Tineretul Liber, septembrie 1991 (Anul 3, nr. 482-501)

1991-09-03 / nr. 482

între prețul plinii și prețul Știm, iubite cititor, că viața dumitale de zi cu zi nu e deloc ușoară, că pentru a trăi cit de cit normal trebuie să-ți chibzuiești cu mare atenție banii. Banii care, în cele mai multe dintre situații, sunt puțini. Nici banii noștri, vă asigurăm, nu sunt mulți. Cu toate acestea, de cîteva săptămîni, ziarul pe care-l citești acum lucrează, la actualul preț al hîrtiei, în pierdere. Este o pierdere pe care ne-am asumat-o în semn de omenească înțelegere față de greutățile vieții dumitale. Adevărului Cu sinceră durere trebuie să-ți spunem însă , că s-ar putea să fim obligați de realitate ca peste puțin timp să ne vindem mai scump, in sensul că va trebui să dai pe un exem­plar din „Tineretul liber“ cu doi lei mai mult, adică 7 lei, în loc de 5. Firește, ne poți întoarce spatele. Vrem să credem însă că n-o vei face. Avem nevoie unii de alții, fiindcă avem împreună nevoie de adevăr. ANUL II­ - NR. 482 MARII, 3 SEPTEMBRIE 1991 Parlamentul, după Moscova... AUREL FERVA Așa cum în vara anului trecut, primele ședințe ale parla­mentului nou ales al României erau marcate de șocul unor evenimente extraparlamentare — a se citi corect Piața Uni­versității și Mineriada — tot așa, reluarea de după vacanță se produce in urma unor evenimente cu epicentrul in a­­ceeași ciocnire dintre forțele democrației, pe de o parte, și forțele opuse schimbărilor pe de alta. De astă dată însă confruntarea a avut loc în afara granițelor, în U.R.S.S., dar asta nu-i scade cu nimic capacitatea de influențare a vieții nostre politice. Ba am putea spune că, dacă primul an de viață parlamentară din perioada postrevoluționară a purtat indubitabil amprenta acelui succes — vremelnic, sperăm noi — ai cercurilor interesate in stoparea sau măcar frînarea procesului revoluționar — fapt care, s-o­ recunoaștem, și-a aflat exprimarea nu numai în alocuțiuni alarmist-patrio­­tarde și populiste, rostite sub cupola parlamentului, dar și în legi contestabile, adoptate in pripă de o majoritate prea sigură pe sine — acum victoria, una de mare răsunet mon­dial, aparține celor cu mîinile goale, „golanilor“ din Mos­cova, Vilnius sau Chișinău, care au apărat democrația și pe Elțîn de tancurile armatei și de lunetiștii K.G.B.-ului. Lim­bajul de lemn al lui iunie ’30 românesc seamănă teribil cu limbajul de fier al pueiștilor de la Moscova și asta ar trebui să ne dea de gîndit. Să dea adică de gîndit în primul rînd parlamentarilor noștri, care, iată, de ieri, s-au reunit în Dealul Mitropoliei și la Sala Omnia. Din păcate, începutul a fost făcut cu stângul și asta tocmai într-o sesiune, în care sînt atîtea și atîtea de făcut. Surprinși de iuțeala eveni­mentelor, deputații și senatorii României n-au reușit să se adune la timp și să salute cum se cuvine actul istoric al proclamării independenței Republicii Moldova. Au făcut-o doar birourile permanente ale celor două camere, și acestea cu întîrziere, atunci cînd o proclamație a întregului parla­ment ar fi fost nu numai de dorit, dar și extrem de nece­sară, ca un act semnificativ de susținere a fraților noștri de peste Prut de către toți aleșii poporului român. Domnii Alexandru Bârlădeanu și Dan Marțian nu au sunat goarna la timp spre a-și aduna oastea risipită prin țară sau prin străinătate și asta nu poate decit să ne mîhnească și, ca ale­gători, să ne nemulțumească profund. In plus, la marea sărbătoare a istoriei românești ce va înscrie cu litere de aur ziua de 27 august în analele naționale, parlamentul Româ­niei s-a distins printr-o ilustră absență, vizita tirzie a dom­nului Bârlădeanu la Chișinău mult faptul că iarăși întîrziem scoțînd in evidență și mai nepermis la întilnirea cu istoria și cu interesele fundamentale ale neamului românesc. (Continuare in pag. a II-a) Dați-mi o mină de ajutor și vă ofer un colac de salvare Fotografie de LEONARD CHIOVEANU Petru Popescu „prins în București Publicăm în pagina 5-a partea doua a relatării de la Conferința de presă Constatam cu tristețe REALITATEA ROMÂNEASCĂ O „PROSPERĂ" FABRICĂ DE... INFRACȚIUNI­­«) DAN CONSTANTINESCU încercînd o evaluare a dimen­siunilor și cauzalității fenome­nului infracțional care erodează din ce în ce mai puternic eco­nomia națională, trebuie să menționăm că, din păcate, avem de-a face cu o adevărată agre­­sionare a întreprinderilor pu­blice, cooperatiste și mixte de către elemente afaceriste și in­fractoare, care, prin corupție, falsuri și sustrageri deturnează importante cantități de materii prime, materiale, produse finite, utilaje și mijloace de transport ce sunt însușite în mod abuziv sau sunt folosite nelegal în sco­puri personale. De exemplu, ofițeri de econo­mie din Biroul de poliție pentru platforma chimică Govora, jude­țul Vîlcea, l-au depistat pe nu­mitul Polizu Mircea, fost șef de secție confecții metalice la Co­operativa „Constructorul“ Rîm­nicu Vîlcea, care, în calitate de delegat al acestei unități, a ri­dicat de la societatea comercia­lă „Sud­or“ un strung, o mașină de găurit, două truse de sudură și o mașină de ascuțit, în valoa­re totală de aproape o jumătate de milion lei, pe care le-a trans­portat la domiciliu, unde și-a deschis atelier mecanic particu­lar. Tot pentru dotarea unității private, a mai sustras de la fos­(Continuare în pag. a V-a) TV Apropo de emisiunea de ieri „Veniți cu noi pe programul doi“ : care presa scrisă tre­buie, neapărat, să-și rezolve problemele cu ajutorul audio-vizualu­­lui ? „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva..." Fotografie de MIHAIL SANDU Un șahist belgian jefuit la Mamaia Șahistul belgian, de origine chineză, KIM LE QUANG, care participa la Concursul mondial de șah pentru jucători pînă la 20 de ani, de la Mamaia, a fost atacat și jefuit pen­tru a doua oară de­ cînd se află în România. Atacul s-a pe­trecut sîmbătă seara, pe traseul dintre sala de joc și hotelul unde locuiește, la distanță de cinci minute de mers pe jos. Poliția — relatează corespondentul A.M. Press, care a luat legătura cu victima la puțin timp de la incident — a venit cu intirziere, la peste o oră după ce i-a fost semnalat atacul. Autorii atacului banditesc sunt cinci indivizi, neidentificați încă. Jucătorul belgian, in pofida loviturilor pe care le-a primit și a șocului la care a fost supus continuă să-și apere șansele la concursul mondial organizat in România. (A.M. PRESS). 6 PAGINI - 5LEI PILULĂ CONTRA ZIDURILOR Pentru mai buna funcționare a celor două ca­mere ale sale, Parlamentul a decis ieri, la inaugu­rarea sesiunii de toamnă, înființarea unui serviciu propriu de vulcanizare. RUȘII DIN TIRASPOL SUNT „PRIETENII POPOARELOR" La puțin timp după ce parla­mentul local a votat în favoa­rea separării­ de restul Moldo­vei și proclamării independen­ței alșa-zisei Republici Nistre­­ne“, mulțimea adunată în cen­trul Tiraspolului pentru a săr­bători acest eveniment scanda­lozinci internaționalisto-comu­­niste de genul „Drujba naro­­dov“ (Prietenia popoarelor). Tot în spiritul „prieteniei dintre popoare“ președintele parlamentului local, Grigori Maracuta, a declarat că, în cazul în care autoritățile dovei nu îl eliberează pe Mol­pre­ședintele Dimitri Smirnov, pînă la miezul nopții, aprovizionarea cu gaze și electricitate pentru restul republicii va fi între­ruptă. Limba noastră — cea mai sfîntă Duminică OLIVIA ȘIREANU-CHIRVAȘIU Am trăit la Chișinău clipe de neuitat. Evenimentele care au înflorit sufletele noastre de r­­îndrie și emoție, pentru care cuvintele nu ne ajung, au mar­cat o punte invizibilă de liber­tate, un pod peste timp ai că­rui piloni de rezistență l-au constituit dintotdeauna graiul matern și tradițiile. Destinul is­toric a vrut ca această a doua sărbătorire — la nivel național — a limbii române să vină ime­diat după declararea indepen­denței Republicii Moldova. O atmosferă nemaitrăită încă ne-a dezvăluit sufletul fraților noștri de peste Prut. Suflet adine și nobil, în care dragostea de neam, de slava străbună și de obiceiurile venite de departe, din negura vremii, s-au întîlnit îr­tr-o zi a demnității, a frumu­seții și a bucuriei. Amploarea manifestărilor a depășit puterea noastră de receptare. Am fost martori numai la sărbătorile ca­pitalei — devenită în această duminică, sfîntă de 31 august și o capitală spirituală, a unității și libertății. Români de pretu­tindeni au fost invitați alături de locuitorii republicii moldave și împreună au petrecut ceasuri de înălțătoare vibrație, făcînd să răsune departe, spre toate zările unde oamenii se rostesc în românește, cuvîntul — la fel de profund — fie el vers sau cîntare. Sub ochii împăienjeniți de emoție ai unei asistențe co­pleșitoare, președintele republi­cii, dl. Mircea Ion Snegur a sa­lutat importanța acestei ma­nifestări care vine să reamin­tească — an de an — momentul în care, în 1989, prin voința populară, limba străbunilor fost repusă în drepturile ei fi­o­rești pe meleagurile Basarabiei. Prin prezența domniilor lor, președintele Parlamentului Re­publicii Moldova, Alexandru Moșanu și președintele Sena­tului României , Alexandru Bîrlădeanu a răzbătut simbolul oficial al unității de, simțire ro­mânească care a caracterizat în­treaga manifestare. După retra­gerea oficialităților, pe scena străjuită de steaguri tricolore, au urcat mesageri ai cîntecului și versului, reuniți în această Piață a Marii Adunări Naționa­le pentru prima dată după de­cenii de separație. Români de pretutindeni au reamintit asis­tenței că „Limba noastră-i o co­(Continuare in pag. a V-a) DE MARȚI PINA SIMBATA ION RAȚIU: „România poate redeveni o țară fericită“ NICOLAE ȚONE Prin publicarea, începînd de azi, și a interviu­lui cu dl. Ion Rațiu, după cel realizat cu dl. Adrian Năstase, o nouă rubrică se statornicește în ziarul nostru : „De marți pînă sîmbătă“. O rubrică de interviuri așadar, pe care o dorim o veritabilă foaie de temperatură a epocii pe care o străbatem. Ambițiile noastre, astfel, sunt mari. Invitații noștri, pe care-i dorim cei mai deschiși dialogului, vor fi aleși, cum se spune, „pe sprin­ceană“ și supuși unor, sperăm, concludente exer­ciții de sinceritate. In 1945, o gazetă intitulată, semnificativ, Demo­crația (director, reputatul logician Anton Dumi­triu), publica, sub semnătura d-lui Ion Biberi, o rubrică de interviuri desebit de percutantă : „Lu­mea de mîine“. Am dori, peste timp, ca și inves­tigațiile noastre publicistice din Tineretul liber să rămînă mărturii de referin­ă pentru istoria „fierbinte“ a României de azi, mărturii în care să se regăsească, cel puțin în embrion (dincolo, firește, de experiențele, nu de puține ori nefaste de pînă mai ieri), harta sufletului nostru de mîine. Iată de ce am fi bucuroși dacă vor accepta in­vitațiile noastre la dialog, într-o primă etapă, d-nii Radu Cîmpeanu, Alexandru Bîrlădeanu, Nicolae Manolescu, Ion Iliescu, Mircea Snegur, Grigore Vieru, Corneliu Coposu, Ioan Alexandru, Anton Dumitriu, Petre Roman, Geo Bogza, Mircea Dinescu, Corneliu Baba, Silviu Brucan, Octavian Paler. „Sindromul birocrație-corpuție, perimează totul" — D-le Ion Rațiu, voiam să vă propun un lung interviu des­pre România de mîine și, făcînd o scurtă recapitulare a întrebă­rilor ce trebuie să vi le pun, îmi dau seama că, inevitabil, vă voi întreba foarte multe lucruri despre România de azi și des­pre România de ieri. Haideți să facem de aceea pentru înce­put o hartă a societății româ­nești de azi, tocmai pentru putea vedea, apoi, mai ușor, în a trecut și în viitor. Cum vedeți dvr în liniile ei de adincime, realitatea româ­nească de azi ? — începem cu întrebarea cea mai grea, cea­ mai dificilă. Dar să încercăm, România este țară frumoasă, bogată. Sărăcită­­ de incapacitatea sistemului în numele căruia a fost guvernată in ultimii 45 ani. Sindromul birocrație-corupție perimează totul. Fenomen inevitabil, en­demic comunismului, dar agra­ (ConWtitare Sn pag. a ll-a) PAGINA A 3-A GEPÂ Electro Center. Calea Dorobanților­­ 111 . București ^ v^v\V vSV v%­ V smai bine BjSgjSpe/? tr­atra­s dumneavoastră S-au redeschis lucrările Parlamentului României EMILIA VASILIU DOINA DIACONU La Sala Omnia a fost inau­gurată ieri, noua sesiune par­lamentară printr-un discurs rostit de dl. Alexandru Bîrlă­deanu. Trecînd în revistă actele normative,ce vor trebui dez­bătute pentru a asigura cadrul democrației și trecerii la eco­nomia de piață, vorbitorul s-a referit la proiectele de legi privind administrația publică locală, alegerile locale, organi­zarea judecătorească, organi­zarea și funcționarea ministe­relor și altele. Pe fondul unei continue recesiuni economice, al scăderii producției și produc­tivității muncii, al penuriei din ce în­ ce mai grave, proiectele de legi pentru stimularea in­vestițiilor productive, a cerce­tării științifice, a asigurării pregătirii și încadrării tineri­lor, în activitatea economică și protecția socială a unei catego­rii defavorizate își relevă acui­tatea și urgența. Imediat după această succin­tă perspectivă asupra activității legislative în noua sesiune, dl. Radu Cîmpeanu, președintele PNL, a prezentat o Declarație, în care a cerut în esență con­damnarea fermă a comunismu­lui, scoaterea definitivă în afa­ra legii a PSM și a partidului comunist, precum și punerea sub control parlamentar al pa­trimoniului fostului per, solici­­tînd ca Parlamentul să ia în dezbatere prezenta declarație și guvernul să ia în considera­re propunerile făcute în ea. Principiul de acord cu ante­vorbitorul său dl. Vasile Vă­­caru, liderul grupului senato­rial FSN, a menționat că pro­punerile respective merită stu­diate dar în corelație cu cerin­țele democrației și cu volumul mare de lucru pe care-l presu­pune activitatea legislativă sesiunea ce tocmai a fost des­în­chisă, în continuare au fost reluate dezbaterile la proiectul de lege privind organizarea și desfă­șurarea adunărilor publice. Ieri, sub cupola Parlamentu­lui au început lucrările celei de-a patra sesiuni a actualei legislaturi a Adunării Deputa­ților. După expunerea pre­ședintelui Dan Marțian, rutoare la viitorul program refe­de lucru — extrem de încărcat — al acestei sesiuni un număr mare de deputați și-au expri­mat dorința de a lua cuvîntul pentru a face propuneri orga­nizatorice ori pentru a formula diferite puncte de vedere, în timp ce deputații Constantin Sorescu și Radu Nicolae au dorit să marcheze anumite mo­mente istorice, dl. I.I. Brătianu a resuscitat intr-un discurs in­­flamant vechi obsesii personale precum: demiterea guvernului și subvenționarea partidelor. Pe același ton vehement au inter­venit și domnii Dan Lăzărescu (P.N.L.) și Claudiu Iordache (Independent), cel dinții pre­zentând o Declarație a P.N.L privitoare la recenta lovituri­ de stat în U.R.S.S. iar al doi­­lea solicitînd demisia președin­­­­telui Camerei, vinovat de a nu­ fi convocat, cu aceeași petiție legislativul în ședință extraor­dinară.

Next