Tineretul Liber, septembrie 1991 (Anul 3, nr. 482-501)
1991-09-03 / nr. 482
între prețul plinii și prețul Știm, iubite cititor, că viața dumitale de zi cu zi nu e deloc ușoară, că pentru a trăi cit de cit normal trebuie să-ți chibzuiești cu mare atenție banii. Banii care, în cele mai multe dintre situații, sunt puțini. Nici banii noștri, vă asigurăm, nu sunt mulți. Cu toate acestea, de cîteva săptămîni, ziarul pe care-l citești acum lucrează, la actualul preț al hîrtiei, în pierdere. Este o pierdere pe care ne-am asumat-o în semn de omenească înțelegere față de greutățile vieții dumitale. Adevărului Cu sinceră durere trebuie să-ți spunem însă , că s-ar putea să fim obligați de realitate ca peste puțin timp să ne vindem mai scump, in sensul că va trebui să dai pe un exemplar din „Tineretul liber“ cu doi lei mai mult, adică 7 lei, în loc de 5. Firește, ne poți întoarce spatele. Vrem să credem însă că n-o vei face. Avem nevoie unii de alții, fiindcă avem împreună nevoie de adevăr. ANUL II - NR. 482 MARII, 3 SEPTEMBRIE 1991 Parlamentul, după Moscova... AUREL FERVA Așa cum în vara anului trecut, primele ședințe ale parlamentului nou ales al României erau marcate de șocul unor evenimente extraparlamentare — a se citi corect Piața Universității și Mineriada — tot așa, reluarea de după vacanță se produce in urma unor evenimente cu epicentrul in aceeași ciocnire dintre forțele democrației, pe de o parte, și forțele opuse schimbărilor pe de alta. De astă dată însă confruntarea a avut loc în afara granițelor, în U.R.S.S., dar asta nu-i scade cu nimic capacitatea de influențare a vieții nostre politice. Ba am putea spune că, dacă primul an de viață parlamentară din perioada postrevoluționară a purtat indubitabil amprenta acelui succes — vremelnic, sperăm noi — ai cercurilor interesate in stoparea sau măcar frînarea procesului revoluționar — fapt care, s-o recunoaștem, și-a aflat exprimarea nu numai în alocuțiuni alarmist-patriotarde și populiste, rostite sub cupola parlamentului, dar și în legi contestabile, adoptate in pripă de o majoritate prea sigură pe sine — acum victoria, una de mare răsunet mondial, aparține celor cu mîinile goale, „golanilor“ din Moscova, Vilnius sau Chișinău, care au apărat democrația și pe Elțîn de tancurile armatei și de lunetiștii K.G.B.-ului. Limbajul de lemn al lui iunie ’30 românesc seamănă teribil cu limbajul de fier al pueiștilor de la Moscova și asta ar trebui să ne dea de gîndit. Să dea adică de gîndit în primul rînd parlamentarilor noștri, care, iată, de ieri, s-au reunit în Dealul Mitropoliei și la Sala Omnia. Din păcate, începutul a fost făcut cu stângul și asta tocmai într-o sesiune, în care sînt atîtea și atîtea de făcut. Surprinși de iuțeala evenimentelor, deputații și senatorii României n-au reușit să se adune la timp și să salute cum se cuvine actul istoric al proclamării independenței Republicii Moldova. Au făcut-o doar birourile permanente ale celor două camere, și acestea cu întîrziere, atunci cînd o proclamație a întregului parlament ar fi fost nu numai de dorit, dar și extrem de necesară, ca un act semnificativ de susținere a fraților noștri de peste Prut de către toți aleșii poporului român. Domnii Alexandru Bârlădeanu și Dan Marțian nu au sunat goarna la timp spre a-și aduna oastea risipită prin țară sau prin străinătate și asta nu poate decit să ne mîhnească și, ca alegători, să ne nemulțumească profund. In plus, la marea sărbătoare a istoriei românești ce va înscrie cu litere de aur ziua de 27 august în analele naționale, parlamentul României s-a distins printr-o ilustră absență, vizita tirzie a domnului Bârlădeanu la Chișinău mult faptul că iarăși întîrziem scoțînd in evidență și mai nepermis la întilnirea cu istoria și cu interesele fundamentale ale neamului românesc. (Continuare in pag. a II-a) Dați-mi o mină de ajutor și vă ofer un colac de salvare Fotografie de LEONARD CHIOVEANU Petru Popescu „prins în București Publicăm în pagina 5-a partea doua a relatării de la Conferința de presă Constatam cu tristețe REALITATEA ROMÂNEASCĂ O „PROSPERĂ" FABRICĂ DE... INFRACȚIUNI«) DAN CONSTANTINESCU încercînd o evaluare a dimensiunilor și cauzalității fenomenului infracțional care erodează din ce în ce mai puternic economia națională, trebuie să menționăm că, din păcate, avem de-a face cu o adevărată agresionare a întreprinderilor publice, cooperatiste și mixte de către elemente afaceriste și infractoare, care, prin corupție, falsuri și sustrageri deturnează importante cantități de materii prime, materiale, produse finite, utilaje și mijloace de transport ce sunt însușite în mod abuziv sau sunt folosite nelegal în scopuri personale. De exemplu, ofițeri de economie din Biroul de poliție pentru platforma chimică Govora, județul Vîlcea, l-au depistat pe numitul Polizu Mircea, fost șef de secție confecții metalice la Cooperativa „Constructorul“ Rîmnicu Vîlcea, care, în calitate de delegat al acestei unități, a ridicat de la societatea comercială „Sudor“ un strung, o mașină de găurit, două truse de sudură și o mașină de ascuțit, în valoare totală de aproape o jumătate de milion lei, pe care le-a transportat la domiciliu, unde și-a deschis atelier mecanic particular. Tot pentru dotarea unității private, a mai sustras de la fos(Continuare în pag. a V-a) TV Apropo de emisiunea de ieri „Veniți cu noi pe programul doi“ : care presa scrisă trebuie, neapărat, să-și rezolve problemele cu ajutorul audio-vizualului ? „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva..." Fotografie de MIHAIL SANDU Un șahist belgian jefuit la Mamaia Șahistul belgian, de origine chineză, KIM LE QUANG, care participa la Concursul mondial de șah pentru jucători pînă la 20 de ani, de la Mamaia, a fost atacat și jefuit pentru a doua oară de cînd se află în România. Atacul s-a petrecut sîmbătă seara, pe traseul dintre sala de joc și hotelul unde locuiește, la distanță de cinci minute de mers pe jos. Poliția — relatează corespondentul A.M. Press, care a luat legătura cu victima la puțin timp de la incident — a venit cu intirziere, la peste o oră după ce i-a fost semnalat atacul. Autorii atacului banditesc sunt cinci indivizi, neidentificați încă. Jucătorul belgian, in pofida loviturilor pe care le-a primit și a șocului la care a fost supus continuă să-și apere șansele la concursul mondial organizat in România. (A.M. PRESS). 6 PAGINI - 5LEI PILULĂ CONTRA ZIDURILOR Pentru mai buna funcționare a celor două camere ale sale, Parlamentul a decis ieri, la inaugurarea sesiunii de toamnă, înființarea unui serviciu propriu de vulcanizare. RUȘII DIN TIRASPOL SUNT „PRIETENII POPOARELOR" La puțin timp după ce parlamentul local a votat în favoarea separării de restul Moldovei și proclamării independenței alșa-zisei Republici Nistrene“, mulțimea adunată în centrul Tiraspolului pentru a sărbători acest eveniment scandalozinci internaționalisto-comuniste de genul „Drujba narodov“ (Prietenia popoarelor). Tot în spiritul „prieteniei dintre popoare“ președintele parlamentului local, Grigori Maracuta, a declarat că, în cazul în care autoritățile dovei nu îl eliberează pe Molpreședintele Dimitri Smirnov, pînă la miezul nopții, aprovizionarea cu gaze și electricitate pentru restul republicii va fi întreruptă. Limba noastră — cea mai sfîntă Duminică OLIVIA ȘIREANU-CHIRVAȘIU Am trăit la Chișinău clipe de neuitat. Evenimentele care au înflorit sufletele noastre de rîndrie și emoție, pentru care cuvintele nu ne ajung, au marcat o punte invizibilă de libertate, un pod peste timp ai cărui piloni de rezistență l-au constituit dintotdeauna graiul matern și tradițiile. Destinul istoric a vrut ca această a doua sărbătorire — la nivel național — a limbii române să vină imediat după declararea independenței Republicii Moldova. O atmosferă nemaitrăită încă ne-a dezvăluit sufletul fraților noștri de peste Prut. Suflet adine și nobil, în care dragostea de neam, de slava străbună și de obiceiurile venite de departe, din negura vremii, s-au întîlnit îrtr-o zi a demnității, a frumuseții și a bucuriei. Amploarea manifestărilor a depășit puterea noastră de receptare. Am fost martori numai la sărbătorile capitalei — devenită în această duminică, sfîntă de 31 august și o capitală spirituală, a unității și libertății. Români de pretutindeni au fost invitați alături de locuitorii republicii moldave și împreună au petrecut ceasuri de înălțătoare vibrație, făcînd să răsune departe, spre toate zările unde oamenii se rostesc în românește, cuvîntul — la fel de profund — fie el vers sau cîntare. Sub ochii împăienjeniți de emoție ai unei asistențe copleșitoare, președintele republicii, dl. Mircea Ion Snegur a salutat importanța acestei manifestări care vine să reamintească — an de an — momentul în care, în 1989, prin voința populară, limba străbunilor fost repusă în drepturile ei fiorești pe meleagurile Basarabiei. Prin prezența domniilor lor, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Alexandru Moșanu și președintele Senatului României , Alexandru Bîrlădeanu a răzbătut simbolul oficial al unității de, simțire românească care a caracterizat întreaga manifestare. După retragerea oficialităților, pe scena străjuită de steaguri tricolore, au urcat mesageri ai cîntecului și versului, reuniți în această Piață a Marii Adunări Naționale pentru prima dată după decenii de separație. Români de pretutindeni au reamintit asistenței că „Limba noastră-i o co(Continuare in pag. a V-a) DE MARȚI PINA SIMBATA ION RAȚIU: „România poate redeveni o țară fericită“ NICOLAE ȚONE Prin publicarea, începînd de azi, și a interviului cu dl. Ion Rațiu, după cel realizat cu dl. Adrian Năstase, o nouă rubrică se statornicește în ziarul nostru : „De marți pînă sîmbătă“. O rubrică de interviuri așadar, pe care o dorim o veritabilă foaie de temperatură a epocii pe care o străbatem. Ambițiile noastre, astfel, sunt mari. Invitații noștri, pe care-i dorim cei mai deschiși dialogului, vor fi aleși, cum se spune, „pe sprinceană“ și supuși unor, sperăm, concludente exerciții de sinceritate. In 1945, o gazetă intitulată, semnificativ, Democrația (director, reputatul logician Anton Dumitriu), publica, sub semnătura d-lui Ion Biberi, o rubrică de interviuri desebit de percutantă : „Lumea de mîine“. Am dori, peste timp, ca și investigațiile noastre publicistice din Tineretul liber să rămînă mărturii de referină pentru istoria „fierbinte“ a României de azi, mărturii în care să se regăsească, cel puțin în embrion (dincolo, firește, de experiențele, nu de puține ori nefaste de pînă mai ieri), harta sufletului nostru de mîine. Iată de ce am fi bucuroși dacă vor accepta invitațiile noastre la dialog, într-o primă etapă, d-nii Radu Cîmpeanu, Alexandru Bîrlădeanu, Nicolae Manolescu, Ion Iliescu, Mircea Snegur, Grigore Vieru, Corneliu Coposu, Ioan Alexandru, Anton Dumitriu, Petre Roman, Geo Bogza, Mircea Dinescu, Corneliu Baba, Silviu Brucan, Octavian Paler. „Sindromul birocrație-corpuție, perimează totul" — D-le Ion Rațiu, voiam să vă propun un lung interviu despre România de mîine și, făcînd o scurtă recapitulare a întrebărilor ce trebuie să vi le pun, îmi dau seama că, inevitabil, vă voi întreba foarte multe lucruri despre România de azi și despre România de ieri. Haideți să facem de aceea pentru început o hartă a societății românești de azi, tocmai pentru putea vedea, apoi, mai ușor, în a trecut și în viitor. Cum vedeți dvr în liniile ei de adincime, realitatea românească de azi ? — începem cu întrebarea cea mai grea, cea mai dificilă. Dar să încercăm, România este țară frumoasă, bogată. Sărăcită de incapacitatea sistemului în numele căruia a fost guvernată in ultimii 45 ani. Sindromul birocrație-corupție perimează totul. Fenomen inevitabil, endemic comunismului, dar agra (ConWtitare Sn pag. a ll-a) PAGINA A 3-A GEPÂ Electro Center. Calea Dorobanților 111 . București ^ v^v\V vSV v% V smai bine BjSgjSpe/? tratras dumneavoastră S-au redeschis lucrările Parlamentului României EMILIA VASILIU DOINA DIACONU La Sala Omnia a fost inaugurată ieri, noua sesiune parlamentară printr-un discurs rostit de dl. Alexandru Bîrlădeanu. Trecînd în revistă actele normative,ce vor trebui dezbătute pentru a asigura cadrul democrației și trecerii la economia de piață, vorbitorul s-a referit la proiectele de legi privind administrația publică locală, alegerile locale, organizarea judecătorească, organizarea și funcționarea ministerelor și altele. Pe fondul unei continue recesiuni economice, al scăderii producției și productivității muncii, al penuriei din ce în ce mai grave, proiectele de legi pentru stimularea investițiilor productive, a cercetării științifice, a asigurării pregătirii și încadrării tinerilor, în activitatea economică și protecția socială a unei categorii defavorizate își relevă acuitatea și urgența. Imediat după această succintă perspectivă asupra activității legislative în noua sesiune, dl. Radu Cîmpeanu, președintele PNL, a prezentat o Declarație, în care a cerut în esență condamnarea fermă a comunismului, scoaterea definitivă în afara legii a PSM și a partidului comunist, precum și punerea sub control parlamentar al patrimoniului fostului per, solicitînd ca Parlamentul să ia în dezbatere prezenta declarație și guvernul să ia în considerare propunerile făcute în ea. Principiul de acord cu antevorbitorul său dl. Vasile Văcaru, liderul grupului senatorial FSN, a menționat că propunerile respective merită studiate dar în corelație cu cerințele democrației și cu volumul mare de lucru pe care-l presupune activitatea legislativă sesiunea ce tocmai a fost desînchisă, în continuare au fost reluate dezbaterile la proiectul de lege privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice. Ieri, sub cupola Parlamentului au început lucrările celei de-a patra sesiuni a actualei legislaturi a Adunării Deputaților. După expunerea președintelui Dan Marțian, rutoare la viitorul program refede lucru — extrem de încărcat — al acestei sesiuni un număr mare de deputați și-au exprimat dorința de a lua cuvîntul pentru a face propuneri organizatorice ori pentru a formula diferite puncte de vedere, în timp ce deputații Constantin Sorescu și Radu Nicolae au dorit să marcheze anumite momente istorice, dl. I.I. Brătianu a resuscitat intr-un discurs inflamant vechi obsesii personale precum: demiterea guvernului și subvenționarea partidelor. Pe același ton vehement au intervenit și domnii Dan Lăzărescu (P.N.L.) și Claudiu Iordache (Independent), cel dinții prezentând o Declarație a P.N.L privitoare la recenta lovituri de stat în U.R.S.S. iar al doilea solicitînd demisia președintelui Camerei, vinovat de a nu fi convocat, cu aceeași petiție legislativul în ședință extraordinară.