Tineretul Liber, aprilie 1991 (Anul 3, nr. 373-392)
1991-04-02 / nr. 373
^Î declarații făcute ziarului nostru Dl. Alexandru Bîrlădeanu: „Am încă multe de spus întrebat de redactorul nostru, Mircea Florin Șandru, dacă în urma declarației de vineri, domnia sa are în intenție un gest definitiv, dl. Alexandru Bîrlădeanu a formulat următorul răspuns : „In momentul de față nu intenționez nici un fel de pas concret și nici nu mă gîndesc la el. Bineînțeles, in funcție de reacția pe care a stîrnit-o sau o va stîrni declarația mea, sigur că îmi rezerv dreptul ulterior de a spune și eu ce părere am. Trebuie să recunosc că intervenția mea de vineri nu a epuizat nici pe departe ceea ce aș fi vrut să spun. Am încă multe de spus, dar deocamdată nu mă grăbesc să abordez toate problemele“. u ANUL III NR. 373 MARTI 2 APRILIE 1991 _____________ 4 PAGINI 3 LEI MMM țSTE WEHL UI țI ISPĂȘITOR ? S-a spus cu o anume viclenie disimulată că orice guvern care va lua puterea în această țară după prăbușirea dictaturii comuniste, indiferent de culoarea sa politică, va fi un guvern de sacrificiu. Intr-o economie ruinată, intr-o societate explozivă, orice încercare de-a aduce adevărul in prim plan, de-a renunța la mistificări și coerciție — cel puțin în mod evident — înseamnă a asuma niște riscuri uriașe. Interesant că cei care au subliniat ideea aceasta a guvernului de sacrificiu au fost tocmai guvernanții, în orice caz cei care dacă nu ciștigaseră încă alegerile știau că le vor ciștiga. Era în fond un mijloc de a se apăra de viitoarele acuzații, de iureșul criticilor care ar fi urmat. Cu alte cuvinte, dacă nimeni altcineva nu s-ar fi descurcat mai bine de ce noi să fim considerați mai răi decât alții . Raționamentul este corect. Un program guvernamental nu există pe turile, ci nn felul în care este aplicat. Promisiunile există ca fapte și nu ca vorbe. Tocmai de aceea, guvernul Roman a încercat chiar prin parada membrilor săi să se îndepărteze de tensiunea politică ce a caracterizat viața țării în primă parte a anului trecut, conform principiului enunțat mi se pare de d-l Vătășescu intr-un interviu oferit chiar ziarului nostru potrivit căruia problema propriu-zisă a României nu este de natură politică, ci economică. In felul acesta, guvernul a fost alcătuit în primul rind din experți, profesori, tehnicieni, persoane ca să zic așa apolitice, situate parcă deasupra conținutului politic al actualei guvernări. Aceasta a fost o manevră inteligentă, abilă vrînd să estompeze succesul zdrobitor și contestat al F.S.N.-ului in alegerile din mai. Ideea era că și un guvern de majoritate liberală sau țărănistă ar fi apelat la ACEIAȘI oameni pentru a-și pune in aplicare programele. Bineînțeles că lucrurile nu stau chiar așa fiindcă, totuși, problema României este politică și economică in măsura in care politicul și economicul formează acel aliaj inseparabil in matricea căruia stă de fapt înscris tot destinul Europei de răsărit. La urma urmei, ajutoarele Occidentului nu au vizat țările in care au triumfat formațiunile politice depărtate de stingă numai pentru a realiza o discriminare gratuită între aceste țări și țările marcate de neocomunism. Chiar dacă spre reformă mergem toți, una e să mergi cu o societate asanată și alta să mergi cu oamenii vechi care se prefac că merg cînd ei și-ar vinde și părinții numai ca lucrurile să fie cum au fost. Eșecul politicii lui Gorbaciov se datorează aceleiași tendințe de-a separa economicul de politic, ceea ce intr-un fel face și guvernul Roman. Cu diferența că el se află abia la început și are o orientare mai liberală decit a avut Kremlinul in urmă cu cinci ani. Dar rezultatele pot fi aceleași. E îngrozitor să observi cum legiunile de foști activiști s-au așezat cu același tupeu in cofrajele noii societăți și încearcă să ciștige cu mai multă putere. Cum să funcționeze reforma, cum să realizezi privatizarea dacă asemenea oameni la nivel de întreprinderi și instituții fac tot ce pot ca s-o frîneze și s-o compromită . Premierul Roman a spus de mai multe ori acest lucru, dar a rămas cu spusul. Obsesia consensului, faptul că trebuie să iertăm și să ne îmbrățișăm unii cu alții, deși generos și creștinesc în principiu, a permis ignorarea unui pericol foarte mare pentru soarta democrației in România. S-a văzut foarte clar că acest guvern de doctori docenți — total inedit într-o țară condusă până mai ieri de analfabeți — nu are suficient sprijin din partea propriului partid pe care-l reprezintă și care nu este exclus să-l și sacrifice contind pe nepopularitatea majorării prețurilor pentru ca el, partidul, să nu-și piardă credibilitatea la viitoarele alegeri. Mai pe românește, guvernul Roman a murit, trăiască Frontul Salvării Naționale ! Problema României este politică, economică și, implicit, psihologică. Rentabilizarea economiei nu se poate realiza prin simpla injectare a unui combustibil superior in motorul mașinii. F.S.N.-ul a avut o bază populară formidabilă. Zimbete, bezele, mituiri. „Orbii" au stat cu mina întinsă și au primit pomana. Cînd beția a trecut și s-au luat lucrurile la bani mărunți nu mai exista dubiu că „orbii“ își vor rupe gâtul din cauza durității reformelor ce trebuiau să vină. Atunci a fost împinsă în față echipa de experți, de apolitici, ca niște viitori țapi ispășitori, care însă DAN STANCA (Continuare în pag. a 11-a) DL Adrian Severin: ,O formă de diversiune „Am declarat și în Senat și tuturor celor care m-au întrebat că problema ridicată de domnul Alexandru Bîrlădeanu ține, in primul rînd, ba aș zice mai mult decit atît, in exclusivitate, de organizarea și activitatea Frontului Salvării Naționale. Din acest motiv am afirmat și susțin că ridicarea problemei în Senat este o formă de diversiune care, indiferent dacă este făcută cu voie sau fără voie, deturnează atenția și încearcă să dea gir unei grupe de persoane care s-a dovedit sau se găsește în minoritate în prezent în cadrul Frontului Salvării Naționale“. (Aceste opinii ale d-lui Severin fac parte dintr-o declarație mai amplă pe care dânsul a făcut-o colegului nostru Emil Stanciu. Citiți continuarea spuselor domniei sale în numărul nostru de inline). tf' a „CINE CITEȘTE TINERETUL LIBER CÎȘTIGA !“ Ne aflăm la debutul celei de-a treia ediții (1—7 aprilie a.c.) a concursului nostru și vă putem da vești despre prima ediție. Mîine, miercuri 3 aprilie, la orele 17.00, va avea loc tragerea la sorți a premiului de 3 mii de lei oferit de firma „ASS“, la sediul firmei din strada Jean Louis Calderon nr. 73 (fostă Alexandru Sahia). Pentru această săptămînă și întreaga lună aprilie a apărut un sponsor și mai serios care oferă premii de 20 de mii de lei . NADA, Compterul Comercial Unirea,parter. (M.B.) COTIDIAN INDEPENDENT PENTRU TOȚI TINERII DIN ROMANIA Intr-adevăr, Babilon ! Fotografie de LEONARD CIUOVEANU Dragele telegrame de adeziune In ziarul România liberă din 19.02.1991, a apărut articolul Un mare om și medic denigrat și vă mărturisim cu toată franchețea, nu ne vine să credem Dacă n-am vedea publicate, negru pe alb, sintagme precum : „citind cu profundă indignare“ ori „protestează cu hotărire" ș.a.m.d., am crede că, pur simplu, ochii ne-au obosit pesșite măsură și că roata timpului a fost dată de un zeu rău mincinos cu multă vreme în ași poi. Din păcate, însă, sintagmele de mai sus nu sunt halucinații. Iată, de altfel, cum începe acest articol care se vrea apologetic la adresa doctorului Zorel Filipescu: „Cadrele didactice, în frunte cu profesorii șefi de clinici, medicii tuturor secțiilor și cadrele medii din Spitalul Clinic Municipal, CITIND CU INDIGNARE PROFUNDA, in două numere consecutive — 340 din 14 februarie a.c. și 341 din 15 februarie a.c. ale ziarului Tineretul liber — articole calomnioase pline de injurii și neadevăruri greu de imaginat într-o lume civilizată, la adresa persoanei și activității doctorului docent Zorel Filipescu, medicul șef al capitalei, PROTESTEAZĂ CU HOTĂRIRE împotriva unor asemenea practici înjositoare pentru un ziar de larg tiraj...“ Ați recunoscut, stimați cititori, cu siguranță, stilul „nemuritoarelor“ telegrame de pină mai ieri. Numai că acum, cel ridicat în slăvi, în locul știți dvs. cui,este dr. Zorel Filipescu. De altminteri, dacă ați avut Replică la replică răgazul să citiți articolele noastre pe care le-am dedicat ilegalităților săvîrșite de domnul I.F. în funcția de director al Direcției Sanitare — București, de la Revoluție și pină In prezent, sînt convins că nu vă va surprinde deloc dacă vă mărturisi, cu probe certe, voi că respectivul articol a fost pus la cale chiar de... pretinsa noastră victimă. Dar să nu anticipăm. Deci, cu ziarul România liberă sub braț, am intrat pe poarta Spitalului Clinic Municipal, vrînd să mă conving că, intr-adevăr, „cadrele didactice în frunte cu profesorii șefi de clinici, medicii tuturor secțiilor și cadrele medii“ din respectivul spital1 au citit articolele așezate sub titlul: Zorel Filipescu — belferul medicinei bucureștene și că toată lumea de aici — așa cum se înțelege din frazele de mai sus — „protestează cu indignare“ împotriva mea. Redăm, în continuare, tufi din dialogurile purtate frînla Spitalul Municipal cu mai mulți interlocutori: Dr. Predoiu Victor, șeful Clinicii Chirurgie II: „Eu habar nu am de un asemenea material. Este prima dată cind il văd...“. „Bine, dar aici, în preambul, se spune : «Cadrele didactice, in frunte cu profesorii șefi de clinici...»“; „Nu, nu am văzut niciodată acest text. Deși sunt șef de clinică, nu știu nimic. Așa că...“. Profesorul Dan Gavriliu : „Nu, nu știu nimic de acest protest. In nici un caz, noi, la Chirurgie II, n-am fost întrebați dacă suntem sau nu de a NICOLAE ȚONE (Continuare in pag. a lll -a) SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • Interviuri în exclusivitate pentru „Tineretul liber" Gică Haiji — Deci, cite luni s-au împlinit, Gică Hagi, de cînd ești la Madrid ? — Șapte. Au trecut lunile. Ușor, ușor, trece timpul... — Oricum, în timpul ăsta ai fost de mai multe ori acasă... — Nu. O singură dată, la meciul cu Bulgaria... — O singură dată ? •*- Da, da. N-am avut altă ocazie, în iarnă neavînd liber. Nu se întrerupe campionatul decit trei zile pentru revelion. Nimic mai mult. — înseamnă că trebuie să-ți fie tare dor de acasă. — Cum să nu-mi fie dor ? Norocul meu că acum au venit părinții, îmi mai trece dorul, dar era normal să vin mai des in țară, dar nu s-a putut. — Faptul că au venit părinții aici este o dovadă că ești un om sentimental... ȘTEFAN MITROI (Continuare în pag. a lll-a) Săptămîna Sfintelor Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos 10 Nisan Domnul și Mîntuitorul nostru . Iisus . Hristos s-a jertfit pentru noi și pentru a noastră mintuire. Elementele de căpetenie ale vieții Fiului lui Dumnezeu întrupat au fost anticipate în Scripturile Vechiului Testament cu o precizie uimitoare : (Ps. 2, 7, 6) Ps.. 88, 45; Zaharia 11, 12 ; și 11, 13 ; Psalmul 34,11—16; Isaia 53, 3—12 ; Isaia 50, 6 ; Psalmii 21, 13 ; 21,20 ; 33,20. In Noul Testament Iisus dezvăluie progresiv detalii ale patimilor sale pentru care avea conștiința că va fi prigonit și dat morții. Pătimirea va fi încoronată cu jertfa, moartea îl va stăpîni trei zile, dar a treia zi va învia (Mtî 17, 22—23). . Căutărrea ce a dus la patimă și moarte a fost falsa concepție iudaică despre Mesia. Poporul ales aștepta un Mesia care să-i elibereze și să răzbune umilirea de care avusese parte în grelele robii sub egipteni, asiro-babilonieni, sirieni și romani. Apoi creșterea popularității Mântuitorului a fost o altă cauză care a adus ură stăppinitorilor care țineau în mîini frinele opiniei publice ebraice. Pentru aceea, Iisus este unit și invidiat de ei care dau o mină neagră de ajutor la nimicirea lui fizică. Pretextul imediat a fost învierea lui Lazăr din Betania de către Iisus Hristos care a săvîrșit o dublă minune : veche-Preot VASILE GHINDROANU Boboiești-Pipirig — Neamț (Continuare în pag. a IV-a) Prima zi dupa liberalizare CE ZICE CUMPĂRĂTORUL Conform Hotărîrii Guvernului, începind de ieri, 1 aprilie, piața are alte prețuri. La prima oră a dimineții, ne-am deplasat, prin cîteva piețe și magazine alimentare ale Capitalei in dorința de a afla doar două lucruri, care este fondul de marfă oferit și în ce măsură puterea de cumpărare a cetățeanului este in interesul său. Iată și ce am aflat: Primul popas — Piața Dorobanți. La alimentara, rafturile sînt goale și nu am găsit de cumpărat decit țigări străine. N-am avut pe cine să întrebăm, întrucît, repetăm, nu era nimic de cumpărat! La parter, la raionul de legume-fructe-carne... închis. Chiar dacă ar fi fost deschis, însă, tot n-am fi avut ce să cumpărăm, deoarece era un vuiet de sărăcie ! Intre timp sosiseră totuși două mașini cu marfă: apă minerală (al cărei preț încă nu era cunoscut) și lapte, la care lumea, evident, făcea coadă. Am mers mai departe. Piața Amzei, altădată binecunoscută pentru fondul de marfă existent, adevărat punct de atracție pentru mulți locuitori ai Capitalei, indiferent de zonă, are acum doar rafturi goale, ceva ceapă deshidratată, ceva stufat, lipsind cu desăvîrșire legumele de sezon. La carne, aceeași situație. De unde se deduce că... cea mai bună carne de porc tot leguma este! In magazinul general alimentar „Zamfir“, doar carne de vită grasă... cu 70 de lei kg. Explicația? Este grasă, este veche și nici prețul nu este accesibil. Iată și cîteva opinii: Ionescu Cecilia, pensionară: „Am o pensie de 2 000 lei. Simbătă am luat carne, de la măcelăria de alături cu 35 de lei kilogramul, iar acum e 70. De fapt, asta e slănină de vacă. Mă descurc foarte greu. Am 65 de ani. Trăim în aceeași casă 7 persoane dintr-un singur salariu, al tatălui. Mama e bolnavă, tata e bolnav, copilul e bolnav... gîndiți-vă și dumneavoastră“. O doamnă: „Sunt soție de ziarist, de redactor-șef la un ziar, întrebați oricum pe altcineva, oamenii de pe stradă. Eu ce să vă spun? Am sărăcit toată lumea dintr-o dată. Guvernul a băgat mina până la cot un buget, iar acum vrea să recupereze pentru echilibru. Asta nu-i liberalizare, e doar o scumpire extraordinară. Poate că ne vom reveni în ’93, dar anul ăsta va fi sinistru. Mi-e frică de muncitori care, săracii, au salarii extrem de mici“. Vizavi de Teatrul „Ion Creangă“, în aceeași Piață a Amzei, există un magazin de mezeluri și carne. La ora aceea a dimineții e închis, e gol, iar înăuntru nu se văd decit vânzătoarele. Așadar... „OK“ și aici, însă pucă-i bine, ci... o marcă de țigări arăbești, adică... deșert! întrebată o vînzătoare de ce intrarea este închisă, răspunsul care ni se dă e în forma unei pantomime, o ridica VIRGIL MIHAILOVICI CORNELIU TALMACIU (Continuare în pag. a IlI-d) Cu prețul a două ouă liberalizate, adică 6 lei, puteți cumpăra, începînd de azi, suplimentul nostru „Ouă roșii pentru toate culorile politice“, un supliment care, deși ne aflăm in săptămina patimilor, exclude patimile, mizind în totalitate pe bună dispoziție și umor. Nu vă cerem, cu toate că e plin de ouă, să vă purtați grijuliu cu el. Asigurăm pentru toți clienții un lung termen de garanție. Mircea Lucescu Popasul în Italia mi-a oferit posibilitatea să realizez un interviu în cîteva episoade cu reputatul antrenor român Mircea Lucescu, aflat cu contract la Pisa S.C. Cititorii noștri vor avea prilejul să afle de la sursă directă o serie de amănunte privind destinul unui antrenor în viitoarea străinătății, ultimele evenimente legate de activitatea tehnicianului român, situația și condiția fotbalului italian, a antrenorilor de la „banca suspinelor“, geneza stărilor conflictuale, întîmplările din culisele celui mai puternic campionat din lume. Nu ne îndoim că episoadele acestui interviu vor fi urmărite cu interes de cititorii noștri. — Mircea Lucescu, un interviu pentru Tineretul Liber aici, în Italia, cum s-ar spune, la fața locului. . Pisa, 31 martie 1960 VASILE CABULEA (Continuare in pag. a Ill-a) CIMILITURI DE TIP NOU După liberalizare Hai să tragem o... cîntare Fotografie de 1 RINA B/iRL.l Nevoia de alternative ! Salutăm nașterea „Grupului pentru Reușita Reformei“! Traversăm, din punct de vedere economic, o perioadă dintre cele mai dificile. Un adevăr care este din ce in ce mai răspândit în întreaga societate este acela că : „așa nu se mai poate continua“. Pornind de la această extremă de îngrijorătoare realitate, subsemnații, membri ai Grupului pentru Reușita Reformei („G.R.R.“), constituire, asociație in curs de profesională independentă, pluridisciplinară, nelucrativă, neguvernamentală, înțelegem să contribuim, cu toate mijloacele specifice și legale care ne stau la dispoziție la cit mai grabnica ieșire a României din criză, însănătoșirea economiei și reușita deplină a reformei. Sîntem convinși că numai o reformă fundamentală poate scoate România din dezastrul economic, social, ecologic și cultural în care a fost împinsă, ca urmare a celor peste patru decenii, de guvernare comunistă. Demersul nostru este determinat și ghidat de convingerea la care am ajuns, în temeiul analizelor, evaluărilor și investigațiilor pe care le-am întreprins sau la care am participat in ultimele 14 luni la diferite niveluri, că prețul pe care trebuie să il plătim pentru tranziția la economia de piață, pentru edificarea unei autentice societăți democratice și a unui stat de drept, a fost substanțial și inutil majorat <de erorile comise până in prezent în elaborarea și aplicarea unor măsuri definitorii pentru normalizarea economiei, pentru conținutul și derularea reformei. Este în afara oricărei îndoieli faptul că, dacă s-ar fi recurs la consultări reala cu cercurile de specialiști (și nu doar în mod formal, cum s-a intîmplat de multe ori), dacă s-ar fi acceptat să se examineze și mai ales să se discute și alte puncte de vedere, nu numai că s-ar fi reușit mult mai mult in sesizarea distorsiunilor ce apar, în adoptarea măsurilor necesare și in prevenirea agravării crizei din economie, dar semnează , printre alții, dr. ec. Constantin Ciutacu, dr. ec. Vasile I’ilat, dr. ec. Ioan Popa, dr. ec. Ilie Șerbănescu, dr., ec. Ulrich Wiener. (Continuare in pag. a II-a) „â Sfoară de legat vîntul Probabil puțini sînt cei care știu cum s-au născut păcălelile de 1 aprilie. De ce tocmai această zi a fost „desemnată“ ziua păcălelilor? Totul, a început în anul 1564 cînd regele Carol al IX-lea a dat ordin ca anul să înceapă pe 1 ianuarie și nu pe 1 aprilie ca pină atunci. Rezultat imediat: mai multe cadouri oferite in acea zi...de fapt mai mult simulacre de cadouri care au degenerat curînd în mistificări de toate soiurile pentru a-i tachina in mod deosebit pe cei care nu au agreat această schimbare. Farsele, au botezate „pești de aprilie“, fost această lună fiind în același timp cea în care soarele părăsește semnul zodiacal al Peștilor, și luna deschiderii sezonului de pescuit. Glumele cele mai extravagante au început să circule. In acea zi copiii, în mod deosebit, sau băieții de prăvălie primeau sarcini și cereri parit de ciudate, pe atit de imposibil de obținut: sfoară de legat vântul, burghiu pentru găuri pătrate, știucă fără dinți sau suflet la sticlă. Ziarele au profitat pentru a lansa păcăleli celebre ca, de pildă, lansarea unei colecte de sîmburi de piersici pentru a fi plantați in deșertul Sahara. Cărțile poștale de 1 aprilie se editau in fiecare an, dar epoca lor de glorie a apus odată cu cel de-al doilea război mondial. (Rodica Dîrza).