Tineretul Liber, decembrie 1990 (Anul 2, nr. 291-310)

1990-12-01 / nr. 291

* Bat clopotele în Catedrala Reîntregirii Cerul s-a înseninat de di­mineață. Cu o zi­­ înainte, a plouat, dar azi, în ajun de sărbătoare, pînă și bătrînul soare, dînd la o parte moho­reala norilor de sfîrșit de toamnă, s-a apropiat de Alba Iulia. La Catedrala Ortodoxă din Cetate, „Catedrala Reîntregi­rii“ cum îi spun cei de pe aici, bat clopotele... Pe Bulevardul Horia, pe Calea Moților, în Orașul Ve­chi, în cel Nou, oameni gră­biți, încă în forfota pregăti­rilor. Porțile, acoperișurile, stîlpii de telegraf, clădirile publice, toate au steaguri tricolore. Vîntul le flutură, le răsucește — parcă ar vrea să le încer­ce tăria. Steaguri lungi, tre­­cind dintr-unul în altul ca valurile mării împodobesc o parte a parcului central ; ste­­gulețe triunghiulare, cu­ două palme de copil așteptînd cu­minte, pilpîie pe sus ca niște păsări roșii, galbene și albas­tre. Corespondenții agențiilor de presă străine, gazetari de la Televiziunea Română și de la Radio forfotesc în holul hotelului „Cetate“ și la mo­dernul Centru internațional de presă, care asigură trans­misii tradiționale (prin tele­fon) dar și moderne (radio, telefax etc.), în Orașul Ve­chi la hotelul „Transilvania“, ziariștii români. împreună am făcut azi, înainte de masă, cîteva vizite de documentare în două unități economice cunoscute de multă vreme în toată lumea : întreprinderea de covoare și „Porțelanul“ (care de azi, este unitate­ eco­nomică organizată pe acți­uni). După prînz, vizitarea Cetății, a catedralelor, a ves­titei Biblioteci, a Muzeului Unirii. Oameni de ordine, care a­­mintesc de Gărzile Naționale de acum 72 de ani. De ce să n-o spun, există la Alba Iulia și o oarecare teamă , că unii, nu de aici din oraș, ar putea să ne strice sărbătoarea cea mai frumoasă, cea mai aștep­tată. Se înserează devreme. Se fac ultimele probe de micro­fon. Galbenul din steagurile tricolore încă se mai vede , galbenul, una dintre cele mai vii și mai vesele culori, gal­benul speranței și al bucuriei. Trăim încă în ziua de azi, dar ne gîndim la cea de mîine , la o sărbătoare cum n-a mai fost pînă acum în viața noastră. CAROLINA ILICA ANUL II NR. 291 SI­M BATA 1 DECEMBRIE 1990 4 PAGINI 3 LEI jI COTIDIAN INDEPENDENT PENTRU TOȚI TINERII DIN ROMÂNIA ACELAȘI PĂMINT BĂTRÎN ȘI SFINT Fericiți cei care au trăit ziua de eternitate a acelui Decembrie 1918 la Alba Iulia ! Cum poate generațiile care­­ vor veni vor spune peste ani și ani, despre noi , fericiți cei care, in 1989, tot intr-un decembrie... Și vor încerca, la rin­­du-le, să-și imagineze „cum a fost“. Cum o fi fost la Alba Iulia, atunci ? Cu cîtva timp în urmă, am avut norocul să stau de vorbă cu cițiva bătrâni albiți de vreme, tocmai din delegația comunei Găitiu ; i-am recunoscut in fotografia făcută de consăteanul lor Mirza Samuilă și păstrată in Muzeul Unirii din Alba Iulia. Mi-au povestit despre „rîurile și riurile de români sosiți de pe tot cuprinsul Transilvaniei, vărsîndu-se in aceeași mare“... Săr­bătoarea a început dimineața devreme, cu trecerea prin piața orașului a celor peste 100 000 de oameni cin­tind „Deșteap­­tă-te române !“, „Pe-al nostru steag“... Se îndreptau spre Cimpul lui Horea. Apoi bătăile clopotelor, slujba religioasă, iar la orele 10, Marea Adunare Națională, care și-a început lucrările in Sala Unirii (pe atunci Sala Casinei Militare), împodobită cu Tricolorul nostru, cu portretele înconjurate cu crengi de brad, ale lui Mihai Viteazul, ale martirilor Horea, Cloșca și Crișan. După ce au luat loc membrii Consiliului Național Român Central, delegații cu drept de vot (1­228 la număr, aleși din toate categoriile sociale), invitații din Basarabia, Bucovina și Vechiul Regat, Ștefan Cicio-Pop președintele C.N.R.C. a declarat deschisă „Adunarea Na­țională a tuturor românilor din Ungaria și Transilvania“... Oare­cum și va fi stăpinit emoția, la cei 84 de ani ai săi, președintele Partidului National Român, Gheorghe Pop de Bâsești, care prezida Adunarea ? Oare cât de tare a bătut inima celor care au ridicat mina să voteze ? Oare cu ce glas a citit Vasile Goldiș solemna Rezoluție a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia... ? Se împlinea, așadar, visul lui Mihai Viteazul, înfăptuit pentru o clipă, in acel an 1600, „unirea tuturor celor de o limbă și de-o lege intr-un singur și nedespărțit stat român". Și iată, sărbătorim acum, pentru intția dată, un 1 decembrie liber : sărbătorim adevărata noastră sărbătoare națională. Din păcate, ne găsește dezbinați. Din păcate, după Ziua întregirii neamului din 1918 au urmat două războaie mon­diale: Dictatul de la Viena... Bucovina de Nord nu mai e a noastră, o parte din Dobrogea nu mai e a noastră... Basarabia nu mai e a noastră... Să purtăm de grijă măcar pentru cit mai avem. Dar ne e dor de toate aceste părți din trupul României — rotunde, atunci la 1 Decembrie 1918. Cum ne e dor de toți românii, oriunde ar fi ei. Și visez o alta mare sărbătoare, care să fie cel puțin pe măsura celor din 1600 sau 1918 , cînd un nou Mihai Viteazul să ne adune pe toți, sărutind cu tălpile același pămint bătrin și sfint și sărutind cu ochii același etern Tricolor. CAROLINA ILICA Un adevăr pe care ni l-a restituit Revoluția 1 DECEMBRIE - ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI „Republica Democratică Moldoveneas­că (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Mol­dove, în puterea dreptului istoric și de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România". Chișinău, 27 martie/9 aprilie 1918 Congresul general al Bucovinei, intrupind suprema putere a țării și fiind investiți singuri cu puterea legiuitoare, in numele suveranității naționale, hotărim : «Unirea necondiționată și pe vecie a Bu­covinei, in vechile ei hotare pînă la Ce­­remuș, Colacin și Nistru cu Regatul Ro­mâniei»", Cernăuți, 15/28 noiembrie 1918 „Adunarea Națională a tuturor româ­nilor din Transilvania, Banat și Țara Un­gurească adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia in ziua de 1 De­­cembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dînșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre”. Alba Iulia, 1 Decembrie 1918 1978 — anul reîntregirii ființ­ei noastre naționale GENERAȚIA UNIRII După obscurantistul veac fa­nariot, revoluția de la 1821 con­dusă de Tudor­ Vladimirescu a descătușat energiile și a trezit conștiința de sine a românilor din Moldova și Țara Româ­nească. In spațiul intracarpatic, prin Intermediul Școlii ardelene românii au reluat contactul cu Occidentul, au ieșit dintr-o izo­lare impusă și s-au racordat la „spiritul veacului“ — acel veac al Luminilor —, tocmai când Moldova și Țara Românească traversau un grav regres, unul dintre pericolele ce plana asupra lor fiind grecizarea­ pă­turii conducătoare. In Transil­vania s-au deschis cele dintii școli românești, s-a declanșat lupta, argumentată teoretic, pentru drepturi politice. Tinerii români au putut pleca la studii in străinătate, la Viena și Roma, trecindu-se la o amplă activitate culturală, componentă principală a bătăliei naționale din viitor. Nu trebuie uitat că o primă fază de lumină și de deșteptare a conștiinței națio­­­­nale la sud de Carpați a adus-o,­­ chiar înainte de mîntuitoarea revoluție a lui Tudor, greco­­catolicul Gheorghe Lazăr, crea­torul , invățămintului românesc modern. în Ultima parte a veacului al XVIII-lea și la Începutul secolului al XIX-lea s-au ridi­cat pe întreg spațiul românesc cîteva, generații de cărturari și oameni politici a căror viață a fost închinată propășirii neamu­lui,­­afirmării și impunerii drep­turilor sale nesocotite de marile imperii , expansioniste , vecine. Au fost generațiile pașoptiș­tilor, unioniștilor, ale celor ce au cueerit independența, au făurit regatul, au pus bazele dezvoltării economice și cultu­rale a României. Au fost gene­rațiile luptătorilor pentru cauză națională a românilor din Ba­sarabia, Bucovina, Banat și Transilvania, provincii istorice aflate sub stăpînire străină. Ca o chintesență a renașterii naționale, începută in urmă cu circa o sută și ceva de ani, în primele două decenii ale veacu­lui nostru s-a impus, în istoria națională generația celor care au împlinit prin credința, dir­­zenia, neînfricarea și jertfa lor idealul unirii tuturor români­lor. Contemporanii și urmașii au numit-o, cu deplină îndreptă- MIHAI STRATULAT (Continuare in pag. a UI-a) i O ÎNTREBARE PE ZI Este adevărat că Inter­pelarea Parlamentului privind unele mijloace de informare în masă finan­țate de Guvern constituie o abilă manevră publici­tară datorită audienței tot mai slabe la public a celor implicați ? In limba ta In aceeași limbă Toată lumea plinge In aceeași limbă Rîde un pămint. Ci doar in limba ta Durerea poți s-o mingii Iar bucuria S-o preschimbi în cint. în limba ta Ti-e dor de mania Și vinul e mai vin, Și prinzul e mai prinz. Și doar in limba ta Poți rîde singur, Și doar in limba ta Te poți opri din plîns. Iar cînd nu poți Nici plinge și nici rîde, Cind nu poți mingi ta Și nici cînta, Cu-al tău pămint, Cu cerul tău în față, Tu taci atunce Tot in limba ta. GRIGORE VIERU OASPEȚI DIN CHIȘINĂU Cu ocazia zilei de 1 De­cembrie, la Alba Iulia și-a făcut apariția renumita poe­­tă din Chișinău, Leonida Lari. Sîngele apă nu se face! (Gina Crețu). ARMATA ROMÂNĂ TRECE DIN NOU PE SUB ARCUL DE TRIUMF București, 30, noiembrie 1990. Arcul de Triumf, a­­cest monument al națiunii române care ne-a fost resti­tuit de Revoluție este, ca în urmă cu­ 72­ de ani, în cen­trul atenției. Drapelele tri­coloră , flutură peste, tot. Ora 10, începe festivitatea prile­juită de sărbătorirea Zilei Naționale a României, a­­ a­­devăratei noastre zile națio­nale. Sunt depuse, în acordu­rile solemne ale fanfarei mi­litare ,coroane de flori din partea președintelui Româ­niei, domnul Ion Iliescu, a Guvernului, a Parlamentu­lui, a formațiunilor politice, a altor organizații. Construc­ția de piatră ce amintește de acel măreț act de­ dreptate de care am avut parte noi, românii, acum 72 de ani, se împodobește, prinde viață din viața florilor recunoș­tinței și pioasei aduceri a­­minte. Mii de cetățeni, lo­cuitori ai Capitalei, repre­zentanții misiunilor diplo­matice acreditați la Bucu­rești, oficialități asistă în li­niște la aceste momente so­lemne. România își cinstește eroii. Ora 10,20, începe parada militară, în aplauzele între­gii asistențe. După 50 de ani, SORIN OVIDIU BĂLAN (Continuare în pag. a 111-a) VREMEA (în intervalul 1-7 decembrie 1990) și... vremurile Pentru Început cîteva repere termice ale primei săptămîni de decembrie. Temperaturi­le maxime medii multianuale sunt de 4 °—8 ° C în zonele de dropie, 2 °—7 ° C la deal și podiș, 1 °—5 ° C în depresiuni, 7 °—8 ° C pe litoral. Tem­peraturile minime au valori de —i­“, 1 ° C în­ zonele de cîmpie, —5 °, —2” la deal și podiș, —11% —1O“ C in depresiuni și 1” —2 ° C pe litoral. Să reținem și cea mai mare valoare a temperaturii maxime înregistrată în ultima sută de ani : 22 ° C la Turnu Măgurele (1903), și la Tîrgoviște in 1985. Dar să nu vă mai punem răbdarea la în­cercare și să vă „povestim“ cum va­­ fi 7 ! Din datele de care dispunem pînă la această oră, intr-adevăr pentru cîteva zile — vine iarna ! Simbătă și duminică. Vremea se va răci accentuat. Cerul va fi mai mult noros. Temporar vor cădea precipitații mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare, cu o frecvență mai mare­ în sudul, centrul și estul țării. km/h din sector nord-nord-estic in regiunile Vîntul se va intensifica temporar cu 35—55 din estul și sudul țării. Vor fi condiții de polei (atenție automobiliști !). Treptat, in cursul zilei, de duminică aria de precipitații se va retrage spre sud-est. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre —6“ și 4“ C, mai coborite in nord-vestul țării, iar cele maxime se­ vor încadra în general intre 0“ și 8” C. Incepind de luni, chiar dacă temperaturile din cursul zilei vor crește ușor, vremea va fi rece. Cerul va fi temporar noros in nordul Crișanei, Maramureș și nordul Moldovei unde trecător vor cădea precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. In celelalte regiuni cerul va fi variabil. OTILIA DIACONI Cu numai un an în urmă, după decenii de in­­­­tuneric ,teroare și depersonalizare, aproape ni­meni nu mai credea că va veni și vremea li­bertății, cu toate că momentul de început al acesteia se afla extrem de aproape. Din pă­cate, momentul de început la care m-am re­ferit nu a avut și o continuare firească. „Im­periul libertății“ de care vorbea un ideolog demonetizat a căpătat brusc o nedorită re­­materializare, transformînd obosita și adine devitalizata noastră societate într-un adevărat cazan aflat în plină fierbere. Nu este locul aici să amintim despre șirul îngrijorător de lung de evenimente aberante, ca să nu spu­nem de-a dreptul tragice prin consecințele lor și prin dezarmanta lipsă de finalitate pozitivă. In orice caz, libertatea noastră, dobîndită prin grele jerffe, a oferit lumii spectacolul deloc plăcut sau optimist al dezbinării și al lipsei de dialog, pe fondul unei nemaivăzute aglo­merări de monologuri despre unicitatea „adevăr“ care a fost, este și va fi, dacă unul­crurile vor merge la fel de aici înainte, nu­de neînțeles pentru noi toți. Cu toate acestea, o rază de speranță a În­ceput să lumineze și cerul nostru. Ea are nu neapărat semnificația unui miracol necesar, ci­ pe aceea a revelației, e adevărat, deocam­dată timidă, a imposibilității faptului de continua adîncirea în dezastru. Dincolo de o­­­­rientările politice multiple, de obiectivele a­­cestora, devine tot mai clar că poporul nostru trebuie să-și redobîndească unitatea sa fi­rească fără de care nu poate aspira la un vi­itor mai bun. Ziua de azi, acest 1 Decembrie care de acum înainte va fi ziua națională României, constituie din perspectiva evocată a cel mai potrivit prilej pentru a ne privi nu numai unii pe alții, cu mai multă sau mai pu­țină înțelegere, ci și fiecare pe sine însuși, realizând în acest mod că este degradant să ne lăsăm uniți de suferință și despărțiți de liber­tate. Simbolul Marii Uniri de acum 72 de ani trebuie să devină vestitorul acelor vremuri deasupra cărora ne vom ridica prin propria și adevărata noastră unitate. CORNELIU OSTAHIE ROCK IN PIAȚA REVOLUȚIEI Azi, in Piața Revoluției din București, la orele 16 30 va avea loc un mare concert rock in aer liber. Va fi poemul rock „Lanțuri”, compus de Dragos Docan și prezentat Mihaescu. Vor cînta grupul KRIPTON, grupul SONG Eu­sen con­­dus de Ioan Luchian Mihalea, solistul Bogdan Cristea și acto­rul Razvan Popa. Spectacolul este organizat de Fundația „Metronom Opera rock „Lanțuri” va fi transmisă — in noua părți de cite 45 de minute — de către programul radio „Romania Tineret“, azi și mîine de la orele 18,45. (M.B.). INTILNIRE „PRIVATĂ" CRIMINALELE CITESC Locatarele In zeghe ale penitenciarului Tîrgșor, mai multe sute la ora actuală, nu sunt aici pentru c-au „tras“ doar vreun fluierat în biserică de Paști, ci, să enumerăm : furt­u n avutui obștesc , personal, delapidări (una singură arc, puși in spate 2,5 milioane lei), trafic de influență, complice la viol (!?!?) și 110 (incredibil) sînt aici, pentru­ că au ucis fără banul’ C oam­eni- de regulă soți și concubini. Adică fara doar și poate, criminale. Aici la Tîrgșor, unde au și sipt o fabricuța de confecții, ,»zebrele“ noastre se bucură totuși de crea‘di­mul‘ decît acceptabile, ținînd cont de situația f nnm­­ii alte Penitenciare­ La biblioteca închisorii sunt vreo Aurel) ’ P<e Care nU 86 a?‘erne Praful. / (Crangi BISCUIȚI BUCLUCAȘI SCURTCIRCUITE... ELECTRONICE Imaginea dezolantă a Complexului Leul din dimineața zilei de 30.X1. contrasta violent cu afișul colorat care timp­ de mai multe zile anunța Balul Bobocilor organizat de Fa­cultatea de Electronică și­ Telecomunicații. Studenții de la Jurnalistică, despre care circulă zvonul prin mediile colegilor lor electroniști că ar fi „tolerați“, s-au trezit in fața unor săli de curs și seminar dotate numai cu tablă și linoleum. Totul ca­ urmare a grandiosului „show“ prilejuit de Balul Bobocilor, care, datorită unei anomalii or­ganizatorice, a condus în final la devastarea clădirii, la cobo­­rîrea tuturor băncilor și scaunelor de la etajele V și VI în hol, la risipirea generoasă a cioburilor și gunoaielor în ma­rele hol de la intrare. Se pare că „show“-ul de joi este avanpremiera pentru „show“-ul Universității FOLCAR, universitate particulară care a închiriat spațiul pentru propriul ei Bal al Bobocilor. Dirty cash ? BOBOCII SE NUMĂRĂ IN... DECEMBRIE COLANȚI LA ... CRISTALURI La magazinul Cristaluri aflat pe Bd. 1 Mai, la numărul 104, s-au vindut și se mai vind în continuare dresuri tip „Collant Fantaisie”, produși de o firmă italiană. Dresurile au culoa­rea neagră și se găsesc dispuse pe mărimile 1, 2 și 3. Vîn­­zătoarele ne invită să revenim. Speră să primească alte mo­dele și alte culori. Cumpărați colanți de la cristaluri. Și dacă tot sînteți în zonă, intrați și alături la Electrice. Nu de alta, dar s-ar putea să primească mandarine ! (Romeo Neacșu). SUPRADOZA „POFTA BUNA !" Joi, orele 13,30 la cantina Liceului sanitar București se ser­vește masa. Primul fel : supă de cartofi, dar nu numai da cartofi. Pe suprafața lichidă pluteau cu dezinvoltură cițiva viermișori și ca meniul să fie complet se adaugă pîinea mucegăită. (Mirela Dobre). MAI IEFTIN Marți, 4 decembrie, orele 14,00, la sediul Ministerului Comerțului și Turismului din Bd. Republicii nr. 14, se va desfășura o intilnire cu a­­genții­ economici privați din domeniul comerțului inte­rior, comerțului exterior și turismului. Vor fi dezbătute probleme de interess pentru domeniile‘menționate și mă­suri preconizate și inițiate de minister pentru firea activității de îmbunătă­perspec­tivă. (C.B.). Cea mai senzațională a­­pariție în comerțul alimentar de stat brașovean o repre­zintă , biscuiții de fabricație turcească, ., mancă t’LKER. Nu atit prin canlitate, care-i mediocră, cit mai ales ,prin relația cantitate-preț. Astfel, 30 grame, adică un pachețel cu doi biscuiți avînd între ei un strat de cremă, costă 21 de lei, iar un pachețel de 40 grame costă 33 de lei. Deci, aproximativ 800 de lei kilogramul. Culmea este că Prețul exagerat pînă peste poate a derutat-o pe gesti­o­nara din magazinul Central, d-na Dragomir Cornelia, care a vindut cu 33 de lei nu un pachețel, ci­ o cutie care conținea 20 pachețele de biscuiți. La acest preț rezonabil, dînsa a făcut vinzare foarte tonă, inregis­­­­trînd intr-un timp record o lipsă in gestiune­, de 124 mii lei. Sindicatul liber IAPV a făcut un apel la cei care au înțelegere și doresc să o a­­jute pa susnumita in recu­perarea prejudiciului. (Cos Enterich) Deși cu mult in urma tu­turor manifestărilor de a­­cest fel balul bobocilor stu­denți la facultățile de con­strucții și instalații promite să fie atractiv. Deci, în a­ceastă seară, (1. 12, ora 13,30) in sediul din Bd., Repu­blicii se vor număra bobocii, în decembrie mai bine mai tirziu decît niciodată. (Letiția Bărbuică), în dimineața zilei de 30 noiembrie a.c. Petre Ma­riana in virstă de 29 de ani s-a certat cu soțul și cum­­­nata. Avînd tratament pen­tru calmarea sistemului ner­vos a luat o doză mult prea mare de Rudotel. Se află în afara oricărui pericol la Spitalul de urgență. (Iabsom­ Leonid Sorin). La cele două magazine de cosmetice din Buftea­tru și studio) aparținlnd­­ cea­de societatea comercială CO­­MIX s-a pus in vinzare o ga­mă variată de parfumuri englezești de cea mai bună calitate la prețuri mult mai accesibile decît in consigna­ția. De asemenea, se pot procura podoabe din import de cea mai bună calitate. (Si­mona Ionescu), știrea­ noastre ;l ' 11i! .........— 111 " ■

Next