Tineretul Liber, august 1991 (Anul 3, nr. 459-481)
1991-08-01 / nr. 459
JOI 1 AUGUST 1991 INVITAȚII LA... „MAMAIA '91“ Festivalul de muzică ușoară românească „Mamaia ’91" — cu cele doua secțiuni : CREAȚIE și IMP.EKPETARE — se află in jain „proces“ de pregătirii. Secțiunea creație promovează in final melodii în primă audiție aparținând membrilor Ununii Compozitorilor (in număr de 12) și de asemenea 12 melodii compuse și difuzate în intervalul decembrie 1889 — iunie 1991, aparținând nemembrilor Uniunii. In cadrul concertelor publice din final se vor acorda premii (pentru fiecare secțiune) in valoare de : 75 000 (I), 60 000 (II) și 50 000 (III). La interpretare, prima secțiune lansează 10 concurenți (concurente) participanți pentru prima oară la festivalul de la Mamaia. In a doua secțiune, vor evolua interpreți care au mai participat dar nu au obținut premii. Sunt invitați, de asemenea, doi interpreți aparținând etniei române de peste hotare. La interpretare, valoarea premiilor se prezintă după cum urmează : 25 000 (I), 20 000 (II) , 10 000 (III). Nu ne rămîne decit să vă invităm la Teatrul de vară din Mamaia, în perioada 28 august — 2 septembrie a.c. (Ioan Lazăr). SALVAREA CERE AJUTOR Medicii de la „Salvare" fac tot posibilul ca timpul de sosire la patul bolnavului să fie cit mai scurt. O singură doleanță majoră au să fie ajutați să găsească cit mai rapid adresele pacienților. S-au schimbat nume de străzi, dar nu s-au pus tăblițe cu noua denumire, agățată doar o plăcuță cu numele singură respectivei artere; lipsesc numerele de la case ; la blocuri, ba geamul pe care este înscrisă adresa e spart, ba vopseaua s-a coșcovit, facing,imposibilă citirea. Timpul se scurge făcînd investigații și în defavoarea pacientului care așteaptă mina salvatoare( Simona Ionescu). HOTEL DE LUX Renumitul hotel „Ceahlău" din Piatra Neamț, mai poartă încă eticheta „de lux“. Lux înseamnă acum „luxarea“ de serviciul de cameră, băi nesigilate, cu prosoape îndoielnice și hirtie igienică, lipsi fără de neoane, televizoare stricate, lifturi murdare etc. Deși personalul se străduiește, e prea puțin pentru confortul pasagerului și, mai ales, păcat că o asemenea unitate se degradează. Acum, în locul unei stele de confort, au rămas doar stele... verzi. (Iulian Costandache). E PACE PE 89,8 MHZ ! Războiul celor doi „fani“, pentru aceeași undă, a luat sfîrșit începând cu data de 5 august UNI FAN RADIO și FAN RADIO BUcurești își vor împărți frecvența, deja celebră, de 89,8 MHz, după următorul program : intre orele 0,02—11,38 va emite FUN RADIO și între 12,02— 23,58 UNI FAN RADIO — timp de o săptămină, după care orele de emisie se vor inversa în săptămina care urmează. (Rodica Dîrzu). Departamentul Economic-Social Tel. — 17.65.28 Am observat cu tristețe că sunt foarte mulți oameni care preferă să păcălească timpului MARIAN CONSTANTINESCU Pe domnul Abd Rabu El Sayed, președintele Companiei particulare de turism „Aqua Tours“ din Egipt, l-am iotilnit cu puțin timp in urmă pe litoral unde se afla în interes de afaceri. Firma amintită este pentru prima dată in România. Ea au promovat programe turistce încă din 1986 , cînd au sosit la București primii turiști egipteni. De atunci, indiferent de condițiile dificile pe care le-a înfruntat, „Aqua Tours“, și-a păstrat o piață turistică în România, cîștigind încrederea unor manageri din turismul autohton. — Domnule El Sayed, am înțeles că ați fost pilot și, după ce v-ați retras oficial, v-ați lansat în afaceri de turism. Ne-ați putea preciza cîteva detalii ale începutului dvs. în afaceri 7 — In 1977 eu am solicitat forurilor egiptene o autorizație pentru a desfășura această activitate. Garanția pe care a trebuit să o prezint a fost de 250 mii dolari. Certificatul se acordă, pentru început, pe un an de zile, după aceea Ministerul Turismului din Egipt stabilește, și hotărăște dacă merită sau nu să păstrezi autorizația. Dacă nu meriți, autorizația ți se retrage. Am început cu turismul religios. După aceea ne-am propus să dezvoltăm obiectul agenției noastre de turism căutînd să o lansăm pe plan internațional. A fost greu pentru că a trebuit să ne constituim un capital important. A fost la fel de greu deoarece am avut nevoie de publicitate, iar publicitatea costă foarte mult. Atît autopublicitatea, cit și publicitatea pe care mi-o făceau alți parteneri. Noi am pornit de la premisa că orice turist care apelează la serviciile firmei noastre este un musafir binevenit și ca atare trebuie să-l tratăm în acest fel. Indiferent de unde vine, indiferent la ce tarif. Un lucru foarte important, pe care aș vrea să vi-l spun este că, în momentul în care contractez spații într-un hotel, pentru un grup turistic, eu nu solicit să mi se arate camerele cele mai luxoase, ci pe cele mai simple și modeste. Așa îmi dau seama de standardul acelui hotel. Apoi, importantă este securitatea turistului. Începînd cu aeroportul și terminînd cu cazarea. Noi considerăm că orice solicitare venită din partea unui turist este rezolvabilă, chiar dacă în anumite cazuri este nevoie de un efort deosebit. Așa îți atragi viitorii clienți. — M-ar interesa cum vă concepeți programele și cum vă selecționați ghizii, în funcție de exigențele unor grupuri turistice ? — Există un club al ghizilor la Cairo. Aici vin toți agenții economici care au nevoie de serviciile lor și angajează persoanele care corespund programelor turistice pe care companiile particulare intenționează să le desfășoare. Noi alegem ghizi speciali pentru servicii speciale și trebuie să știți că acești ghizi dispun de recomandări valabile și de autorizație specifică. In momentul in care l-am angajat pe o perioadă determinată, orice greșeală pe cara o face i se decontează, i se scade din serviciul prestat. Se-nțelege că este vorba de ghizi profesioniști, — înțeleg că apreciați foarte mult România și că intenționați să aduceți din ce in ce mai mulți turiști in țara noastră. Există și o determinare sentimentală in Opțiunea dvs. ? — Soția mea, care este directorul general al firmei „Aqua Tours“, este româncă și se numește Daniela Enache Ioana. Dînsa mi-a arătat pentru prima dată cîteva din frumusețile turismului românesc. Ca Âu cuvîntul patronii atare, am agreat Hotelurile „București“ „Flora“, pe litoral — „Amfiteatru“ iar la Poiada Brașov hotelul „Alpin“. Deși am avut o serie de dificultăți, nu am descurajat, astfel că acum sîntem în măsură să aducem noi grupuri turistice în România. — Practicați turismul In cadrul relațiilor româno-egiptene . Mai concret, in cadrul datoriilor Egiptului către România ? — Nu. Nu desfășurăm activitățile firmei noastre în acest context. Asta datorită faptului că noi suntem o agenție particulară, dar vă pot spune că avem colaborări foarte bune cu ONT Carpați. Pentru că ați adus în discuție problema datoriilor, vă pot spune că contractarea unui hotel la Cairo prin intermediul „Pyramid Tours“, în contul datoriilor Egiptului față de România, nu este o afacere foarte bună pentru managerii dvs și nici pentru statul român. Hotelul este amplasat într-o zonă poluată obositoare, cu trafic intens, care nu permite turiștilor aflați aici să se odihnească. Revenind la problemele noastre, avem deja contracte triunghiulare, Egipt — România — Turcia, de 7 zile, ce s-au bucurat pînă acum de o frumoasă apreciere. în acest an noi organizăm programe turistice pentru circa 1 000—1 200 de turiști. Este cifră mică in comparație cu companiile Internaționale, însă preferăm să lucrăm cu grupuri mai puține dar să practicăm turism real și folositor. Deși sintem, nu o agenție relativ modestă, vă pot spune că noi sîntem membri ai unor organizații internaționale de profil cum ar fi compania aeriană IATA, ASTA, UFTAR-FURAV, o altă organizație internațională prestigioasă. — Ce credeți că ar trebui să promoveze agenții de turism din România, particulari sau de stat, pentru a se lansa in dezvoltarea unor activități cooperante in turismul internațional ? — In primul rînd cei care activează turism trebuie să știe ce-i turismul. Cu pătnrere de rău eu consider că la dvs. în tara sînt prea mulți care au reușit sa obțina o autorizație și vor să lucreze in turism. O parte din el vă discreditează și nu vă vor aduce mari servicii in turism. E păcat, pentru că, după părerea mea, turismul poate deveni o afacere la fel de rentabilă ca cea a petrolului. Ca o condiție: să fie valorificat de specialiști. Acești agenți de turism trebuie să alerge efectiv, să-și facă publicitate, lucrul cel mai important in turism. Trebuie să știe limbi străine si tradițiile țărilor pe care le contactează. Oricine se duce pentru publicitate in străinătate trebuie să se considere cel mai important ambasador al țării lui. Dar să revin la serviciile turistice pe care le oferiți. In acest an e mai curat la dvs., e mai bine, se simte revenirea la un nivel competitiv. Mi-a făcut mare plăcere să-ntîlnesc mulți manageri tineri care au apărut în turismul dvs. Unul dintre aceștia, o personalitate deosebită este dl. Ion Antonescu, fostul director al Societății Comerciale „București“. Este un lider care ar reuși cu succes și la noi, in Egipt. Cooperăm foarte bine cu specialiști de talie de la ONT Carpați. — Ce ați dori să obțineți pentru turiștii străini pe care îi aduceți în România, și ce așteptați, in plus, de la agenții de turism din țara noastră 7 — Important este ca fiecare din părți să știe ce vrea. Nu e neapărat nevoie să faci afaceri ca la Las Vegas. Fiecare țară, și a dvs. deci,, are Las Vegas-urile ei. Eu cred că ar trebui să fiți mulțumiți că acum puteți lucra cum vreți, că sunteți liberi să faceți. Ar trebui să munciți mai mult. Cine o nu știe, să o facă trebuie să învețe. Nu este nici o rușine. Nimeni nu este perfect. Am cîteva nedumeriri : nu înțeleg de ce vă subcotați hotelurile. De exemplu „Amfiteatru“, de la Olimp, este înregistrat la trei stele, dar, după părerea mea, se înscrie în categoria de patru stele. Toate hotelurile de lux ar trebui să aibă roomservice. De ce vorbesc de stele ? Pentru că atunci cind vinzi un program in străinătate, trebuie să știi clar ce cotă turistică are hotelul contractat. La noi nu există categoria A, B,l, ș.a.m.d. Trebuie să vă aliniați rapid la galoanele Europei. Turismul este o limbă comună. Acum eu știu că nimic nu se poate transforma complet intr-o zi, dar mai întii oamenii trebuie să înțeleagă să-și facă datoria ca oameni. Făcind acest lucru, fac bine și lor și țării în care trăiesc. Am observat cu tristețe că la dvs, sunt mulți, foarte mulți oameni care preferă să păcălească timpul. Se mulțumesc să-mpuște banul. După părerea mea, România este acum ca o cocă foarte bună pentru turism, dar care trebuie frămîntată și coaptă. Vreau din tot sufletul să aduc români in Egipt și invers. E necesar să ne cunoaștem. Dumneavoastră aveți o Dunăre, noi avem Nilul. Totul în viață e ca o floare, dar sunt specii de flori care sunt mai pretențioase. Pe acestea trebuie să le îngrijești mulți, mulți ani, să știi de aită apă și căldură au nevoie. Intr-un tîrziu ele vor înflori. Așa veți reuși, și dvs., în turism , in timp, cu multă răbdare. Am fost salahor în DIN DECEMBRIE, AMINDOI ERAM „PE TUȘA" Tocmai pusesem receptorul telefonului pe aparat și meditam la consecințele promisiunii pe care o făcusem. Pentru cineva care nu pusese in viața lui pictorul peste graniță, nici măcar la Ruse, era un act de îndrăzneală, nu-i așa . Scosese un pașaport, ca orice român care se respectă, după Revoluție, prin iulie-august, după ce la ghișeele de eliberare trecuse valul nerăbdărilor și rezistasem tentației de a oferi unui băiat întreprinzător o oarecare sumă pentru a mi-l procura in 2—3 zile. De atunci și pînă acum. In martie '91, zăcea intr-un sertar din care îl mai scoteam din cînd în cind, pentru a-1 pipăi sau a i-l arăta fiicei mele căreia îi făcea plăcere fotografia mare ce mă înfățișa bățos, în cămașă albă și cravată de la cununie, în sacoul de rigoare. Nu mă văzuse prea des îmbrăcat așa, avea toate motivele să se zgnască la tatăl acela. În ultimul timp, din diverse discuții, înțelesesem că unii români pleacă să muncească în Iugoslavia, dar privisem totul ca pe un fapt divers în realitatea multicoloră. Insidioase, informațiile pe care le căpătasem s-au cuibărit în memorie și, la apelul telefonic al prietenului meu, m-au împresurat. Altfel nu-mi pot Închipui cum la propunerea lui Titi : „Hai în Iugoslavia să muncim" am acceptat din prima.. E adevărat, îl cunosc de ceva timp, tipul este familist, doi copii, calculat, nu pot spune că ar avea un caracter aventuros. In fapt, motivul real al plecării noastre spre Iugoslavia avea rădăcini mai adinei. Din Decembrie eram amîndoi „pe tușă“. De aiunci șantierul își sistase lucrările, pînă in primăvară, nu ne mai întîlnisem, de aceea cînd, la telefon i-am recunoscut ’vocea nu mi-am ascuns surpriza. Pentru mine ecluza se topise în întunericul nopților lungi de iarnă. Intenționasem să ÎNCROPESC actele pentru înființarea unei societăți de construcții care sucombase înainte de a se naște trecîndu-se in hățișurile birocrației notariatelor, tribunalelor, birourilor cu iz de mucegai, al arhivelor de tot felul. El avea gânduri mai patriarhale , dorea o căsuță cu grădină, cit mai aproape de București, în care să-și pună în valoare aptitudinile gospodărești neexersate. O cumpărase 7 Nu! Pentru că tipul care urma să i-o vîndă nu încheiase divorțul, probleme de partaj și alte asemenea care nu miroseau deloc bine. în rest, lenevisem amîndoi între gazete și televizor. — Dacă am fi aflat de povestea asta cu Iugoslavia mai din vreme acum ne-am fi întors deja. — Nu-i nimic, nu-i tirziu nici acum . — De la șantier mai știi ceva? Nimic precis, . Încearcă de cîteva zile la telefon — dar nu răspunde nimeni,, parc-au murit. Se pare că , s-a găsit un cumpărător pentru stația de sortare. ■ Nu zăbovesc mult pe această temă. Periodic,, orice am discuta legat de ce-am făcut și desfăcut peste iarnă,revin la subiectul plecării. .. — Pe unde trecem la einii ? — Ne îmbarcăm la Turnu Severin și ajungem pe malul sîrbesc la Kladovo. Asta costă 30 de mărci. — Cind o să plecăm ? Cădem de acord , n-are rost să mai tărăgănăm, săptămână viitoare. Ar fi bine s-o „ștergem“ de luni, că omul dacă s-apucă să facă o treabă o ia de la-nceputul săptămînii. Avem nevoie de haine mai purtate, pentru muncă. El are o pereche de bocanci zdraveni, cu talpă groasă și niște pantaloni matlasați, îmi inventariez garderoba sumară și găsesc un costum de trening pe care o să-l pun la bătaie. Culoarea nu prea-mi place, este galben și nu ține la terfeleaiă. 11 purtam in casă cînd mi-aduceam ’umilite de existența lui, fie-ar trebui și ceva mai gros. Hanoracul cu blană și glugă e tocmai bun , ține și de ploaie. In rest : ceva cămăși, un puloverdoua, ceva lenjerie de corp și cam atît. — Ce ar merge să vinzi la ei? — Pahare, porțelanuri, pantofi, scule. în general, cam totul este mai scump de orice, 3—4 ori decit la noi. — Cum naiba ? Nu știe nici el, așa a auzit. Mă imaginez in spatele unei tarabe cu un noian de marfă eterogenă încercînd s-o viind. Mă umflă rîsul fiindcă n-am făcut asta niciodată. — La ce se muncește acolo? — Tot felul. Acum, fiind primăvară, se sapă și se taie vița. — Bine, dar eu sunt crescut la calorifer. Nu știu că tai vița. Altceva ? Nu-i nimic, îmi arată el. Vara se muncește la fin, toamna la cules de porumb. Tăiatul lemnelor e de bază. — va urma — ) Doriți să divorțați? Cererea de divorț se depune în 2 exemplare in cazul în care nu sunt copii rezultați din căsătorie și in 3 exemplare în cazul in care copii minori. Alături există de cerere se depun următoarele acte: certificatul de căsătorie in original, dacă există copii minori — copii după certificatele lor de naștere, adeverință de venit a reclamantului pe ultimele 13 luni — venituri nete, un certificat care se eliberează reclamantului de Secția Financiară din care rezultă dacă figurează sau nu cu venituri impozabile. Se achită anticipat taxa de timbru la C.E.C. — taxă care variază intre 4 000 și 10 000 lei și care se calculează in raport cu venitul mediu pe ultimele 12 luni, iar peste 10 000 de lei se achită 10 000 lei. Se dă o declarație scrisă de reclamant in care se arată pe propria răspundere că nuzează venituri din realialte surse decit cele dovedite cu actele depuse, pe care se lipesc timbre fiscale în valoare de 1 la sută din taxa de timbru achitată la C.E.C. Toate aceste acte se depun la Judecătoria de sector, la cabinetul președintelui sau vicepreședintelui in zilele de audiență. (Laura Hurezan). 4› Antibiotice pentru birocrație MARIAN CONSTANTINESCU ȘTEFAN DORGOȘAN Zilele persoană trecute, o importanță din structurile guvernamentale semnala Oficiului de Stat pentru Caritate — mai precis domnului Veronel Antonescu,, directorul general al acestei instituții —, că a cumpărat de pe piață mai multe pachete de biscuiți și că după ce au fost parțial consumați, s-a văzut nevoit să-și interneze, de urgență, in spital, atît soția cit și copilul, datorită unor tulburări digestive. Dialogul Intre cele două persoane a fost cit, se poate de cordial și amical, „guvernamentală“ la Persoana întrebat pe domnul Antonescu de ce nu acționează specialiștii din acest domeniu pentru a combate și stopa desfacerea unor produse de acest gen, care prezintă deficiențe și riscuri mari pentru viața și sănătatea oamenilor. Directorul i-a răspuns simplu și la obiect , că se acționează în limitele unei legi, care deocamdată... nu există. în fapt, există, a fost înminată guvernului, de 5 ori, darr ea nu a intrat până acum în sfera de interes a agendei de lucru ministeriale ori guvernamentale. Ca atare ea a fost restituită fără a se preciza motivul. Cert este că, fără o Lege a calității și protecției consumatorului, nu se poate face mare lucru in „jungla comercială“ care a înflorit și prosperă in România. Și, totuși, chiar in condițiile vitrege, in care uneori inspectorii, specialiștii de la primării și de la polițiile economică și sanitar-veterinară —, cu care conlucrează O.S.C.-ul — sunt molestați, ei își fac cu pot, cum pot, datoria. Cîteva aspecte, rezultate concrete ne-au fost oferite la o recentă conferință de presă organizată de Comisia Națională pentru Standarde, Metrologie și Calitate. Ele au fost sintetizate Intr-un Raport ce se referă la calitatea produselor și serviciilor in trimestrul al doilea, pe anul in curs. Domnul dr. ing. Nicolae Drăgulănescu, președintele C.N.S.M.C., amfitrionul acestei întîlniri — care s-a convenit să aibă loc mai des — a punctat mai multe probleme care produc insomnii consumatorului din România. Ne oprim, mai întâi, asupra unui set de date relevante care, sîntem convinși, vor interesa cititorii. Deși medicamentele ar trebui să ajute să supraviețuiască pe cei bolnavi, deși criza de medicamente este vizibilă și se acutizează, o serie de Întreprinderi românești își permit „luxul“ de a produce comprimate, drajeuri, soluții de uz intern și extern, antibiotice etc., depreciate calitativ în chiar termenul de valabilitate prevăzut (prezintă aglomerare de substanțe, cu influențe negative în ceea ce privește acțiunea farmacologică). Au fost identificate cantități de medicamente cu termenul de valabilitate expirat (streptomicină sulfat, penicilâ G,K, miofilin, efitarol etc), dar au fost constatate și modificări calitative la producător, la o serie de produse, ceea ce a determinat organele de control să dispună retragerea acestora din farmacii și returnarea lor la agenții economici care le-au produs, respectiv „Biofarm" București, „Terapia" Cluj“ și „Antibiotice" Iași. Că nu vedem cu ochi buni calitatea și controlul de calitate se datorează, suntem înclinați să credem, și datorită faptului că se comercializează și lentile de ochelari cu deficiențe. La unele loturi ele ajung până la 33 la sută. Defectele sunt de-a dreptul hazlii. Lentile cu dioptrii echivalente, dar cu greutăți și grosimi diferite, ciobite, cu striuri care conduc la deformarea imaginii. Asemenea deficiențe au fost constatate la S.C. „Artă și precizie“ SA. București. „Strălucit“ stăm și la iluminat, sîntem asigurați de aceeași sursă." Cunoscuta întreprindere „Romlux" din Tîrgoviște, care exportă pe întregul mapamond, a pus in circulație loturi de lămpi electrice cu incandescență, din care circa 15 la sută prezintă pericol de implozie la aprindere și o durată de funcționare redusă. Așa că fiți atenți cind aprindeți becul! Pentru cei care au nevoie de articole tehnice din cauciuc pentru uz general (garnituri presate, tuburi, coturi, simeringuri, garnituri de frînă etc.) o veste dătătoare de „speranțe“. Numai 20 la sută din această gamă de produse sunt defecte. Așa că șansele să vă procurați Un articol bun sunt destul de mari. Dacă îl găsiți ! Cam ce defecte prezintă aceste piese ? Subvulcanizări, aderență slabă Intre elementele componente, abateri dimensionale, care constituie pericole reale pentru securitatea circulației. „Rolast" SA din Pitești pare să fie un producător insensibil la greutățile și riscurile noastre. Cum la fel de insensibile par să fie Societățile de profil din Piatra Neamț, Gherla, Râmnicu Vîlcea, Brăila ș.a.m.d., care au prezentat loturi de pioci aglomerate în care circa 80 la sută din cantitate emană formaldehidă, conținutul fiind de circa 3—10 ori mai mare decât norma admisă pe plan european. Este o climă pudică, un genocid industrial, — nu, termenul nu este forțat — deoarece formaldehida este un produs foarte toxic și cancerigen, cu efecte puternice asupra organismului uman, mai ales în încăperile închise. Deficiențe s-au constatat și la alimente. In laptele de consum desfăcut și produs la București, Brașov și Mehedinți (fabricant din lapte praf reconstituit in amestec cu lapte proaspăt), contrar prevederilor standardului, a fost depistat un gust, ca și un miros și aspect necorespunzătoare. Dacă inteligenții noștri copii refuză să consume uneori acest lapte, nu-i bateți, ei știu de ce ! Au simțuri mai puțin tocite decit nou. Numărul de germeni constatat in lapte s-a situat intre 1,5 pină la 4,5 milioane pe ml., față de numai 300 000 admis. Bacteriile coliforme — între 1 000—2 500 pe ml, față de maxim 10 admis și chiar bacteriile patogene neadmise au provocat numeroase necazuri la copii și bătrini. Și la o serie de brînzeturi, realizate de producători particulari, s-au constatat bacterii coliforme intr-o proporție de 2 500— 14 000 la gram, față de 10 admise, precum și o serie de impurități, care au generat numeroase intoxicații. Să vedem, însă, ce se întimiplă cu legumele și carnea ! In primul semestru al anului au fost puse în vînzare peste 250 de tone de legume și fructe proaspete (cartofi, ceapă, castraveți, roșii, mere, cireșe) — la Botoșani, Tîrgu Mureș, Mehedinți, Craiova, Galați, București — nesortate pe categorii de calitate, multe din acestea fiind zdrobite, murdare de pămînt și mucegăite. Prețul solicitat a fost insă, invariabil, ridicat. Inspectorii de calitate au mai reușit să stopeze o parte din cele peste 800 de tone de carne și preparate din carne, conserve din legume-fructe și mixte, care au fost puse în vînzare, deși prezentau modificări importante ale parametrilor calitativi și chiar început de alterare, cu procente depășite de umiditate, grăsime și zgîrciuri. . In partea de sus a clasamentului, ce-i drept un clasament trist, se situează județele Vaslui, Arad, Hunedoara, Giurgiu, Caraș-Severin, Cluj, Tirgu Mureș și nelipsita capitală a țării, București. Mîine vom vedea cit de „tari* suntem la producția de bunuri cu parametri calitativi inferiori. METALURGIA, CURSURI DE REANIMARE LIANA SIMION Despre recentele „mișcări de trupe“ de la Departamentul Industriei Metalurgice mai auzisem și noi cite ceva, tocmai de aceea am participat cu interes la conferința de presă a d-lui Sorin Dimitriu, noul secretar de stat și șef al departamentului. De la primele fraze curiozitatea ne-a fost satisfăcută : primul-ministru, impresionat de programul strategic de stabilizare și relansare a metalurgiei susținut de dl. Dimitriu, a decis să-l numească ministru. Vom puncta în primul rînd situația actuală a D.I.M., care oferă locuri de muncă la 250 000 de salariați, din 96 de societăți comerciale, reunite in 4 holdinguri (siderurgie, metalurgie neferoasă, produse refractare, țevi ș.a.m.d.). Dotarea tehnică a rămas la nivelul anilor 1975—1980. Ca mai toate ramurile economiei naționale, și industria metalurgică a marcat căderi ; producția marfă pe 8 luni, in 1991 (exprimată in prețuri comparabile, adică neliberalizate) este de 71,7 la sută față de 1990. Programul de relansare a industriei metalurgice, care a reușit să-l „clintească" pe primulministru și să-l sensibilizeze la suferințele acestei ramuri strategice, vizează în primul rînd rentabilizarea activității, astfel incit exportul să asigure devizele cerute de importul materiilor prime (încă deficitare). Au fost identificate 32 de acțiuni principale, ce vor fi materializate pînă in anul 1996 și vor costa 80 miliarde lei, din care 450 milioane dolari. Pentru 1991 se contează pe efortul financiar propriu și un suport bugetar de pînă la 500 milioane lei. Pentru rezolvarea spinoasei probleme a fondurilor s-au demarat tratativele in vederea creării unei bănci, „Metalbank“, cu capital subscris de parteneri români și străini. Banca Națională manifestă încă unele rețineri la acordarea autorizației de funcționare, dar dl. Sorin Dimitriu speră într-o rezolvare amabilă. „Deutche Bank“ s-a deocamdată declarat interesată, personalul de iar contactele cu specialitate al ambasadelor din București se dovedește benefic. înființarea Institutului Național de Fontă și Oțel (model japonez) va contribui la elaborarea unor programe de modernizare care să țină cont de baza de materii prime existentă. Pentru prima dată am auzit vorbindu-se despre un program de protecție a mediului. In acest sens, sunt in curs de finalizare tratativele cu firme germane : SPECTRO, SCHLOEMANN-SIEMAG, MANNELMANN DEMAG finanțate prin linii de credit puse la dispoziție de bănci germane și cu firme din Marea Britanie (British Steel Consultans, CLADCOLOR), Franța (USMNORSACILOR), Italia și Canada. Subliniind o dată in plus că metalurgia a „beneficiat“ de o campanie de presă nefavorabilă și de o informare prețară la nivel prim-ministerial, dl. Sorin Dimitriu a răspuns întrebărilor ziariștilor prezenți. Despre întreprinderile de faliment ni s-au amenințate promis date exacte după ședința de guvern din 31.07.1991. O formulare a șefului de departament a stârnit rumoare în asistență : după apariția „Metalbank“ departamentul se va desființa ! Nu la modiul propriu, ci prin restructurarea intr-un holding mare, coordonator, care va avea doar reprezentanți in București, restul angajaților trecând direct la... producător. S-a recunoscut că datorită marketingului defectuos s-au pierdut piețe mari : Iran, U.R.S.S., China și zona Golfului. O politică asiduă de prospectare și recuperare a piețelor tradiționale (sau noi) vor asigura cele 3 case de importexport : „Mineralimport“, „Metalexport“ și „Metanef“. Momentan, Combinatul de la Călărași dispune de cea mai modernă dotare tehnică, instalațiile fiind montate in proporție de circa 80 la sută. Vizita premierului a fost benefică, acesta acceptînd „secția de metalurgie“ oferită la fața locului. S-au practicat exporturile în pierdere pentru obținerea de devize, care au fost ulterior transformate in lei la licitațiile interbancare și au avut ca destinație plata... salariilor. La 25 iulie D.I.M. avea de încasat 118 miliarde lei și de achitat 90 de miliarde lei. întinerirea conducerilor, o gândire flexibilă la nivel micro și macroeconomic, constituie una din soluțiile supraviețuirii metalurgiei la seismele tranziției către economia de piață. Privatizarea acestui sector se va realiza intr-o etapă inițială prin crearea de societăți mixte. La Întrebarea noastră, care puncta strategia pe termen scurt, pînă la intrarea în iarna lui 1991, nu am primit, din păcate, nici un răspuns. O casă de oaspeți (Urmare din pag. 1) hotărire. Nu spunem că ar fi trebuit să rămînă neapărat „la bloc“, într-un apartament „cu o cutie de chibrituri“, deși fostul apartament al familiei Roman, din Calea Victoriei, nu se afla nicidecum printre cele mai modeste locuințe din București. Deci, pe motivul că blocul unde a locuit pînă in momentul Revoluției a fost ciuruit de gloanțe, la care s-au adăugat mai mult decit necesarele măsuri deritate din protecție și de se cuperioada imediat postrevoluționară, dl. Petre Roman, proaspăt numit în funcția de prim-ministru in guvernul provizoriu, își stabilește reședința pe str. Heleșteului, nr. 3. începe, in această perioadă, căutarea unei case noi. Și aceasta este găsită curînd . VILA DE PE STR. GOGOL, NR. 2. Deși rezervată inițial tru dl. Ion Țiriac, primul priministru hotărăște să i se atribuie acestuia alte clădiri și începe demersurile, foarte — foarte încurcate , pentru atribuirea pentru domnia sa a frumoasei vile de mai înainte. Facem aici o scurtă paranteză. Deși am încercat in cîteva rînduri să fotografiem această vilă, n-am reușit. Jandarmii din zonă, polițiștii plantați aici ne-au făcut de fiecare dată imposibilă această intenție. Fotografia cu care ilustrăm acest text nu dezvăluie decit zidul care înconjoară casa . Roman, aflată undeva în spatele unui veritabil munte de luxuriantă, specifică, vegetație de altminteri, întregului cartier al Primăverii. Specificăm, încă o dată, ca să fim foarte clari, că înțelegem necesitatea ca primul ministru al țării să locuiască intr-o casă cu totul deosebită, în care să se investească anumite sume pentru întreținere și protocol. Nu putem admite, însă, ca o asemenea locuință, după investiții substanțiale materializate în ea. SA NU FIE, așa cum se îmtimplă in alte țări (Downing Street — Anglia, de pildă), REȘEDINȚA A PRIMULUI MINISTRU NUMAI PE PERIOADA MANDATULUI SAU. Dr, ce-a făcut dl. Petre Roman ? în mod abuziv,* a schimbat destinația tanei case de oaspeți, in care s-au făcut așa cum vom arăta in continuare, investiții de peste o jumătate de milion de lei (este vorba de sume anterioare primei majorări a prețurilor!) in locuință simplă, cu contract de închiriere pe 5 ani, cu ICRAL-ul. Iată o primă dovadă concludentă cu care susținem afirmațiile de mai Pentru asigurarea sus : NOTA funcționalității unor CASE DE OASPEȚI aflate în administrarea întreprinderii de Aprovizionare, Desfacere și Hoteluri București, precum și pentru înlăturarea unor degradări generate de seismul din 30 mai a.c. sunt necesare efectuarea unor lucrări de reparații : / 1. LA CASA DE OASPEȚI DIN GOGOL, NR. 2 . lucrări de vopsitorie zugrăveli, precum și unele reși parații la terasă , lămpilor, lustrelor și înlocuirea aplicelor necorespunzătoare ; mochelarea unei suprafețe de aproximativ 110 metri pătrați, parchet pentru protejarea finisajelor executate // 2. La casa de oaspeți din strada Gogol, nr. 3, (n.n. — este vorba de casa de astăzi a d-lui Mihai Bujor Sion) , tencuieli, zugrăveli și vopsitorii la pereții care prezintă fisuri . Înlocuirea ușii vitrate de la intrarea principală cu o ușă plină ; suprimarea peretelui de lemn și a ușii glisante dintre sufragerie și camera de zi, pentru crearea unui salon adecvat pentru convorbiri; realizarea de grilaj la marchiza de pe terasă imobilului pentru protecția contra efracției ; înlocuirea placajului ceramic deteriorat de pe bordurile fațadei și terminarea în mozaic ; refacerea placajului orizontal și vertical de la baia principală, care este in prezent crăpat cu materiale de alte nuanțe și forme; eliminarea infiltrațiilor din subsolul casei. // VALOAREA ESTIMATIVA A LUCRĂRILOR ESTE DE APROXIMATIV 220 000 ȘI, RESPECTIV, 280 000 LEI. // Propunem executarea acestor lucrări de către Antrepriza nr. 2 a Trustului Antrepriză Generală „Carpați“, cu suportarea cheltuielilor din alocațiile bugetare primite în acest scop pe trimestrul III, 1990, pentru acest gen de obiective, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului, nr. 115/1990, Anexa nr. 12.. Funcția de diriginte va fi asigurată de aparatul tehnic al Direcției Generale de Producție și Prestații". Despre modul cum au ajuns aceste case de oaspeți locuințe cu contracte de închiriere pe 5 ani încheiate cu ICRAL Herăstrău, pentru familiile d-lor Petre Roman și Mihai Bujor Sion, vom continua relatarea in numărul nostru de mîine. Deocamdată să facem doar mențiunea că pentru cele două vile de pe strada Gogol se executaseră deja, în urmă cu mai puțin de un an, lucrări de reparații curente și igienizări, casele fiind pregătite pentru primirea invitaților la Congresul al XIV-lea al P.C.R.... — va urma —