SOFIA ANGHELUȚA, născută NICOLAU. înhumarea va avea loc la cimitirul „Eternitatea“ din Galați. Relații la telefon L34/150 27. COLECTIVUL D.C.E. MEFIN este alături de colegul lor George Angheluță în greaua încercare, pricinuită de pierderea mamei sale. Sincere condoleanțe. COLOCATARII sunt alături de familia celui ce fost CONSTANTIN ADLER, a stins fulgerător din viață. Slujba, astăzi orele 12, biserica Sfintii Andrei din Șoseaua Chitila, înmormintarea la cimitirul Chitila (Post control). TINERETUL LIBER VÎNZĂRI MATRIMONIALE ÎNCHIRIERI UNIVERSITATEA „AL I. CUZA" IAȘI anunță scoaterea la concurs a următoarelor posturi: (Urmare din numărul trecut) FIE FACULTATEA DE FILOSOCatedra de Filosofie și Logică — Conferențiar, disciplinele , Filosofia istoriei, Etică profesională, Filosofie, poz. 6 — Conferențiar, disciplinele : Ontologie generală, Introducere in filosofie, Filosofie, poz. 7 — Conferențiar, Hermeneutica, Curs disciplinele: aplicativ (interpretarea textelor), Filosofie, poz. 8 — Conferențiar, disciplinele! Logică, Filosofia acțiunii și Logica aplicativă. Aplicații ale matematicii la științele sociale, Și umane, poz. 9 — Lector, disciplinele: Filosofie, Filosofia științei, Epistemologie, poz. 16 Catedra de Sociologie și Politologie - Preparator, disciplinele : Metodologie sociologică, poz. 6 Catedra de Psihologie — Profesor, disciplinele: Psihologie generală, Psihologie și Pedagogie, poz. 3 Catedra de Pedagogie — Conferențiar, disciplinele: Pedagogie și Psihologie poz. 4 —■ Conferențiar, disciplinele : Pedagogie, Pedagogie și Psihologie, poz. 5 — Lectori, disciplinele: Pedagogie, Psihopedagogia organizării învățămîntului special, Pedagogie și psihologie, poz. 7 — Lector, disciplinele: Istoria pedagogiei, Pedagogie și Psihologie, poz. 10 Catedra de Educație fizică — , Profesor, disciplinele : Educație fizică și sportivă, Educație fizică, Handbal, poz. 1— Conferențiar, disciplinele : Gimnastică ritmică, Educație fizică, poz. 4 — Conferențiar, disciplinele : Tenis de cîmp. Educație fizică, Handbal, poz. 5 — Conferențiar, disciplinele : Natație, Gimnastică, Educație fizică, Tenis de masă, poz. 6 — Lector, disciplinele : Schi, Fotbal, Educație fizică, poz. 10 Practică, orientare turistică — Asistent, disciplinele: Educație fizică, Practică orientare turistică, poz. 14 Catedra de Istoria filosofie și axiologie — Profesor, disciplinele Istoria filosofiei contemporane, Istoria filosofiei românești, poz. 3 — Conferențiar, disciplinele: Istoria și filosofia religiei, Metodica predării filosofiei, Istoria filosofiei, poz. 6 — Conferențiar, disciplinele: Istoria și filosofia culturii, Filosofia culturii, Practică, poz. 7 FACULTATEA DE ISTORIE Catedra de Istoria României — Conferențiar, disciplinele : Metodica predării istoriei, Pregătire definitivat și gradul II, Practică pedagogică, poz. 7 Catedra de Istorie Universală — Profesor, disciplinele : Curente și idei in istoriografia actuală, Tendințe și modernitate în societatea românească din sec. XVIII și primele decenii ale sec. XIX, Istoria civilizațiilor: Pregătire definitivat și gradul II, poz. 4 — Conferențiar, disciplinele : Istoria economiei naționale, poz. 9 FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE Catedra de management-marketing — Profesor, disciplinele : Economia și organizarea ergonomică a muncii, poz. 3 — Conferențiar, disciplinele : Economia ramurilor de producție, Modelarea și simularea proceselor economice poz. 8 — Conferențiar, disciplinele : Economia și organizarea comerțului interior, Management și organizarea întreprinderii. Conducerea, organizarea și planificarea unităților economice, poz. 9 — Conferențiar, disciplinele : Management, Management comparat, Practică producție, poz. 10 — Lector, disciplinele : Teoria eficienței economice, Proiecte economice, poz. 19 — Asistent, disciplinele Previziuni macroeconomice, Proiecte economice, Merceologia produselor nealimentare, poz. 23 — Asistent, disciplinele : Mănagement și organizarea întreprinderilor, Strategia și planificarea dezvoltării unităților industriale, Organizarea și strategia dezvoltării unităților de construcții, Fundamentale economice ale Investițiilor, Practică producție, poz. 25 Catedra de Economie Politică — Profesor, disciplinele : Economie politică, poz. 4 Catedra de Contabilitate, Informatică de gestiune și Analiză Economică — Profesor, disciplinele : Control financiar și exp. contabilă, Contabilitate comercială. Tehn. moderne de cond. contab. Practică în producție, a poz. 2 — Profesor, disciplina : Analiză economică, poz. 4 — Conferențiar, disciplinele : Analiză economică, Contabilitate industrială, poz. 9 — Conferențiar, disciplinele : Proiect, sist. im. fin. contabile, Contabilitatea exterior, Bazele opt. de comerț informaticii, poz. 10 — Conferențiar, disciplinele : Contabilitatea unităților agricole, Proiecte economice, poz. 11 — Conferențiar, disciplinele : Limbaje de programare și bănci de date, List. integr. de intel. artificială in contabililitate, Costuri și prețuri, poz. 12 — Conferențiar, disciplinele : Costuri și prețuri, Contabilitate națională, Contabilitate în comerț, poz. 13 — Preparator, disciplinele : Limbaje de programare și bănci de date, poz. 33 Catedra de Finanțe și Credit — Profesor, disciplinele : Finanțele întreprinderii, Echilibrul Financiar, Practică, poz. 3 ‘— Conferențiar, disciplinele : Relații, valutar-financiar internaționale, Proiecte economice, Organizarea, finanțarea și creditarea societăților mixte, Organisme financiar bancare internaționale, Practică, poz. 9 — Asistent, disciplinele : Monedă și credit, Proiecte economice, Relații financiar valutare internaționale, poz. 15 Catedra de Economie Agrară și Statistică — Profesor, disciplinele: Analiză microeconomică, Conducerea unităților agricole și silvice, îndrumare practică, poz. — Conferențiar, disciplinele: Prognoză și strategia macroeconomică, Management general, Economia silviculturii și apelor, îndrumare practică, poz. 1.4 — Conferențiar, disciplinele: Organizarea unităților agricole și silvice, Economia fondului funciar, Modelarea proceselor economice in sistemul agroalimentar, îndrumare practică, poz. 1.5 — Asistent, disciplinele: Economie agrară. Organizarea unităților agricole și silvice, Proiecte economice, Economia agroalimentară, îndrumare practică, poz. 1.8 Catedra de Economia agriculturii și silviculturii. Statistică _ — Lector, disciplina : Statistică teoretică și economică, poz. 2.3. FACULTATEA DE LITERE Catedra de limba română ;— Conferențiar, disciplinele : Limba română contemporană. Curs și sem. spec, limbă română. Gramatica lb. române, poz. 11. — Preparator, disciplina: limba română contemporană, poz. Catedra de literatura română — Profesor, disciplinele : Istoria literaturii române, Curs și sem. spec. de lit. română, poz. 8. — Conferențiar, disciplinele : Istoria literaturii române, Teorie literară, Sociologia lit., poz. 14. *