Tineretul Liber, noiembrie 1990 (Anul 2, nr. 265-290)

1990-11-01 / nr. 265

I ;TINERETUL LIBER" pag. 2 sentiment GEORGE MIHĂIȚĂ vă răspunde: „O voi prieteni / Poezia nu este lacrimă / Ea este însuși prinsul / Lacrima celui care / Trebuie să fie fericit“­­ — NICHITA STANESCU. A apărut pe cer pentru noi un al doilea Luceafăr. Haideți să-l numim Nichita Stănescu. Ne va­ urmări in continuare cu marea-i bunătate și înțelegere. Voi, cei care mi-ați trimis poezii, sunteți extraordinari. Vă mulțumesc. Simt că vă ne­dreptățesc. Nu vă pot publica pe cât de multe și frumoase versuri mi-ați trimis. Dar să nu lungesc vorba, căci . Vă iau din spațiu. Gata. Universul poetic. COPACUL ÎNFLORIT „Dragostea ne face să semănăm cu primăvara / la fel de veseli și de frumoși ca ea / iar sufletul nostru este toc­mai copacul înflorit, / ar fi păcat să vină prea curind toam­na“. Ți-am ascultat și propunerea Camelia Drexeler. Cîști­­gătorilor să li se acorde șansa de a răspunde unor scrisori. ORIGINE „Te-ai așezat pe iarbă și brusc m­-am întrebat / dacă nu cumva omul s-a născut din pământ / și nu din maimuță așa cum spunem toți. / Ai pășit un rîu / oare omul nu a născut dintr-o curgere zbuciumată spre un țărm liniștit ? / Ar fi... mai poetic decât un animal alergând printre liane... / Te-am sărutat pe timplă înfiorat de gustul buzelor tale / și atunci am simțit... omul s-a născut din iubire / din durere și speranță / iar cel ce-mi va spune că omul a fost maimuță va fi un nebun“. Stimați prieteni, eu nu comentez poeziile voastre, vă las pe voi. Sunt convins că mulți sunteți m­ai specialiști decit mine. Mulțumesc lui Vașca Sebastian din Brașov pentru versurile de mai sus. TRECUTE FLORI „Flori ar mai fi, dar prețuitele cuvinte ! s-au stins lucind bizar pe buze reci / iar dacă totuși tu o să mai treci / pe sub castanii­ noștri,­ adu-ți ăifu­htie“. Nu te-ai făcut­ de rî% Laura Andriță, așa cum credeai, din contră, ai șanse să devii poetă. Succes. SURÎSUL GIOCONDEI „Femeia, comoara de taine a vieții / ascunde enigma surî­­sului ei / fecunda rodire ce dă tinereții belșugul luminii erupt în seintei. / Prin ani ea adună esența trăirii în lacrimi de aur, sclipind spre „a fi“ / scrisul ei tainic — efectul iubirii / cind Ea se întoarce mai pură-n copii“. Ești cuce­ritoare. Maria Ardeleanu. Versurilor tale (așa cum m-ai rugat) le-am găsit un sertărel în inima mea. FARA TITLU „Păcat că din atita dor / nu se mai naște un fior / tu spune-mi chiar de nu-ți­­ fi firea / din tot, rămîne aminti­rea... ?!“. Rămin, Roxana Craioveanu, amintirea și regretul meu că n-am putut să-ți public poeziile în întregime. AMAR DE CIREȘI „Ce amare sînt cireșele amare / cînd timpul nu ne e încă, or le e prea tîrziu / poate că nici cuvintelor noastre seva nu le-a fost coaptă. / S-au grăbit să-nmugurească / înainte ca noi să fi-n verzit unul in altul". Versurile tale, Magda T., flori adevărate, au prins rădăcini și-n sufletul meu. Zgircit, cum sunt, o­fer astăzi un mugur din buchetul trimis de tine. El va-nflori curind. RUGA „Așteaptă-mă iubire / vioară, șî-ți voi fi arcuș­i columnă, și-ți voi fi lumină... / așteaptă-mă iubire / dor lingă dor, și-ți voi fi descins sămință, și-ți voi fi pămint / să-nflorești în mine“. Și cu o floare Se poate face primăvară. Ea se cheamă Antoaneta I. MUGURELE SPERANȚEI „Există o zi / există un om / există o singură iubire­­ și cînd toate acestea vor invada cerul ființei mele voi îndrăzni a exista și eu“. Mă bucur că exiști, Mihaela Gheorghe. Res­pirăm împreună. Legea fondului funciar PĂMÎNTUL, O NOȚIUNE CARE TREBUIE BINE DEFINITĂ­ împărțirea pămintului pe ca­tegorii de folosință este un act nu numai științific, ci m­ai ales de ordin economic, privit prin prisma eficienței (efortului) muncii. Dar, înainte de toate pă­­mintul trebuie declarat bun na­țional, fără putința de a se a­­tenta la stricarea lui, pentru a fi păstrat intact și pentru gene­rațiile viitoare. Deci, normal, ca la primul capitol de lege, de la primul articol să se stipuleze : „Terenurile de orice fel, indife­rent­ de destinație, de titlul pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României“. Conside­răm, din mai multe surse nu neapărat de sorginte ecologică, faptul că ar fi necesară și o pre­cizare privind interdicția de a degrada pămîntul, fie voit, fie prin­­ imprudență, pentru care să se prevadă și sancțiuni severe. In ce privește textul articolului 2 așteptăm opiniile de speciali­tate, deoarece aici se prevăd destinațiile fondului funciar, destinații care interesează di­rect pe viitorii inițiatori de in­vestiții sau agricultori. Iată-le : • terenuri cu destinație agrico­lă, care se împart­ în terenuri a­­gricole direct productive —• a­­rabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantații de hamei și duzi, pășunile, tinerele, serele, solariile, răsadnițele alte asemenea — cele cu vege­și­tație forestieră, dacă nu fac parte din amenajările silvice, sau pajiști parțial împădurite, cele ocupate cu construcții instalații agrozootehnice, ame­n­­najări piscicole și de îmbunătă­țiri funciare, cu drumuri tehno­logice și de exploatare a­­gricolă, platforme și spații de depozitare care servesc nevoile producției agricole — și terenurile neproductive care neavînd alte folosințe pot fi a­­menajate și folosite pentru pro­ducția agricolă , terenuri cu destinație forestieră și terenurile împădurite sau anume cele care servesc nevoile de cul­tură, producție ori administrare silvică, terenurile destinate îm­păduririlor și cele neproductive care însă nu pot fi amenajate pentru producții agricole — stîncării, abrupturi, bolovănișu­­ri, ape, ravene, torenți — toate dacă sunt cuprinse in amenaja­­mentele silvice (deci, aici acțio­nează o jurisdicție specifică­­) • terenuri aflate permanent sub ape și anume albiile minore ale Cursurilor de ape, cuvetele lacurilor de acumulare la nive­lurile maxime de retenție­­ si fundul apelor maritime interioa­re și al mărilor teritoriale • terenurile din intravilan afe­­rente localităților urbane și ru­rale pe care sunt amplasate con­strucțiile, alte amenajări ale localităților, inclusiv terenurile agricole și forestiere , terenu­rile cu destinații speciale cum sunt cele folosite pentru căile de comunicații rutiere și feroviare, construcțiile navale și cu clădirile și instalațiile aeriene afe­rente, construcții și instalații hi­drotehnice și termice, de trans­port al energiei electrice, de te­lecomunicații, exploatările mi­niere și petroliere, cariere și halde de orice fel, pentru ne­voile de apărare, rezervațiile și monumentele naturii , precum și pentru alte destinații asemănă­toare. Oricît de instructiv ar fi acest articol, iată ce ne spune Victor Savin, inginer la Golgiu de Neamț : „Pămint nu înseamnă numai acea întindere plană din ■ Bărăgan care rodește de la sine. Pe acest principiu zona de cim­­pie a fost mai săracă decit cea de deal, unde s-a depus muncă mai multă pentru recoltă, dar­­ și ciștigurile s-au dovedit înze­cite. Calitatea pămintului o dă in ultimă instanță omul, dar nu­mai dacă acesta ii cunoaște pu­terea. Cine nu-și cunoaște pă­mântul de sub picioare poate să-și ia lumea in cap !“ De fapt toate aceste terenuri aparțin (deocamdată în pro­iect) fie de domeniul public, fie de domeniul privat. Separația în­cepe aici (art. 5) , aparțin do­meniului public terenurile pe care sunt amplasate construcții de interes public, piețe, căi comunicație, rețele stradale de parcuri publice (cu toate că pri­si­­atizarea a pătruns în unele Sta­te și aici !), albiile rîurilor și flu­viilor, fundul apelor maritime interioare (nu cunosc acest caz la noi !) și ale mării teritoriale, terenuri pentru rezervații și monumente ale naturii (care sub acest pretext acopereau parcuri personale de vinătoare !), tere­nuri pentru nevoile apărării sau pentru alte folosințe care, potri­vit legii, sunt de domeniul pu­blic ori care prin natura lor sunt de interes public. Terenu­rile care fac parte din dome­niul public sunt scoase din cultul civil, dacă prin lege cir­m­ se prevede altfel. Dreptul de proprietate asupra lor este im­prescriptibil ! Prima concretizare asupra do­meniului privat (dreptul țăra­nului asupra pămintului !) se face la art. 6 : „Fac parte din domeniul privat terenurile — al­tele decit cele prevăzute la art. 5 asupra cărora se exerci­tă un drept de proprietate pri­vată sau un alt drept real de către persoane fizice sau juri­dice“. Dar, înainte de a trece la mo­dul de reconstituire și stabilire a dreptului de proprietate asu­pra terenurilor,­­faptul care doare cel mai tare în utlima ju­mătate de secol­­) mai există un articol mai mult de natură nota­rială care prevede, (art. 7) că fondul funciar și în mod cores­punzător dreptul de proprie­tate și celelalte drepturi reale trebuie să fie evidențiat în mod strict în documentele de cadas­tru funciar,­ în registrele cele, și în amenajamentele agri­sil­vice in condițiile prezentei legi. Prin această riguroasă evidență se înlătură posibilitatea fraude­lor, a furturilor de pămint prin „mutarea, gardului în timpul nopții“ sau mistificarea testa­mentelor de moștenire și succe­siune. O primă impresie este aceea că totuși nu înțelegem de ce ne ferim să facem­ o reformă a­­grară în toată puterea cuvântu­­lui. Mai ales că, anticipind tema următoare de dezbatere cu un specialist în materie, acesta ne spunea că „reconstituirea și sta­bilirea clientului de proprietate asupra terenurilor nu este un lucru de joacă ; este nevralgic al acestei legi, punctul atît teoretic, cit și practic !“. ST. DORGOSAN MAREISMUL ION ANTONESCU §1 SPORTUL ROMÂNESC col D. prof. I. Gheorghiu, șeful Sportului Românesc . Am cău­tat sa stabilesc o colaborare între toate instituțiile care au în preocuparea lor această ac­tivitate sportivă. Am colaborat cu Oficiul de Educație al Ti­neretului, cu Inspectoratul Ge­neral al Pregătirii Premilitare, cu toate instituțiile de sport create din inițiativă particu­lară. Mai mult decit atît, în ultima vară am căutat să vin , în ajutorul celorlalte institu­­țiuni formîndu-le cadre. în acest scop, am avut in vara trecută tabere, unde am pregătit 800 tineri școlari, 600 tineri premilitari pentru dife­rite sporturi. Aceste sporturi au fost organizate de Federațiu­­nile sportive de specialitate, în , tabere la munte și la mare. Am reușit ca să mărim nu­mărul grupurilor sportive. Am găsit numai 60 000 membri și astăzi avem 115 000 membri sportivi. D. mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului . Numă­rul n-are importanță, ci valoa­rea lor. D. prof. I. Gheorghiu, șeful Sportului Românesc . Proble­­­­ma organizării sporturilor ne-a preocupat în primul raid, de unde la venirea mea am găsit numai cîteva centre sportive, am căutat să fac astfel de cen­tre pe tot întinsul țării și am creat districte sportive in fie­care județ. Datorită concursului dat Ministerul de Interne, care de dispus ca primarii și prefecții­­ să facă parte în mod efectiv din aceste organe de conduce­re, pe care le-am creat , in fie­care județ, în fiecare capitală de județ, am ajuns să avem or­gane de conducere a sportului în toată țara. Pe tot teritoriul țării avem organe­ centrale care conduc întreaga activitate a sportului din orașe. Activitatea sportivă de la sate este îndrumată și condusă de către căminele populare și de către cadrele pregătirii mi­litare și extra­școlare. Sportul românesc nu are direct nici un organ care să activeze la sate. Cadrele pregătirii premilita­­re și extrașcolare, precum și fundațiile culturale colaborea­ză la această activitate spor­tivă. Deci, in privința cadrelor ne folosim mai mult de căminele culturale. D. mareșal Ion Antonescu. Conducătorul Statului : Tre­buie să luăm lucrurile In mod sistematic. Noi avem In Stat a­­numite organe de direcție, in­stituții de Stat, începînd cu Armata, și termenimd cu cele­lalte instituții publice, școli și chiar cu celelalte Instituții ad­ministrative de care trebuie să ne folosim în primul rînd și pe urmă de celelalte Instituțiuni de inițiativă particulară. Tre­buie să vedem cum se soluțio­­nează problema în cadrul in­­stituțiunilor de Stat și pe urmă să vedem cum se soluționează problema in cadrul instituțiu­­nilor particulare. Acestea sunt cele două linii directoare pe care trebuie să mergem pentru soluționarea problemei. In cadrul acesta trebuie să se miște acțiunea noastră, în instituțiunile de Stat, începînd de la armată și terminînd cu instituțiunile particulare, de la sate pină la orașe. Sa vedem cum trebuie să se Încadreze chestiunea aceasta in Stat, cum trebuie să se dirije­ze și cu ce mijloace anume. Problema trebuie văzută in ansamblul ei. Așa trebuie ana­lizată problema, nu ? Este o chestiune de Stat de care trebuie să se ocupe toată administrația, toa­e instituțile pe care le are Statul sub co­n­­ducerea sa și apoi acțiunea trebuie să se întindă la toate Instituțiunile particulare. Statul trebuie să dea direc­tive, Statul trebuie să contro­leze, să supravegheze modul de organizare a sporturilor pentru a nu ajunge la acele instituții sportive, așa cum am ajuns cu boxul, unde știți ca s-a petrecut și ce se petrece incă. D. prof. I. Gheorghiu, șeful Sportului Românesc . M-am re­ferit la ordinea de zi, de aceea am pus, in primul rind, ches­tiunea legii. D. mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului : Ordi­nea de zi se referă la toată chestiunea sporturilor. D. prof. I. Gheorghiu, șeful Sportului Românesc : Deci, chestiunea legii nu se mai pune. D. mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului : Nu dis­cutăm legea, ci discutăm prin­cipiile directoare și pe urmă vom vedea ce este necesar să facem în cadrul inițiativei par­ticulare și in cadrul Statului. D. prof. I. Gheorghiu, șeful Sportului Românesc , începînd din luna septembrie, după directivele date­ de dv., am apelat la Instituțiunile de Stat și la Întreprinderile particulare să introducă sub forma de re­creație pentru întreg aparatul funcționăresc și ia­ acest scop a fost demonstrația de la 11 octombrie, ordonată de dv., unde au participat toate oficia­litățile pentru a vedea ce s-a putut realiza într-o­ instituțiu­­­ne dată de model de dv., și anume In Instituțiunea Poște­lor. (Va urma) Stenograma ședinței din ianuarie 1944 Cu o intirziere de aproape o lună — ni se promisese des­chiderea acestei expoziții la sfirșitul lunii septembrie .— Uniunea română a producăto­rilor industriali și comercianți­lor independenți prezintă pu­­b­licului larg. . sub gener­cu­l „Elipil 54" prima expoziție or­ganizată de întreprinzătorii­­ particulari. Expoziția este or­ganizată la sediul Uniunii, in Strada Coșbuc nr. 1 București. Organizatorii au dorit ca aceas­tă primă manifestare expozi­­țională a întreprinzătorilor par­ticulari să fie prezentată pu­blicului cu ocazia TIB ’SO, fapt ce nu a fost posibil datorită lipsei materialelor absolut ne­cesare organizării unui spațiu expozițional. Cu toată această lipsă, „Expo 54" este totuși o manifestare expozițională de­­­centă, relevind prin chiar folo­sirea și organizarea spațiului restrîns in care sunt prezentate exponatele, potențialul creativ al celor care doresc să facă ceva absolut serios. Ce vrea această primă expoziție de acest gen? Ne răspunde domnul Gabriel Mâncat președintele Uniunii române a producătorilor indus­triali și comercianților inde­pendenți. „Ideea de organizare a expo­ziției este relevarea intr-un dialog multiplu a potențialului creator al întreprinzătorilor români. Dorim ca această ex­poziție, intitulată sugestiv „Expo 54" de la numele decre­tului 54 care a permis activita­tea întreprinzătorilor particu­lari, să fie un prim test de piață și în consecință un test social în legătură cu aceste produse. Urmărim cu mare in­teres impactul, raportul care se vor releva din această întilnire a producătorului particular, comerciantului privat cu marea a masă a consumatorilor. EXPO 54 Este Intr-adevăr un dialog deschis intre cei care produc și comercializează cu cei care vor fi beneficiarii serviciilor ofe­rite, pentru că, intr-un răstimp de trei luni in această expo­ziție vor fi rulate atît expona­tele cit și firmele producătoa­re, astfel incit cei mai mulți sau aproape toți­ membrii uniu­nii vor putea prezenta și vin­de, vor afla, interesul trezit de produsele realizate. Cererea și oferta se vor confrunta liber In dialogul dintre producători, comercianți și consumatori. In sfirșit, o expoziție la care nu numai, vom admira exponatele­, vom privi cu jind la lucruri pe care vom fi siguri că nu le vom găsi niciodată pe piață, ci o expoziție la care putem cum­păra, ba chiar ne putem ex­prima liber părerile către chiar cei care produc, putem oferi soluții, sau putem avansa ce­reri privind ceea ce am dori să găsim, să ni se ofere. De asemenea, această expoziție, în prima decadă a lunii decem­brie, se va internaționaliza in ceea ce privește vizitatorii da­torită efortului celor care au organizat-o în a face cunoscu­tă această manifestare în mijloacele mass-media din străinătate și prin legăturile directe pe care le are Uniunea cu Europei. Produsele expuse din punct de vedere calitativ și estetic de categorie superioară și sunt în­corporează resurse materiale ieftine dar,­­in același timp cu mare valoare socială, și de pia­ță, valoare dată de efortul creativ al producătorilor. Din punct de vedere al diversității acestor produse există o gamă largă, prezentată de la confec­ții (firmele Stil, No. 1), maro­­chinărie, încălțăminte (firma Miss Timișoara), broderie (A­­sociația Olteanu), obiecte de sport (Alpin Util) și chiar bău­turi (firma AS din Sfântu Gheorghe). Nu lipsesc produ­sele industriale oferite de fir­mele Cresida și Helios. Majori­tatea produselor de larg con­sum și industriale sunt de ex­cepție din punctul de vedere al creativității, al noutății. Vă in­vităm și noi, alături de Uniu­nea română a producătorilor industriali și comercianților in­dependenți să vizitați „Expo 54“, să intrați in dialog cu pro­ducătorii, să cumpărați dacă vă place ceva. Este vorba despre­ produse aniiiat, și să reveniți! Da, să reveniți, pentru că, deși mic, spațiul destinat expoziției nu este încă folosit decit în proporție de aproximativ 30 la sută. Deci, în oricare zi din cele trei luni cu­ va fi deschisă, expoziția poate găzdui și pre­zenta produsele unor firme noi, și chiar produsele expuse pe care le-ați­ admirat la firmele prezente vor fi înlocuite dacă oferta va corespunde cererii și exponatele se vor­ vinde. Noi, dacă aveți încredere în ceea ce vă spunem, am observat incă de la primul exponat că ofer­ta. Încă mică, răspunde, pe deplin cererii foarte mari a pieței. Aceasta este părerea noastră, iar părerile dumnea­voastră, ale vizitatorilor și po­tențialilor cumpărători, sunt așteptate cu deosebit interes de organizatorii manifestării „Expo 54" și de producătorii și co­mercianții particulari". CRISTINA BÁLINT I JOI 1 NOIEMBRIE 1990 Ce e cu ..Editura Națională V (Urmare din pag­­i­­nizarea editurii ca comercială pe acțiuni, Societate enun­­țînd și trei variante posibile ale relațiilor viitoare ale edi­turii ,cu publicațiile adminis­trate, respectiv: încheierea unor contracte de prestări ser­vicii pentru redacțiile care vor dori să colaboreze in continua­re cu editura, asocierea unor redacții cu editura in cadrul Societății comerciale, organi­zarea de către Unele redacții a unor forme de administrare proprii și renunțarea la ser­viciile editurii. 5. încâlcind grav și cu bună știință decizia Consiliului de conducere al Editurii liberă“, fără consultarea „Presa nici unei redacții, motivînd exis­tența unor așa zise „presiuni de la guvern", directorul eco­nomic Ion Ciucescu a elabo­­­rat Expunerea de motive care a stat la baza Hotărîrii Guver­nului României privind reor­ganizarea unei instituții auto­nome, Editura „Presa liberă“, ca întreprindere de stat sub­ordonată guvernului, sub denu­mirea de „Editura Națională“. Legat de acest aspect, consi­derăm că promovarea pro­iectului de Hotărire La dom­nul prim-ministru Petre­­ Ro­man a Constituit un abuz al fostului Departament pentru Comunicații de Masă al Gu­vernului. 6. Editura „Presa liberă“, în consens cu punctul de vede­re al S.Z.R. și al tuturor re­dacțiilor încadrate fără acor­dul lor în regia autonomă „Editura Națională“, conside­ră că. Hotărirea nr. 1048 din 8 octombrie 1990 constituie atingere­a libertății presei pre­­­cum și a instituțiilor autono­me și independente implicate în acțiunea de apariție a presei. Folosesc acest prilej pentru a ruga Guvernul României, pe domnul prim-ministru Pe­tre Roman să redea sta­tutul anterior­ de instituție cu autonomie totală și financiară Editurii „Presa liberă", prin anularea Hotărîrii de înființa­re a regiei­ autonome „Editu­ra Națională“. S-ar reveni în acest mod la statutul de depli­nă independență deținut an­terior datei de 8 octombrie 1990 de către toate redacțiile și publicațiile incluse, fără con­sultarea lor într-o formulă de instituție subordonată Guver­nului. v. ii I.p.S. Victoria oferă spre Vinzare următoarele mijloa­ce fixe scoase din funcțiu­ne : stație de luat vederi ; camionete T.V. avariate ; mașini de cusut; case de marcat. Relații suplimentare la tel. 15 71­67 și 14 32­16 pină la orele 15. TONER Agfa 749 pentru X41. TeL 413319 — După ora 16. (7934) MOBILA stil pentru su­fragerie (excepțională, 11 piese), bibliotecă (215/40/ 170)), schiuri, paltoane (52). Tel. 33 2819 după 15. (7696) FIAT (Tipo) Turbo Die­sel fabricație 1989, bord e­­lectronic, yală centrală, sis­tem frînă ABS, culoare gri metalizat, geamuri electrice. Preț nediscutabil 6 000$. Tel. 66 33 36 ora 16—20. Aș­tept provincia. (87 80) TELEVIZOAN­E color Gold­star, diagonala 51 cm, pas­­secam 39 programe, garanție 1 an. Informații Pitești 976/ 3 29 32, București 90/48 55 14 — 47 54 52. (9300) CUMPĂRĂRI CUMPĂR apartament 2—3 camere și garsonieră spa­țioasă. Tel. 50 51 27. (7714) IN valută cumpăr garso­nieră Central sau Dr. Ta­berei. Tel. 26 36 88. (7864) MAGNETOFON Majak 205 și TV Sport sau Olt pentru piese. 27 58 38. (9339) TINAR încadrat necăsăto­rit, prezentabil, 28 ani, 1,79, suplu, ochi negri, șaten, ne­băutor, nefumător, situație bună doresc in vederea că­sătoriei domnișoară drăguță 18—24 ani suplă, sensibilă situație bună, fără obligații. Răspuns la C.P. 61—57 — București. (7544) AGENȚIA Matrimonială — Căminul nostru vă oferă parte­nerul din țară sau străinătate pentru căminul dorit. Expedieri gratuit formulare. C.P. 51—74 București, 76550. (5533) TINARA intelectuală înca­drată 36 ani doresc cunoștință adecvată în vederea căsătoriei. Căsuța agenției (7915) AGENȚIA matrimonială Fa­milia mea la dispoziția dr. A­­pelați cu încredere, în colabora­re cu Studio 22 — Roma vă oferim și parteneri din Italia. Adresa : — C.P. 77—118, C.P. 77, cod 74300, București. (7918) DIVERSE PROMOȚIA 1970 a Liceului Economic nr. 3 București anun­ță aniversarea a 20 de ani în ziua de 24 noiembrie 1990. Re­lații la Constantin Petrescu te­lefon 37 62­95 și Aurel Popescu 27 65 05. (9328) MEDITAȚII matematică, română, franceză. TeL 74 41 27.1 (7922) MEDITEZ pentru admitere la Facultatea de Arhitectură. Tel. 37 75 33 — 37 03 12. (7794) DOAMNA prezentabilă r­oasă, posed­­ilă cu­ garaj de­grădină, ofer pensiune comple­și­tă la intelectual pensionar în­tre 65—70 ani. O.P. Nr. 0.10 — Otopeni. (7629) TINAR încadrat, caut garso­nieră r­emobilată. Tel. 77 01 84 OFER spre închiriere aparta­ment 3 camere mobilate plus garaj. Tel. 45 92 09 — 77 25 02. Plata în valută. (7776) APARTAMENT superb, mo­bilat, telefon, închirier 1—5 ani la firmă sau familie străină (valută). 18 22 20 — 33 92 51. , (8627) PIERDERI PIERDUT cîine negru, zgardă metalică cu pedigree (ocrotit), bolnav in trata­ment, zona Spital Colț­ea 24 oct. Recompensă mare. Re­lații 14 96 06 — 48 55 50 DECESE (76061 COPIII și nepoții anunță cu durere stingerea din via­ță la 30 octombrie 1990 a bunei și blindei mame și bunici SOFIA ANGHELU­­ȚA, născută NICOLAU. în­humarea va avea loc la ci­mitirul „Eternitatea“ din Galați. Relații la telefon L34/1­50 27. COLECTIVUL D.C.E. ME­­FIN este alături de colegul lor George Angheluță în greaua încercare, pricinuită de pierderea mamei sale. Sincere condoleanțe. COLOCATARII sunt ală­turi de familia celui ce fost CONSTANTIN ADLER, a stins fulgerător din viață. Slujba, astăzi orele 12, bi­serica Sfintii Andrei din Șo­seaua Chitila, înmorminta­­rea la cimitirul Chitila (Post control). TINERETUL LIBER VÎNZĂRI MATRIMONIALE ÎNCHIRIERI UNIVERSITATEA „AL I. CUZA" IAȘI anunță scoaterea la concurs a următoarelor posturi: (Urmare din numărul trecut) FIE FACULTATEA DE FILOSO­­Catedra de Filosofie și Logică — Conferențiar, disciplinele , Filosofia istoriei, Etică profe­sională, Filosofie, poz. 6 — Conferențiar, disciplinele : Ontologie generală, Introduce­re in filosofie, Filosofie, poz. 7 — Conferențiar, Hermeneutica, Curs disciplinele: aplicativ (interpretarea textelor), Filoso­­fie, poz. 8 — Conferențiar, disciplinele! Logică, Filosofia acțiunii și Lo­gica aplicativă. Aplicații ale matematicii la științele sociale, Și umane, poz. 9 — Lector, disciplinele: Filo­sofie, Filosofia științei, Episte­mologie, poz. 16 Catedra de Sociologie și Poli­tologie -­ Preparator, disciplinele : Metodologie sociologică, poz. 6 Catedra de Psihologie — Profesor, disciplinele: Psi­hologie generală, Psihologie și Pedagogie, poz. 3 Catedra de Pedagogie — Conferențiar, disciplinele: Pedagogie și Psihologie poz. 4 —■ Conferențiar, disciplinele : Pedagogie, Pedagogie și Psiho­logie, poz. 5 — Lectori, disciplinele: Pe­dagogie, Psihopedagogia orga­nizării învățămîntului special, Pedagogie și psihologie, poz. 7 — Lector, disciplinele: Istoria pedagogiei, Pedagogie și Psiho­logie, poz. 10 Catedra de Educație fizică — , Profesor, disciplinele : Educație fizică și sportivă, Educație fizică, Handbal, poz. 1— Conferențiar, disciplinele : Gimnastică ritmică, Educație fizică, poz. 4 — Conferențiar, disciplinele : Tenis de cîmp. Educație fizică, Handbal, poz. 5 — Conferențiar, disciplinele : Natație, Gimnastică, Educație fizică, Tenis de masă, poz. 6 — Lector, disciplinele : Schi, Fotbal, Educație fizică, poz. 10 Practică, orientare turistică — Asistent, disciplinele: Edu­cație fizică, Practică orientare turistică, poz. 14 Catedra de Istoria filosofie­ și axiologie — Profesor, disciplinele­­ Is­toria filosofiei contemporane, Istoria filosofiei românești, poz. 3 — Conferențiar, disciplinele: Istoria și filosofia religiei, Me­todica predării filosofiei, Isto­ria filosofiei, poz. 6 — Conferențiar, disciplinele: Istoria și filosofia culturii, Fi­losofia culturii, Practică, poz. 7 FACULTATEA DE ISTORIE Catedra de Istoria României — Conferențiar, disciplinele : Metodica predării istoriei, Pre­gătire definitivat și gradul II, Practică pedagogică, poz. 7 Catedra de Istorie Universală — Profesor, disciplinele : Curente și idei in istoriogra­fia actuală, Tendințe și moder­nitate în societatea românească din sec. XVIII și primele de­cenii ale sec. XIX, Istoria ci­vilizațiilor: Pregătire definiti­vat și gradul II, poz. 4 — Conferențiar, disciplinele : Istoria economiei naționale, poz. 9 FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE Catedra de management-mar­keting — Profesor, disciplinele : Economia și organizarea ergo­­nomică a muncii, poz. 3 — Conferențiar, disciplinele : Economia ramurilor de pro­ducție, Modelarea și simularea proceselor economice poz. 8 — Conferențiar, disciplinele : Economia și organizarea co­merțului interior, Management și organizarea întreprinderii. Conducerea, organizarea și pla­nificarea unităților economice, poz. 9 — Conferențiar, disciplinele : Management, Management com­parat, Practică producție, poz. 10 — Lector, disciplinele : Teo­ria eficienței economice, Pro­iecte economice, poz. 19 — Asistent, disciplinele­ Previziuni macroeconomice, Proiecte economice, Merceolo­­gia produselor nealimentare, poz. 23 — Asistent, disciplinele : Mă­­nagement și organizarea între­prinderilor, Strategia și plani­ficarea dezvoltării unităților industriale, Organizarea și strategia dezvoltării unităților de construcții, Fundamentale economice ale Investițiilor, Practică producție, poz. 25 Catedra de Economie Politică —­ Profesor, disciplinele : E­­conomie politică, poz. 4 Catedra de Contabilitate, In­formatică de gestiune și Anali­ză Economică — Profesor, disciplinele : Control financiar și exp. con­tabilă, Contabilitate comercia­lă. Tehn. moderne de cond. contab.­ Practică în producție, a poz. 2 — Profesor, disciplina : Ana­liză economică, poz. 4 — Conferențiar, disciplinele : Analiză economică, Contabilita­te industrială, poz. 9 — Conferențiar, disciplinele : Proiect, sist. im­. fin. contabile, Contabilitatea exterior, Bazele opt. de comerț informaticii, poz. 10 — Conferențiar, disciplinele : Contabilitatea unităților agri­cole, Proiecte economice, poz. 11 — Conferențiar, disciplinele : Limbaje de programare și bănci de date, List. integr. de intel. artificială in contabili­li­tate, Costuri și prețuri, poz. 12 — Conferențiar, disciplinele : Costuri și prețuri, Contabilita­te națională, Contabilitate în comerț, poz. 13 — Preparator, disciplinele : Limbaje de programare și bănci de date, poz. 33 Catedra de Finanțe și Credit — Profesor, disciplinele : Fi­nanțele întreprinderii, Echili­brul Financiar, Practică, poz. 3 ‘— Conferențiar, disciplinele : Relații, valutar-financiar inter­naționale, Proiecte economice, Organizarea, finanțarea și cre­ditarea societăților mixte, Or­ganisme financiar bancare in­ternaționale, Practică, poz. 9 — Asistent, disciplinele : Mo­nedă și credit, Proiecte econo­mice, Relații financiar valutare internaționale, poz. 15 Catedra de Economie Agrară și Statistică — Profesor, disciplinele: A­­naliză microeconomică, Condu­cerea unităților agricole și sil­vice, îndrumare practică, poz. — Conferențiar, disciplinele: Prognoză și strategia macroeco­nomică, Management general, Economia silviculturii și apelor, îndrumare practică, poz. 1.4 — Conferențiar, disciplinele: Organizarea unităților agricole și silvice, Economia fondului funciar, Modelarea proceselor economice in sistemul agroali­­mentar, îndrumare practică, poz. 1.5 — Asistent, disciplinele: Eco­nomie agrară. Organizarea uni­tăților agricole și silvice, Pro­iecte economice, Economia agroalimentară, îndrumare practică, poz. 1.8 Catedra de Economia agricul­turii și silviculturii. Statistică _ — Lector, disciplina : Statis­tică teoretică și economică, poz. 2.3. FACULTATEA DE LITERE Catedra de limba română ;— Conferențiar, disciplinele : Limba română contemporană. Curs și sem. spec, limbă româ­nă. Gramatica lb. române, poz. 11. — Preparator, disciplina: lim­ba română contemporană, poz. Catedra de literatura română — Profesor, disciplinele : Is­toria literaturii române, Curs și sem. spec. de lit. română, poz. 8. — Conferențiar, disciplinele : Istoria literaturii române, Teo­rie literară, Sociologia lit., poz. 14. *

Next