Tineretul Liber, august 1991 (Anul 3, nr. 459-481)

1991-08-01 / nr. 459

JOI 1 AUGUST 1991 INVITAȚII LA... „MAMAIA '91“ Festivalul de muzică ușoară românească „Ma­maia ’91" — cu cele doua secțiuni : CREAȚIE și IM­P.EKP­­ETARE — se află in jain „proces“ de pregătirii. Secțiunea creație promovează in final m­­elodii în primă audiție aparținând mem­brilor Un­unii Compo­­zi­torilor (in număr de 12) și de asemenea 12 me­lodii compuse și difuzate în intervalul decembrie 1889 — iunie 1991, apar­ținân­d nemembrilor Uni­unii. In cadrul concer­telor publice din final se vor acorda premii (pen­tru fiecare secțiune) in valoare de : 75 000 (I), 60 000 (II) și 50 000 (III). La interpretare, prima secțiune lansează 10 con­curenți (concurente) par­ticipanți pentru prima oară la festivalul de la Mamaia. In a doua sec­țiune, vor evolua inter­preți care au mai parti­cipat dar nu au obținut premii. Sunt invitați, de asemenea, doi interpreți aparținând etniei române de peste hotare. La inter­pretare, valoarea pre­miilor se prezintă după cum urmează : 25 000 (I), 20 000 (II) , 10 000 (III). Nu ne rămîne decit să vă invităm la Teatrul de vară din Mamaia, în pe­rioada 28 august — 2 sep­­tembrie a.c. (Ioan Lazăr). SALVAREA CERE AJUTOR Medicii de la „Salvare" fac tot posibilul ca timpul de sosire la patul bolna­vului să fie cit mai scurt. O singură doleanță ma­joră au­­ să fie ajutați să găsească cit mai rapid a­­dresele pacienților. S-au schimbat nume de străzi, dar nu s-au pus tăblițe cu noua denumire, agățată doar o plăcuță cu numele singură res­pectivei artere; lipsesc numerele de la case ; la blocuri, ba geamul pe care este înscrisă adresa e spart, ba vopseaua s-a coșcovit, facing,imposi­bilă citirea. Timpul se scurge făcînd investigații și­ în defavoarea pacien­tului care așteaptă mina salvatoare( Simona Io­­nescu). HOTEL DE LUX Renumitul hotel „Cea­hlău" din Piatra Neamț, mai poartă încă eti­cheta „de lux“. Lux înseamnă acum „luxarea“ de serviciul de cameră, băi nesigilate, cu prosoa­pe îndoielnice și hirtie igienică, lipsi fără de neoane, televizoare stri­cate, lifturi murdare etc. Deși personalul se stră­duiește, e prea puțin pentru confortul pasage­rului și, mai ales, păcat că o asemenea unitate se degradează. Acum, în locul unei stele de con­fort, au rămas doar ste­le... verzi. (Iulian Co­s­­tandache). E PACE PE 89,8 MHZ ! Războiul celor doi „fani“, pentru aceeași undă, a luat sfîrșit­­ în­cepând cu data de 5 au­gust UNI FAN RADIO și FAN RADIO BUcu­­rești își vor împărți frec­vența, deja celebră, de 89,8 MHz, după următo­rul program : intre orele 0,02—11,38 va emite FUN RADIO și între 12,02— 23,58 UNI FAN RADIO — timp de o săptămină, după care orele de emi­sie se vor inversa în săp­­tămina care urmează. (Rodica Dîrzu). Departamentul Economic-Social Tel. — 17.65.28 Am observat cu tristețe că sunt foarte mulți oameni care preferă să păcălească timpului MARIAN CONSTANTINESCU Pe domnul Abd Rabu El Sayed, pre­ședintele Companiei particulare de turism „Aqua Tours“ din Egipt, l-am iotilnit cu puțin timp in urmă pe litoral unde se afla în interes de afaceri. Firma amintită este pentru prima dată in România. Ea au promovat programe turistce încă din 1986 , cînd au sosit la București primii turiști e­­gipteni. De atunci, indiferent de condițiile dificile pe care le-a înfruntat, „Aqua Tours“, și-a păstrat o piață turistică în România, cîștigind încrederea unor mana­geri din turismul autohton. — Domnule El Sayed, am înțeles că ați fost pilot și, după ce v-ați retras oficial, v-ați lansat în afaceri de turism. Ne-ați putea preciza cîteva detalii ale începutului dvs. în afaceri 7 — In 1977 eu am solicitat forurilor egip­tene o autorizație pentru a desfășura a­­ceastă activitate. Garanția pe care a tre­buit să o prezint a fost de 250 mii dolari. Certificatul se acordă, pentru început, pe un an de zile, după aceea Ministerul Tu­rismului din Egipt stabilește, și hotărăște dacă merită sau nu să păstrezi autorizația. Dacă nu meriți, autorizația ți se retrage. Am început cu turismul religios. După a­­ceea ne-am propus să dezvoltăm obiectul agenției noastre de turism căutînd să o lansăm pe plan internațional. A fost greu pentru că a trebuit să ne constituim un ca­pital important. A fost la fel de greu deoa­rece am avut nevoie de publicitate, iar pu­blicitatea costă foarte mult. Atît autopu­­blicitatea, cit și publicitatea pe care mi-o făceau alți parteneri. Noi am pornit de la premisa că orice turist care apelează la ser­viciile firmei noastre este un musafir bineve­nit și ca atare trebuie să-l tratăm în acest fel. Indiferent de unde vine, indiferent la ce tarif. Un lucru foarte important, pe care aș vrea să vi-l spun este că, în momentul în care contractez spații într-un hotel, pen­tru­ un grup turistic, eu nu solicit să mi se arate camerele cele mai luxoase, ci pe cele mai simple și modeste. Așa îmi dau seama de standardul acelui hotel. Apoi, importan­tă este securitatea turistului. Începînd cu aeroportul și terminînd cu cazarea. Noi considerăm că orice solicitare venită din­ partea unui turist este rezolvabilă, chiar dacă în anumite cazuri este nevoie de un efort deosebit. Așa îți atragi viitorii clienți. — M-ar interesa cum vă concepeți pro­gramele și cum vă selecționați ghizii, în funcție de exigențele unor grupuri turis­tice ? — Există un club al ghizilor la Cairo. Aici vin toți agenții economici care au ne­voie de serviciile lor și angajează persoa­nele care corespund programelor turistice pe care companiile particulare intenționea­ză să le desfășoare. Noi alegem ghizi spe­ciali pentru servicii speciale și trebuie să știți că acești ghizi dispun de recomandări valabile și de autorizație specifică. In momentul in care l-am angajat pe o pe­rioadă determinată, orice greșeală pe cara o face i se decontează, i se scade din ser­viciul prestat. Se-nțelege că este vorba de ghizi profesioniști, — înțeleg că apreciați foarte mult Ro­mânia și că intenționați să aduceți din ce in ce mai mulți turiști in țara noastră. Există și o determinare sentimentală in Opțiunea dvs. ? — Soția mea, care este directorul gene­ral al firmei „Aqua Tours“, este româncă și se numește Daniela Enache Ioana. Dîn­­sa mi-a arătat pentru prima dată cîteva din frumusețile turismului românesc. Ca Âu cuvîntul patronii atare, am agreat Hotelurile „București“ „Flora“, pe litoral — „Amfiteatru“ iar la Poiada Brașov hotelul „Alpin“. Deși am avut o serie de dificultăți, nu am descu­rajat, astfel că acum sîntem în măsură să aducem noi grupuri turistice în România. — Practicați turismul In cadrul relațiilor româno-egiptene . Mai concret, in cadrul datoriilor Egiptului către România ? — Nu. Nu desfășurăm activitățile firmei noastre în acest context. Asta datorită fap­tului că noi suntem­ o agenție particulară, dar vă pot spune că avem colaborări foar­te bune cu ONT Carpați. Pentru că ați adus în discuție problema datoriilor, vă pot spune că contractarea unui hotel la Cairo prin intermediul „Pyramid Tours“, în con­tul datoriilor Egiptului față de România, nu este o afacere foarte bună pentru ma­nagerii dvs și nici pentru statul român. Hotelul este amplasat într-o zonă poluată obositoare, cu trafic intens, care nu per­mite turiștilor aflați aici să se odihneas­că. Revenind la problemele noastre, avem deja contracte triunghiulare, Egipt — Ro­mânia — Turcia, de 7 zile, ce s-au bucurat pînă acum de o frumoasă apreciere. în acest an noi organizăm programe turistice pentru circa 1 000—1 200 de turiști. Este cifră mică in comparație cu companiile In­­­ternaționale, însă preferăm să lucrăm cu grupuri mai puține dar să practicăm turism real și folositor. Deși sintem­, nu o agenție relativ modestă, vă pot spune că noi sîntem membri­ ai unor organizații in­ternaționale de profil cum ar fi compania aeriană IATA, ASTA, UFTAR-FURAV, o altă organizație internațională prestigioasă. — Ce credeți că ar trebui să promoveze agenții de turism din România, particulari sau de stat, pentru a se lansa in dezvolta­rea unor activități cooperante in turismul internațional ? — In primul rînd cei care activează turism trebuie să știe ce-i turismul. Cu pă­tn­rere de rău eu consider că la dvs. în tara sînt prea mulți care au reușit sa obțina o autorizație și vor să lucreze in turism. O parte din el vă discreditează și nu vă vor aduce mari servicii in turism. E pă­cat, pentru că, după părerea mea, turis­mul poate deveni o afacere la fel de rentabilă ca cea a petrolului. Ca o condiție: să fie valorificat de specialiști. Acești a­­genți de turism trebuie să alerge efectiv, să-și facă publicitate, lucrul cel mai impor­tant in turism. Trebuie să știe limbi străi­ne si tradițiile țărilor pe care le contactea­ză. Oricine se duce pentru publicitate in străinătate trebuie să se considere cel mai important ambasador al țării lui. Dar să revin la serviciile turistice pe care le oferiți. In acest an e mai curat la dvs., e mai bine, se simte revenirea la un nivel competitiv. Mi-a făcut mare plăcere să-n­­tîlnesc mulți manageri tineri care au apă­rut în turismul dvs. Unul dintre aceștia, o personalitate deosebită este dl. Ion An­­tonescu, fostul director al Societății Co­merciale „București“. Este un lider care ar reuși cu succes și la noi, in Egipt. Coope­răm foarte bine cu specialiști de talie de la ONT Carpați. — Ce ați dori să obțineți pentru turiștii străini pe care îi aduceți în România, și ce așteptați, in plus, de la agenții de turism din țara noastră 7 — Important este ca fiecare din părți să știe ce vrea. Nu e neapărat nevoie să faci afaceri ca la Las Vegas. Fiecare țară, și a dvs. deci,, are Las Vegas-urile ei. Eu cred că ar trebui să fiți mulțumiți că acum pu­teți lucra cum vreți, că sunteți liberi să faceți. Ar trebui să munciți mai mult. Cine o nu știe, să o facă trebuie să învețe. Nu este nici o rușine. Nimeni nu este perfect. Am cîteva nedumeriri : nu înțeleg de ce vă subcotați hotelurile. De exemplu „Am­fiteatru“, de la Olimp, este înregistrat la trei stele, dar, după părerea mea, se în­scrie în categoria de patru stele. Toate ho­telurile de lux ar trebui să aibă room­­service. De ce vorbesc de stele ? Pentru că atunci cind vinzi un program in străi­nătate, trebuie să știi clar ce cotă turisti­că are hotelul contractat. La noi nu există categoria A, B,l, ș.a.m.d. Trebuie să vă ali­niați rapid la galoanele Europei. Turismul este o limbă comună. Acum­ eu știu că ni­mic nu se poate transforma complet in­tr-o zi, dar mai întii oamenii trebuie să înțeleagă să-și facă datoria ca oameni. Făcind acest lucru, fac bine și lor și țării în care trăiesc. Am observat cu tristețe că la dvs, sunt mulți, foarte mulți oameni care preferă să păcălească­­­­ timpul. Se mulțu­mesc să-mpuște banul. După părerea mea, România este acum ca o cocă foarte bună pentru turism, dar care trebuie frămîntată și coaptă. Vreau din tot sufletul să aduc români in Egipt și invers. E necesar să ne cunoaștem. Dumneavoastră aveți o Dunăre, noi avem Nilul. Totul în viață e ca o floa­re, dar sunt specii de flori care sunt mai pretențioase. Pe acestea trebuie să le în­grijești mulți, mulți ani, să știi de aită apă și căldură au nevoie. Intr-un tîrziu ele vor înflori. Așa veți reuși, și dvs., în tu­rism , in timp, cu multă răbdare. Am fost salahor în DIN DECEMBRIE, AMINDOI ERAM „PE TUȘA" Tocmai pusesem receptorul telefonului pe aparat și medi­tam la consecințele promisiunii pe care o făcusem. Pentru cineva care nu pusese in viața lui pictorul peste graniță, nici măcar la Ruse, era un act de îndrăzneală, nu-i așa . Scosese un pașaport, ca orice român care se respectă, după Revoluție, prin iulie-august, după ce la ghișeele de elibe­rare trecuse valul nerăbdărilor și rezistasem tentației de a oferi unui băiat întreprinzător o oarecare sumă pentru a mi-l procura in 2—3 zile. De atunci și pînă acum. In martie '91, ză­cea intr-un sertar din care îl mai scoteam din cînd în cind, pentru a-1 pipăi sau a i-l arăta fiicei mele căreia îi făcea plă­cere fotografia mare ce mă în­fățișa bățos, în cămașă albă și cravată de la cununie, în sacoul de rigoare. Nu mă văzuse prea des îmbrăcat așa, avea toate motivele să se zgn­ască la tatăl acela. În ultimul timp, din diverse discuții, înțelesesem că unii români pleacă să muncească în Iugoslavia, dar privisem totul ca pe un fapt divers în rea­litatea multicoloră. Insidioase, informațiile pe care le căpă­tasem s-au cuibărit în memorie și, la apelul telefonic al prie­tenului m­eu, m-au împresurat. Altfel nu-mi pot Închipui cum la propunerea lui Ti­ti : „Hai în Iugoslavia să muncim" am ac­ceptat din prima.. E adevărat, îl cunosc de ceva timp, tipul este familist, doi copii, calculat, nu pot spune că ar avea un caracter aventuros. In fapt, motivul real al ple­cării noastre spre Iugoslavia avea rădăcini mai adinei. Din Decembrie eram amîndoi „pe tușă“. De aiunci șantierul își sistase lucrările, pînă in pri­măvară, nu ne mai întîlnisem, de aceea cînd, la telefon i-am recunoscut ’vocea nu mi-am as­cuns surpriza. Pentru mine ecluza se topise în întunericul nopților lungi de iarnă. Intenționasem să ÎN­CROPESC actele pentru înfiin­țarea unei societăți de con­strucții care sucombase înainte de a se naște trecîndu-se in hățișurile birocrației notariate­lor, tribunalelor, birourilor cu iz de mucegai, al arhivelor de tot felul. El avea gânduri mai patriar­hale , dorea o­­ căsuță cu gră­dină, cit mai aproape de Bucu­rești, în care să-și pună în va­loare aptitudinile gospodărești neexersate. O cumpărase 7 Nu! Pentru că tipul care urma să i-o vîndă nu încheiase divorțul, probleme de partaj și alte ase­menea care nu miroseau deloc bine. în rest,­­ lenevisem amîn­­doi între gazete și televizor. — Dacă am­­ fi aflat de po­vestea asta cu Iugoslavia mai din vreme acum ne-am fi în­tors deja. — Nu-i nimic, nu-i tirziu nici acum­­ . — De la șantier mai știi ceva? Nimic precis, . Încearcă de cîteva zile la telefon — dar nu răspunde nimeni,, parc-au mu­rit. Se pare că , s-a găsit un cumpărător­­ pentru stația de sortare. ■ Nu zăbovesc mult pe această temă. Periodic,, orice am discu­ta legat de ce-am făcut și des­făcut peste iarnă,­­revin la su­biectul plecării. .. — Pe unde trecem la einii ? — Ne îmbarcăm la Turnu Se­verin și ajungem pe malul sîr­­besc la Kladovo. Asta costă 30 de mărci. — Cind o să plecăm ? Cădem de acord , n-are rost să mai tărăgănăm, săptămână viitoare. Ar fi bine s-o „șter­gem“ de luni, că omul dacă s-apucă să facă o treabă o ia de la-nceputul săptămînii. Avem nevoie de haine mai purtate, pentru muncă. El are o pe­reche de bocanci zdraveni, cu talpă groasă și niște pantaloni matlasați, îmi inventariez gar­deroba sumară și găsesc un costum de trening pe care o să-l pun la bătaie. Culoarea nu prea-mi place, este galben și nu ține la terfeleaiă. 11 pur­tam in casă cînd mi-aduceam ’umilite de existența lui, fie-ar trebui și ceva mai gros. Ha­noracul cu blană și glugă e toc­mai bun , ține și de ploaie. In rest : ceva cămăși, un pulover­­doua, ceva lenjerie de corp și cam atît. — Ce ar merge să vinzi la ei? — Pahare, porțelanuri, pantofi, scule. în­ general, cam totul este mai scump de orice, 3—4 ori decit la noi. — Cum naiba ? Nu știe nici el, așa a auzit. Mă imaginez in spatele unei tarabe cu un noian de marfă eterogenă încercînd s-o viind. Mă umflă rîsul fiindcă n-am făcut asta niciodată. — La ce se muncește acolo? — Tot felul. Acum, fiind pri­măvară, se sapă și se taie vița. — Bine, dar eu sunt crescut la calorifer. Nu știu că tai vița. Altceva ? Nu-i nimic, îmi arată el. Vara se muncește la fin, toamna la cules de porumb. Tăiatul lem­nelor e de bază. — va urma — ) Doriți să divorțați? Cererea de divorț se depune în 2 exemplare in cazul în care nu sunt copii rezultați din căsă­torie și in 3 exemplare în cazul in care copii minori. Alături există de cerere se depun urmă­toarele acte: certificatul de căsătorie in original, dacă există copii minori — copii după certificate­le lor de naștere, adeve­rință de venit a recla­mantului pe ultimele 13 luni — venituri nete, un certificat care se elibe­rează reclamantului de Secția Financiară din care rezultă dacă figu­rează sau nu cu venituri impozabile. Se achită an­ticipat taxa de timbru la C.E.C. — taxă care va­riază intre 4 000 și 10 000 lei și care se calculează in raport cu venitul me­diu pe ultimele 12 luni, iar peste 10 000 de lei se achită 10 000 lei. Se dă o declarație scrisă de reclamant in care se arată pe propria răspundere că nu­zează venituri din reali­alte surse decit cele dovedite cu actele depuse, pe care se lipesc timbre fiscale în valoare de 1 la sută din taxa de timbru achi­tată la C.E.C. Toate aceste acte se depun la Judecătoria de sector, la cabinetul pre­ședintelui sau vicepre­ședintelui in zilele de audiență. (Laura Hure­­zan). 4› Antibiotice pentru birocrație MARIAN CONSTANTINESCU ȘTEFAN DORGOȘAN Zilele persoană trecute, o importanță din structurile gu­vernamentale semnala Oficiului de Stat pentru Caritate — mai precis domnului Veronel Anto­­nescu,, directorul general al a­­cestei instituții —, că a cum­părat de pe piață mai multe pachete de biscuiți și că după ce au fost parțial consumați, s-a văzut nevoit să-și inter­neze, de urgență, in spital, atît soția cit și copilul, datorită unor tulburări digestive. Dialogul Intre cele două per­soane a fost cit, se poate de cordial și amical, „guvernamentală“ l­a Persoana întrebat pe domnul Antonescu de ce nu acționează specialiștii din acest domeniu pentru a combate și stopa desfacerea unor produse de acest gen, care prezintă de­ficiențe și riscuri mari pentru viața și sănătatea oamenilor. Directorul i-a răspuns simplu și la obiect , că se acționează în limitele unei legi, care de­ocamdată... nu există. în fapt, există, a fost înminată guver­nului, de 5 ori, darr ea nu a intrat până acum în sfera de interes a agendei de lucru mi­nisteriale ori guvernamentale. Ca atare ea a fost restituită fără a se preciza motivul. Cert este că, fără o Lege a calității și protecției consumatorului, nu se poate face mare lucru in „jungla comercială“ care a în­florit și prosperă in România. Și, totuși, chiar in condițiile vitrege, in care uneori inspec­torii, speciali­știi de la primării și de la polițiile economică și sanitar-veterinară —, cu care conlucrează O.S.C.-ul — sunt molestați, ei își fac cu­ pot, cum pot, datoria. Cîteva aspecte, rezultate con­crete ne-au fost oferite la o recentă conferință de presă or­ganizată de Comisia Națională pentru Standarde, Metrologie și Calitate. Ele au fost sintetizate Intr-un Raport ce se referă la calitatea produselor și servicii­lor in trimestrul al doilea, pe anul in curs. Domnul dr. ing. Nicolae Drăgulănescu, președin­tele C.N.S.M.C., amfitrionul a­­cestei întîlniri — care s-a con­venit să aibă loc mai des — a punctat­ mai multe probleme care produc insomnii consuma­torului din România. Ne oprim, mai întâi, asupra unui set de date relevante care, sîntem convinși, vor interesa cititorii. Deși medicamentele ar trebui să ajute să supraviețuiască pe cei bolnavi, deși criza de me­dicamente este vizibilă și se acutizează, o serie de Întreprin­deri românești își permit „lu­xul“ de a produce comprima­te, drajeuri, soluții de uz in­tern și extern, antibiotice etc., depreciate calitativ în chiar termenul de valabilitate prevă­zut (prezintă aglomerare de substanțe, cu influențe nega­tive în ceea ce privește acțiu­nea farmacologică). Au fost identificate cantități de medi­camente cu termenul de vala­bilitate expirat­­ (streptomi­­cină sulfat, penicilâ G,K, mio­­filin, efitarol etc), dar au fost constatate și modificări calita­tive la producător, la o serie de produse, ceea ce a determi­nat organele de control să dis­pună retragerea acestora din farmacii și returnarea lor la agenții economici care le-au produs, respectiv „Biofarm" București, „Terapia" Cluj“ și „Antibiotice" Iași. Că nu vedem cu ochi buni calitatea și controlul de calita­te se datorează, suntem­ încli­nați să credem, și datorită fap­tului că se comercializează și lentile de ochelari cu defi­ciențe. La unele loturi ele a­­jun­g până la 33 la sută. De­fectele sunt de-a dreptul hazlii. Lentile cu dioptrii echivalente, dar cu greutăți și grosimi di­ferite, ciobite, cu striuri care conduc la deformarea imaginii. Asemenea deficiențe au fost constatate la S.C. „Artă și pre­cizie“ SA. București. „Strălucit“ stăm și la iluminat, sîntem a­­sigurați de aceeași sursă." Cu­noscuta întreprindere „Romlux" din Tîrgoviște, care exportă pe întregul mapamond, a pus in circulație loturi­ de lămpi elec­trice cu incandescență, din care circa 15 la sută prezintă pe­ricol de implozie la aprindere și o durată de funcționare re­dusă. Așa că fiți atenți cind aprindeți becul! Pentru cei care au nevoie de articole tehnice din cauciuc pentru uz general (garnituri presate, tuburi, coturi, simerin­­guri, garnituri de frînă etc.) o veste dătătoare de „speranțe“. Numai 20 la sută din această gamă de produse sunt defecte. Așa că șansele să vă procurați Un articol bun sunt destul de mari. Dacă îl găsiți ! Cam ce defecte prezintă aceste piese ? Subvulcanizări, aderență slabă Intre elementele componente, abateri dimensionale, care con­stituie pericole reale pentru securitatea circulației. „Rolast" SA­ din Pitești pare să fie un producător insensibil la greu­tățile și riscurile noastre. Cum la fel de insensibile par să fie Societățile de profil din Piatra Neamț, Gherla, Râmnicu Vîlcea, Brăila ș.a.m.d., care au prezen­tat loturi de pioci aglomerate în­ care circa 80 la sută­ din can­titate emană formaldehidă, con­ținutul fiind de circa 3—10 ori mai mare decât norma admisă pe plan european. Este o cli­mă pudică, un genocid indus­trial, — nu, termenul nu este forțat — deoarece formaldehida este un produs foarte toxic și cancerigen, cu­ efecte puternice asupra organismului uman, mai ales în încăperile închise. Deficiențe s-au constatat și la alimente. In laptele de con­sum desfăcut și produs la Bucu­rești, Brașov și Mehedinți (fa­bricant din lapte praf recon­stituit in amestec cu lapte proaspăt), contrar prevederilor standardului, a fost­ depistat un gust, ca și un miros și aspect necorespunzătoare. Dacă inteli­genții noștri copii refuză să consume uneori acest lapte, nu-i bateți, ei știu de ce ! Au sim­țuri mai puțin tocite decit nou. Numărul de germeni constatat in lapte s-a situat intre 1,5 pină la 4,5 milioane pe ml., față de numai 300 000 admis. Bacteriile coli­forme — între 1 000—2 500 pe ml, față de maxim 10 admis și chiar bacteriile patogene ne­­admise au provocat numeroase necazuri la copii și bătrini. Și la o serie de brînzeturi, reali­zate de producători particulari, s-au constatat bacterii colifor­­me intr-o proporție de 2 500— 14 000 la gram, față de 10 ad­mise, precum și o serie de im­purități, ca­re au generat nu­meroase intoxicații. Să vedem, însă, ce se în­­timiplă cu legumele și carnea ! In primul semestru al anului au fost puse în vînzare peste 250 de tone de legume și fruc­te proaspete (cartofi, ceapă, castraveți, roșii, mere, cireșe) — la Botoșani, Tîrgu Mureș, Mehedinți, Craiova, Galați, București — nesortate pe cate­gorii de calitate, multe din a­­cestea fiind zdrobite, murdare de pămînt și mucegăite. Prețul solicitat a fost insă, invariabil, ridicat. Inspectorii de calitate au mai reușit să stopeze o par­te din cele peste 800 de tone de carne și preparate din car­ne, conserve din legume-fructe și mixte, care au fost puse în vînzare, deși prezentau modifi­cări importante ale parametri­lor calitativi și chiar început de alterare, cu procente depă­șite de umiditate, grăsime și zgîrciuri. . In partea de sus a clasamentului, ce-i drept un clasament trist, se situează ju­dețele Vaslui, Arad, Hunedoara, Giurgiu, Caraș-Severin, Cluj, Tirgu Mureș și nelipsita capi­tală a țării, București. Mîine vom vedea cit de „tari* suntem la producția de bunuri cu parametri calitativi infe­riori. METALURGIA, CURSURI DE REANIMARE LIANA SIMION Despre recentele „mișcări de trupe“ de la Departamentul In­dustriei Metalurgice mai auzi­sem și noi cite ceva, tocmai de aceea am participat cu interes la conferința de presă a d-lui Sorin Dimitriu, noul secretar de stat și șef al departamentu­lui. De la primele fraze curio­zitatea ne-a fost satisfăcută : primul-ministru, impresionat de programul strategic de stabili­zare și­ relansare a metalurgiei susținut de dl. Dimitriu, a decis să-l numească ministru. Vom puncta în primul rînd situația actuală a D.I.M., care oferă locuri de muncă la 250 000 de salariați, din 96 de societăți comerciale, reunite in 4 holdin­guri (siderurgie, metalurgie ne­feroasă, produse refractare, țevi ș.a.m.d.). Dotarea tehnică a ră­mas la nivelul anilor 1975—1980. Ca mai toate ramurile econo­miei naționale, și industria me­talurgică a marcat căderi ; pro­ducția marfă pe 8 luni, in 1991 (exprimată in prețuri compara­bile, adică neliberalizate) este de 71,7 la sută față de 1990. Programul de relansare a in­dustriei metalurgice, care a reu­șit să-l „clintească" pe primul­­ministru și să-l sensibilizeze la suferințele acestei ramuri stra­tegice, vizează în primul rînd rentabilizarea activității, astfel incit exportul să asigure devi­zele cerute de importul mate­riilor prime (încă deficitare). Au fost identificate 32 de ac­țiuni principale, ce­ vor fi ma­terializate pînă in anul 1996 și vor costa 80 miliarde lei, din care 450 milioane dolari. Pen­tru 1991 se contează pe efortul financiar propriu și un suport bugetar de pînă la 500 milioane lei. Pentru rezolvarea spinoasei probleme a fondurilor s-au de­marat tratativele in vederea creării unei bănci, „Metalbank“, cu capital subscris de parteneri români și străini. Banca Na­țională manifestă încă unele rețineri la acordarea autoriza­ției de funcționare, dar dl. So­rin Dimitriu speră într-o re­zolvare amabilă. „Deutche Bank“ s-a deocamdată declarat interesată, personalul de iar contactele cu specialitate al ambasadelor din București se dovedește benefic. înființarea Institutului Național de Fontă și Oțel (model japonez) va con­tribui la elaborarea unor pro­grame de modernizare care să țină cont de baza de materii prime existentă. Pentru prima dată am auzit vorbindu-se despre un program de protecție a mediului. In a­­cest sens, sunt in curs de fi­nalizare tratativele cu firme germane : SPECTRO, SCHLOE­­MANN-SIEMAG, MANNEL­MANN DEMAG finanțate prin linii de credit puse la dispo­ziție de bănci germane și cu firme din Marea Britanie (Bri­tish Steel Consul­tans, CLAD­­COLOR), Franța (USMNOR­­SACILOR), Italia și Canada. Subliniind o dată in plus că metalurgia a „beneficiat“ de o campanie de presă nefavorabilă și de o informare prețară la nivel prim-ministerial, dl. So­rin Dimitriu a răspuns între­bărilor ziariștilor prezenți. Des­pre întreprinderile de faliment ni s-au amenințate promis date exacte după ședința de guvern din 31.07.1991. O for­mulare a șefului de departa­ment a stârnit rumoare în a­­sistență : după apariția „Metal­bank“ departamentul se va des­ființa ! Nu la modiul propriu, ci prin restructurarea intr-un hol­ding mare, coordonator, care va avea doar reprezentanți in București, restul angajaților tre­când direct la... producător. S-a recunoscut că datorită marketingului defectuos s-au pierdut piețe mari : Iran, U.R.S.S., China și zona Golfu­lui. O politică asiduă de pro­spectare și recuperare a piețe­lor tradiționale (s­au noi) vor asigura cele 3 case de import­­export : „Mineralimport“, „Me­­talexport“ și „Metanef“. Mo­mentan, Combinatul de la Că­lărași dispune de cea mai mo­dernă dotare tehnică, instalații­le fiind montate in proporție de circa 80 la sută. Vizita pre­mierului a fost benefică, aces­ta acceptînd „secția de metalur­gie“ oferită la fața locului. S-au practicat exporturile în pierdere pentru obținerea de devize, care au fost ulterior transformate in lei la licitațiile interbancare și au avut ca des­tinație plata... salariilor. La 25 iulie D.I.M. avea de încasat 118 miliarde lei și de achitat 90 de miliarde lei. întinerirea condu­cerilor, o gândire flexibilă la nivel micro și macroeconomic, constituie una din soluțiile supraviețuirii metalurgiei la seismele tranziției către econo­mia de piață. Privatizarea aces­tui sector se va realiza intr-o etapă inițială prin crearea de societăți mixte. La Întrebarea noastră, care puncta strategia pe termen scurt, pînă la intra­rea în iarna lui 1991, nu am primit, din păcate, nici un răs­puns. O casă de oaspeți (Urmare din pag. 1) hotărire. Nu spunem că ar fi trebuit să rămînă neapărat „la bloc“,­ într-un apartament „cu­ o cutie de chibrituri“, deși fos­tul apartament al familiei Ro­man, din Calea Victoriei, nu se afla nicidecum printre cele mai modeste locuințe din Bucu­rești. Deci, pe motivul că blocul unde a locuit pînă in momen­tul Revoluției a fost ciuruit de gloanțe, la care s-au adăugat mai mult decit necesarele mă­suri de­ritate din protecție și de se cu­perioada imediat postrevoluționară, dl. Petre Ro­man, proaspăt numit în funcția de prim-ministru in guvernul provizoriu, își stabilește reșe­dința pe str. Heleșteului, nr. 3. începe, in această perioadă, căutarea unei­ case noi. Și a­­ceasta este găsită curînd . VILA DE PE STR. GOGOL, NR. 2. Deși rezervată inițial tru dl. Ion Țiriac, primul pri­mi­nistru hotărăște să i se atribuie acestuia alte clădiri și începe demersurile, foarte — foarte încurcate­ , pentru atribuirea pentru domnia sa a frumoasei vile de mai înainte. Facem­­ aici o scurtă paran­teză. Deși am încercat in cîteva rînduri să fotografiem această vilă, n-am reușit. Jandarmii din zonă, polițiștii plantați aici ne-au făcut de­ fiecare dată im­posibilă această intenție. Foto­grafia cu care ilustrăm acest text nu dezvăluie decit zidul care înconjoară casa . Roman, aflată undeva în spatele unui veritabil munte de luxuriantă,­ specifică, vegetație de alt­minteri, întregului cartier al Primăverii. Specificăm, încă o dată, ca să fim foarte clari, că înțele­gem necesitatea ca primul mi­nistru al țării să locuiască in­tr-o casă cu totul deosebită, în care să se investească anumite sume pentru întreținere și pro­tocol. Nu putem admite, însă, ca o­ asemenea locuință, după investiții substanțiale materia­lizate în ea. SA NU FIE, așa cum se îm­timplă in alte țări (Downing Street — Anglia, de pildă), REȘEDINȚA A PRI­MULUI MINISTRU NUMAI PE PERIOADA MANDATULUI SAU. Dr, ce-a făcut dl. Petre Ro­man ? în mod abuziv,* a schim­bat destinația tanei case de oaspeți, in care s-au făcut așa cum vom arăta in continuare, in­vestiții de peste o jumătate de milion de­ lei (este vorba de sume anterioare primei majo­rări a prețurilor!) in locuință simplă, cu contract de închirie­re pe 5 ani, cu ICRAL-ul. Iată o primă dovadă conclu­dentă cu care susținem afir­mațiile de mai Pentru asigurarea sus : NOTA­­ funcționali­tății unor CASE DE OASPEȚI aflate în administrarea între­prinderii de Aprovizionare, Desfacere și Hoteluri București, precum și pentru înlăturarea unor degradări generate de seismul din 30 mai a.c. sunt ne­cesare efectuarea unor lucrări de reparații : / 1. LA CASA DE OASPEȚI DIN GOGOL, NR. 2 .­­ lucrări de vopsitorie zugrăveli, precum și unele re­și parații la terasă , lămpilor, lustrelor și înlocuirea aplicelor necorespunzătoare ; mochelarea unei suprafețe de aproximativ 110 metri pătrați, parchet pen­tru protejarea finisajelor exe­cutate // 2. La casa de oaspeți din strada Gogol, nr. 3, (n.n. — este vorba de casa de astăzi a d-lui Mihai Bujor Sion) , tencuieli, zugrăveli­ și vopsito­rii la pereții care prezintă fi­suri . Înlocuirea ușii vitrate de la intrarea principală cu o­ ușă plină ; suprimarea peretelui de lemn și a ușii glisante dintre sufragerie­ și camera de zi, pen­tru crearea unui salon adecvat pentru convorbiri; realizarea de grilaj la marchiza de pe tera­să imobilului pentru protecția contra efracției ; înlocuirea pla­cajului ceramic deteriorat de pe bordurile fațadei și termi­narea în mozaic ; refacerea pla­cajului orizontal și vertical de la baia principală, care este in prezent crăpat cu materiale de alte nuanțe și forme; elimina­­­rea infiltrațiilor din subsolul casei. // VALOAREA ESTIMA­TIVA A LUCRĂRILOR ESTE DE APROXIMATIV 220 000 ȘI, RESPECTIV, 280 000 LEI. // Propunem executarea acestor lucrări de către Antrepriza nr. 2 a Trustului Antrepriză Ge­nerală „Carpați“, cu suportarea cheltuielilor din alocațiile bu­getare primite în acest scop pe trimestrul III, 1990, pentru acest gen de obiective, potrivit pre­vederilor Hotărârii Guvernului, nr. 115/1990, Anexa nr. 12.. Func­ția de diriginte va fi asigurată de aparatul tehnic al Direcției Generale de Producție și Pres­tații". Despre modul cum au ajun­s aceste case de oaspeți locuințe cu contracte de închiriere pe 5 ani încheiate cu ICRAL He­răstrău, pentru familiile d-lor Petre Roman și Mihai Bujor Sion, vom continua relatarea in numărul nostru de mîine. Deocamdată să facem­­ doar mențiunea că pentru cele două­­ vile de pe strada Gogol se e­­xecutaseră deja, în urmă cu mai puțin de un an, lucr­ări de rep­arații curente și igienizări, casele fiind pregătite pentru primirea invitaților la Congre­sul al XIV-lea al P.C.R.... — va urma —

Next