Tineretul Liber, iulie 1991 (Anul 3, nr. 437-458)
1991-07-02 / nr. 437
/ Pericolul extremismului Din inițiativa Partidului Național Țărănesc — creștin și democrat și a Mișcării Ecologiste din România, sâmbătă, 29 iunie a.c. s-a desfășurat la București o masă rotundă cu tema „Pericolul extremismului în România“. Deși în invitația tip — pe care am primit-o și noi la redacție — erau solicitați să participe președintele României, primul ministru, membri ai guvernului, deputați și senatori, reprezentanți ai corpului diplomatic și ai cultelor, masa rotundă reunit aproximativ o sută de a persoane, in principiu personalități politica marcante din opoziție, scriitori și ziariști. Cu toată absența reprezentanților puterii se poate spune că masa rotundă cu un asemenea subiect la ordinea zilei a constituit un succes, ea fiind in același timp un semnal de alarmă, cit și un apel adresat forțelor democrației față de un pericol potențial, deocamdată, in fază incipientă dar, ulterior, greu de controlat. Din cele peste 20 de luări la cuvînt ne străduim să sintetizăm citeva pentru valoarea opiniilor. Reuniunea a fost deschisă de dl. Corneliu Coposu, președintele P.N.Ț.c.d., care a sesizat ignorarea acestei probleme de către putere, lipsa reprezentanților ei, la care se adaugă și alte greșeli politice puțind conduce la situații explozive, incontrolabile. După părerea sa extremismul reprezintă o expresie a elementelor marginale, dominate de racila șovine și antisemite din refulare. Dl. Toma George Maiorescu, președintele M.E.R. a încercat schițarea unui program de atitudine față de pericolul extremist. Trasînd o linie axială a acestui secol, el IULIAN COSTANDACHE (Continuare in pag. a II-a) ANUL III NR. 437 MARȚI 2 IULIE 1991 6 PAGINI 5 LEI Sindromul consignațiilor Primele semne ale privatizării comerțului autohton au fost consignațiile. Sub forme pompoase, în spații strivte, pe rafturi improvizate au inceput să fie etalate — intr-un talmeș-balmeș strălucitor — mărfuri felurite, pradă a primelor expediții întreprinse după deschiderea granițelor. Efectul psihologic al apariției acestor mici magazine particulare a fost surprinzător. Profesori, economiști, ingineri, meseriași, oameni cu pregătiri și slujbe onorabile și stabile și-au abandonat meseria și s-au dedat patimii comerțului. In scurt timp consignațiile au devenit o modă : garajele, beciurile, camerele de la demisol, verandele au fost amenajate in grabă și în peisajul străzilor și-au făcut apariția zeci, sute de mici spații comerciale, ca o primă Întruchipare a economiei de piață românești. Micii patroni, așezați în spatele tarabelor de scindură nouă sau la birourile instalate in întunecoase debarale, au trăit și trăiesc încă euforia marelui succes. Ei, vezi doamne, au fost deștepți , s-au mișcat repede , au fost pe fază, au prins trenul. Tronînd și azi printre blugi și sticle de whisky, țigări și pantofi, chiloți și rîșnițe de cafea comercianții noștri văd viitorul în culori roze. Adică teancuri de bani, conturi in bancă, vile luxoase, cifre de afaceri și sedii a la „Ewing On", vacanțe pe Coasta de Azur. Dar sindromul consignațiilor s-a făcut simțit pe o arie mult mai largă. Promoții intregi de liceence, cu diplomă de bacalaureat, dar și cu două-trei eșecuri la examenul de admitere în facultate, s-au aruncat cu nesfârșită speranță in spuma strălucitoare a valului de consignații apărute peste noapte. Liceenilor de azi nu le e greu să identifice. MIRCEA FLORIN ȘANDRU (Continuare In pag. a V-a) Ce a mai rămas A trecut, așadar, un an de zile de cînd, cu răsuflarea mai mult sau puțin tăiată de solemnitatea momentului, ascultam „magistrala expunere“ în fața Parlamentului a programului de guvernare Roman. Sceptici și mai puțin sceptici, entuziaști și mai puțin entuziaști ne puneam cu toții întrebarea : „ce va fi“ și, cu experiența pe mai bine n-o mai aveam, care tot noi ne răspundeam : „om trăi și om vedea“. Ei bine, ce-am reușit să vedem în toată această perioadă în care speranța s-a scurs din sufletul oamenilor (sau, mă rog, a majorității lor) asemeni sîngelui din venele unui nefericit sinucigaș . Să le luăm pe rînd. Mai mntil. In Industrie zile au început să meargă lucrutot mai prost, producția a scăzut la cote alarmante. Ca un ghem scăpat din mină, totul a început să se destrame, să se încurce , blocaje peste blocaje, linia de materii prime, dar și lipsă de comenzi, creșterea vertiginoasă, de LAURENȚIU OLAN (Continuare in pag. a llla) W FIABILITATE H ASPECT MODERN Ce ați spune dacă ați afla că dl. Ilie Verdeț a făcut o vizită... discretă la Chișinău ? Nu-i așa că v-ați întreba — curioși — de ce ? WEEKEND PLUS nr. 17 Pentru toți iubitorii de nou și inedit , pentru toți aceia care vor să cunoască mult și temeinic , pentru cei ce ar dori să iasă din cercul strict al existenței lor cotidiene . A APĂRUT WEEKEND PLUS NR. 17 PRIMUL ZIAR ROMÂNO-AMERICAN Cuprinde o bogată paletă de Informații despre viața și civilizația țării de dincolo de Oceanul Atlantic. Pentru cei interesați să corespondeze cu instituții, organizații și tineri din S.U.A., ziarul nostru oferă adrese și sfaturi absolut indispensabile, în cadrul paginii rezervate PAN PALS CLUB. Doar în WEEKEND PLUS puteți găsi așa ceva. Video-fanii vor fi fericiți să afle noutățile cinematografice ale verii americane, cu amănunte dintre cele mai atractive. Nu scăpați : WEEKEND PLUS Nr. 17 ! COTIDIAN INDEPENDENT PENTRU TOȚI TINERII DIN ROMÂNIA Poveste de dragoste Fotografie de O. PLECAN Bibliotecile publice între agonie și extaz . Prețurile enorme, „liberalizate“, ale hirtiei și tiparului ne-au indepărtat, pe cei mai mulți dintre noi de tejghelele librăriilor. Dorind totuși să citim ultimele apariții editoriale, apelăm la bibliotecile publice, dar... Vă propunem, în serial, o anchetă realizată la Biblioteca Municipală „Mihail Sadoveanu“ din București care dezvăluie o adevărată dramă a bibliotecilor. Aceste oaze de mîntuire spirituală au ajuns într-o situație absurdă, un fel de agonie și extaz al culturii în condiții de economie de piață. Cauzele? Creșterea firească dar lentă a numărului de cititori (să nu uităm de cărțile interzise în anul fatidic 1952, prezente din nou în rafturi), prețul mare de achiziție, nerestituirea volumelor împrumutate ș.a.m.d. Dar să urmărim ancheta gîndindu-ne că n-ar fi rău ca, pe lângă „un leu pentru Ateneu“ să mai dăm, măcar, dacă avem în plus, „o carte pentru bibliotecă“ : 1. A crescut numărul cititorilor și, implicit, cererea de carte după Revoluție ? Leonida Brașoveanu, șef Serviciu Metodologie, îndrumare, Cercetare și Dezvoltare Biblioteconomică : „In Condițiile „efervescenței postrevoluționare“, apreciem ca explicabilă diminuarea numă- A consemnat: CĂTĂLIN RADULESCU (Continuare in pag. a V-a) EUROPRIMPEX s 1 va oferă : o aparate dozatoare pentru băuturi răcoritoare produse de firma ITALIA o aparate tip „espresso”, pentru cafea, produse de asemenea in ITALIA _ o siropuri concentrate EN GROS prin partenerii sai TEL/ FAX 84.43 75. 35.27.05 Tratatul de la Varșovia s-a dizolvat Reprezentanții celor șase țări membre ale Tratatului de la Varșovia au semnat, la Praga, protocolul de desființare totală a acestei alianțe politico-militare a țărilor fostului bloc comunist înființată în 1955. Ceremonia de semnare, transmisă în direct de televiziunea cehoslovacă s-a desfășurat la Palatul Czernin, sediul Ministerului cehoslovac de Externe. Știința de a nu dormi in... cizme Fotografie de IOAN RUSU RECORDURI Nu este vorba de cartea recordurilor „Guinness“ pe care ne-o oferă în porții săptămînale fabrica de țigări „Kent“. Ci de alte recorduri. Cum este cel al groparului neamț Johann Thieme, din Aldenburg, care a săpat în 50 de ani 23 311 morminte. Există un record al distanței la care poate fi aruncat un ou de găină fără să se spargă (96,50 m), un altul al pălmuirilor (31 de ore), un altul al înghesuirii într-o cabină telefonică normală (20 de persoane) precum și un record al fumatului (110 țigări vîrîte deodată în gura americanului Case Scott, aprinse și consumate în 30 de secunde !). Și mai există un record al dezamorsatorilor, deținut de germanul Stenhen Weiner care după război a scos focoasele la peste 8 000 de bombe. E drept, in 1957 s-a răzbunat pe el o banală grenadă care i-a explodat în mină. IOAN GRIGORESCU FEL DE FEL DE FIARE PE CALEA FERATĂ ! NU DORMIȚI UN TREN ! Aflăm de la organele de poliție că un oarecare moș Eneala de te gidi'ă pe la geme, face ravagii printre călătorii care se lasă cu atâta ușurința ațipiți de acest personaj proverbial. Hoții și tâlharii de pe calea ferată au și ei slăbiciunile dor. . In materie de somn sînt umani cu cei care cad pradă toropelii și sunt purtați in lumea viselor de acest moș ulică antipatic. Hoțul care acționează prin trenuri nu te-ar trezi pentru nimic in lume pentru că știe ca nimeni altul ci valorează o oră de somn adînc. Că doar din asta trăiește ! De cele mai multe ori, însă, pentru că așa îl obligă viața, este nevoit să-ți curme liniștea printr-un semnal de alarmă tras în plin cîmp, lingă o haltă sau aproape de casa lui natală, unde se simte chemat prin toate fibrele sufletești de locurile copilăriei. Cînd acest semnal se declanșează in inima lui, pentru că și LUCIAN CRISTEA (Continuare in pag. a II-a) PILULA CONTRA ZIDURILOR Bună seara, iubito ! Să trăiți ! Dl. Gheorghe Cioară este Încă in casa sa de pe strada Heleșteului, nr. 24, și are doi vecini iluștri: în stingă, pe dl. senator I. V. Săndulescu, proaspăt sosit în cartierul mirajului, și în dreapta, pe dl. Silviu Brucan, un mai vechi locatar al zonei. Foarte bolnav (are parkinsonism arteriosclerotic), dl. Gheorghe Cioară este astăzi aproape un infirm, fiind imobilizat la pat. A fost cîndva ministru la Ministerul Energiei Electrice ministru al Comerțului Exterior, președinte al C.N.S.T., primarul Capitalei (intre 1972—1976), ambasador in Bulgaria o foarte scurtă perioadă, înainte de pensionare. In vila pentru care astăzi s-a declanșat un veritabil asalt , a venit in 1983, cînd deja era foarte bolnav. Fiind locuință de serviciu, ar fi trebuit, deci, pe baza decretului 263, din 1979, al lui Ceaușescu — decret pe care CRISTINA BÁLINT NICOLAE ȚONE (Continuare in pag. a llI-a) In cartierul „Primăverii , o nouă revoluție a vilelor (VI) „Meciul anului“: Ilie Năstase - Gheorghe Cioară Cu Dumnezeu, minte, amin! E bine, e grozav de bine că închidem ochii la flecustețele cu care realitatea se încăpăținează să ne gratuleze din cînd in cînd. Bunăoară, s-a sfirșit primăvara ! Puțini au fost cei care au observat lucrul acesta. Să le fie rușine, rău așa ? De un asemenea mizilic trebuia să ardă unor oameni cu adevărrat serioși ! A venit vacanța copiilor. Etena ! Mare scofală ! Numai că unii, puțini și ei, ce-i drept, s-au și grăbit să atragă atenția asupra acestei chestiuni minore. Parcă avea vreo importanță faptul că ăia mici au luat vacanță ! Aiurea ! Nu ele mult timp, au înflorit zeii. Niște bezmetici de romantici hopa „cu virsta cea mai rotundă a verii“. I-auzi, domnule, ce-i roade pe ei ! Ca să nu mai vorbim de secerișul ce a început pe ici pe colo. Cîțiva gazetărași ne-au și tras de mînecă pe această temă, care, cică, dă o anumită aură vieții la țară. Scorneli ! Să terminăm o dată cu aceste fleacuri, ce, oricum, țin de mersul vetust al anotimpurilor. Suntem sau nu oameni serioși ? Marea noastră majoritate suntem. Și e minunat că se intimplă așa. Nu de vacanță, tei sau seceriș e vreme acum. Onest, civic, frumos, adine omenește este să stăm cu ochii pe ce e mai rău in viața noastră de zi cu zi, neprecupețină nici un efort, ca să mă exprim în dulcele stil clasic, in a ne bălăcări continuu, în a ne pune cu afabilă reciprocitate la fel de fel de ziduri, in a căuta să identificăm alte și alte simboluri și semnificații ale mizeriei care trăiește în noi, prin noi, și pentru noi. Cu Dumnezeu înainte ! Amin ! ȘTEFAN MITROI BUCUREȘTI • Complexul Unirii II, et. 1, in cadrul magazinului „Andra" • Str. Atelierului nr. 14 (lingă Piața Matache) in cadrul magazinului „Europa", telefon 50 52 50 • Șoseaua Viilor nr. 97, magazin „Europa", telefon 23 89 06 • Str. Alex. Ioan Cuza nr. 24, magazinul „Europa", telefon 59 52 21 • Calea Moșilor nr. 145, sector 2, în cadrul mag. „Michele Melody" • Str. Locului nr. 6 complex „Fresh Quick“ • B-dul Drumul Taberei nr. 96, bloc 521, in cadrul firmei „Prompt-Gros" TIMIȘOARA • B-dul Revoluției 1989 nr. 8, cam. 305, telefon 961/11080 (dl. Gheorghe Crișan) BUZĂU • Str. Chiristigii nr. 3, telefon 974/11714 (dl. Dumitru Ion Dincă) CONSTANȚA • B-dul Tomis nr. 46, cam. 8, telefon 916/16067 (dl. Lucian Cristea) BACAU • Str. Vasile Alecsandri nr. 63, telefon 931/26731 (dl. Cornel Galben - Redacția „Deșteptarea") BRAȘOV • Str. Enescu 1-12 - firma Eurom (dl. Dan Burlac) tel. 921/43504. Anunțurile dv. pot apare chiar miine in paginile cotidianului de mare tiraj - Tineretul liber I