Tineretul Liber, noiembrie 1991 (Anul 3, nr. 526-547)

1991-11-01 / nr. 526

* Măsuri de excepție intr-o situație de excepție In prezența președintelui României, domnul Ion Iliescu, primul ministru al guvernului, domnul Theodor Stolojan, a început joi dimineață, la Palatul Victoria, consultări cu pre­fecții din toate județele țării și primarul general al Capita­­lei, precum și cu directorii direcțiilor generale pentru agri­cultură și alimentație din județe. La această întîlnire sînt de față și miniștri, secretari de stat, consilieri prezidențiali și ai guvernului. Primul ministru, domnul Theodor Stolojan, a precizat­­ că în cadrul ședinței trebuie luate măsuri­ de excepție, într-o situație de excepție, generată de stadiul lucrărilor agricole de toamnă. De asemenea, domnia sa a precizat că se va discuta și problema organizării — libere și corecte — a ale­gerilor locale. ANUL Nr. 526 Va supraviețui consensul Stolojan ? DOINA DIACONU Pe fundalul intoleranței generale și al interminabilelor cioro­văieli dintre partide ce au colorat malign intervalul politic al ultimului an. indulgența cu care a fost acceptat guvernul Sto­lojan de către toți beligeranții pare de domeniul miraculo­sului. Și, ca orice întorsătură fericită după vremuri de exas­perantă încrâncenare, evenimentul este dătător și de speran­ță și de neliniște. Va fi în sfîrșit pace politică și socială ? Va putea lucra acest nou guvern și altfel decit în hărmălaia asurzitoare a străzii și sub presiunile ultimatu­ve ale adversa­rilor politici sau fruntașilor luptei sindicale ? Examinind glo­bal primele reacții înregistrate s-ar putea conchide pozitiv. Mai m­u­i trebuie notată atitudinea Parlamentului unde, cu P­ N.Ț.-c.d. contestatar inflexibil, fără teamă și fara prihană, toate celelalte formațiuni politice reprezentate fie că se numără sau nu printre aleși, și-au declarat opțiu­nea de a sprijini echipa guvernamentală in efortul atenuării efectelor imediate ale crizei și înaintării pe calea reformei. Inclusiv P.A.C., formațiune politică afirmată impetuos in ultima vreme, a apreciat programul guvernamental ca ..ra­țional“ și a creditat moral pe actualul său premier. Sindica­tele s-a­­ pronunțat la rândul lor pentru acceptarea unui pact social. Atit opoziția parlamentară cit și membrii marcanți ai celei extraparlamentare alături de cîrcotașii F.S.N. nu au contenit, timp de o săptămină, să elogieze calitățile — indis­cutabile de altfel — ale noului premier cu o risipă de gene­rozitate care, după canonada neîntreruptă îndreptată împo­triva celui anterior, pare de-a dreptul neverosimilă. Jude­cata inexorabilă a celor mai diverși responsabili politici a stabilit între fostul și actualul prim-ministru antiteza tran­șantă ce desparte maleficul de providențial aruncind in con­tul celui dinții întreaga vină a „moștenirii" dezastruoase și semnînd pentru al doilea polițe în alb. Este evident că cea mai copioasă satisfacție în actuala schimbare guvernamen­tală o oferă îndepărtarea premierului Roman. Judecind după eficienta negocierilor s-ar putea trage concluzia că numai incăpățînarea liderului național F.S.N, a zădărnicit pină acum eforturile repetate de formare a unui guvern de largă re­prezentare politică. Oricît ar fi fost de antipatizat ex-pre­­mierul Roman Și orice prețuire, prin comparație, virtuțile domnului Stolojan, dintre care modestia la loc de frunte, nu această substituție motivează totuși spectaculoasa participare la guvern a P.N.L., precum m­ai surprinzătoarea elementă a­­cordată actualului guvern. Mai degrabă explicația — furni­zată indirect chiar de distinșii parteneri liberali, la unison cu P.A.C. — se regăsește î­n disprețul insidios cu care echipa Sto­lojan a fost taxată drept guvern de tranziție, cu existență li­mitată în timp, al cărui principal mandat nu rezidă decit în organizarea ci­ mai curând de noi alegeri, de astă dată libere și corecte. Cu alte cuvinte, dacă tot e condamnat la moarte prematură, no­ul guvern nu merită prea multă atenție. Și cu atit mai puțin sancțiunea „jos !“. Chiar și așa stînd lucrurile stabilitatea lui se dovedește totuși fragilă iar semne de în­grijorare s-aiu arătat pină acum destule. După o înduioșă­toare pledoarie pentru slujirea interesului național înainte de toate, dl. Radu Câmpeanu s-a grăbit să anunțe in Parlament posibilitatea retragerii P.N.L. din coaliția guvernamentală dacă opțiunile acesteia nu vor urma calea justă. Mai mult într-un comunicat stupefiant, dat spre difuzare de Biroul Permanent al aceluiași partid se afirmă clar dezaprobarea actualului program de reformă, votat odinioară în mod una­nim, deși premierul Stolojan a insistat asupra deciziei echi­pei sale de a-i continua. Nu credem­ în ipoteza rolului de cai troian al P.N.L. in actualul guvern, dar capriciile și stra­tegia conjunctu­rismului politic practicată de partidele noas­tre tradiționale în momente de cumpănă ne sînt deja fami­­liare. Iar justificări se pot găsi întotdeauna și pentru orice decizie. Ne rămîne deci să sperăm că prilejul nu se va ivi și nici nu va fi căutat cu luminarea. Altfel la ce bun atîtea declarații de bune intenții și promisiuni de împăcare ? Onorabili demni de la PECO ce explicații mai oferiți cu privire de la revenirea în actualitate a interminabilelor cozi la benzină ? VINERI, 1 NOIEMBRIE 1991 „Divorț“ politic Rompres a primit spre difuzare din partea Partidului Li­­beral următorul comunicat: Partidul Liberal, consecvent cu poziția sa fermă împotri­va structurilor și atitudinilor conservatoare ale vechiului regim comunist păstrate la nivelul actualei puteri, constată că Frontul Salvării Naționale s-a dovedit incapabil de a se separa de aceste structuri și a le elimina din rîndurile sale și din linia sa politică. In consecință, Partidul Liberal hotărăște să părăsească asocierea creată prin Carta pentru reformă și democrație. Profund reformator, Partidul Liberal hotărăște că ges­tul său politic nu vine în contradicție cu principiile demo­cratice ale respectivei Carte, principii care nu pot fi rea­lizate în folosul națiunii române alături de Frontul Salvă­rii Naționale. 6 PAGINI - 5 LEI Ce se mai întîmpla cu deconturile partidelor? Urgent, pe adresa primului ministru Se apropie alegerile locale și se aud tot mai intens voci care solicită noi bugete electorale pentru partidele politice. Am primit la redacție o serie de apeluri prin care se cere insistent limpezirea cazurilor de fraudă comise în preceden­ta campanie electorală, când unii lideri ai unor partide­ au considerat fondurile alocate de la buget pentru propagandă și activitate politică preelectorală drept subvenții pentru cele mai dubioase afaceri. Avem acum un nou guvern și un nou ministru al justiției. Pe adresa lor trimitem și do­cumentele inserate mai jos, sperînd intr-un răspuns urgent și corespunzător. Promitem că vom reveni. (EMILIA VASI­­LIU). SA NU MAI FIE DELAPIDAREA INFRACȚIUNE ? Către ziarul „Tineretul Liber" Ca urmare a Deciziei Guver­nului, Corpu­l de Control Eco­­nomic-Finantiar al primului ministru a reușit 01.06.1990-26.09.1990 să în perioada verifice felul cum au fost folosiți cei 500 000 lei alocați Partidului Re­­­publican Creștin din România pentru campania electorală. Concluzia : expreședintele Po­­pilean Gheorghe se făcea vino­vat de delapidarea sumei de 412 281,75 lei, sumă ce urma con­form Deciziei Guvernului ca pînă la data de 10.08.1990 să fie vărsată la Bugetul statului de către cei ce s-au făcut vinovați. La această sumă adăugindu-se cei 325 000 lei delapidați fondurile­­ partidului, actele din de control și concluziile fiind tri­mise Organelor de Cercetare Penală. La data de 20.11.1990 s-a de­pus de Procuratură începerea urmăririi penale împotriva lui Popilean Gheorghe pentru să­vârșirea infracțiunii de delapi­dare rev. și ped. de art. 223 al. I C.P. conform adresei nr. 27362/22.11.1990 dată de Direcția Cercetări Penale. Fiind exclus din rîndul mem­brilor de partid al P.R.C.R. la data de 12.07.1990, Popilean Gheorghe, profitînd de pasivita­tea Organelor de Cercetare in reluarea unor măsuri, a conti­nuat și continuă să desfășoare o activitate infracțională folo­sind, o ștampilă falsă a P.R.C.R. Prin raportul de expertiză­ al Departamentului Poliției — Di­recția Cercetări Penale — Or­donanța 27326/01.11.1990, exper­tul contabil autorizat Duță Ni­­colae, om de o­ competență ire­proșabilă, a stabilit că Popi­­leanu Gheorghe se face vinovat (Continuare in pag. a litra) V­iciult, lICon| Viciile VIN­C| Toamna cu noi nu prea tine ! » INVITAȚIE ÎN ISRAEL Corespondență din Madrid de la trimisul nostru special VICTOR LUPU . Dacă prima zi a Conferinței de pace privind Orientul Mijlociu a fost dedicată, s-ar putea spune, depășirii barierelor psihologice dintre arabi și israelieni (pentru prima dată aflați la aceeași­ masă), ziua a doua a început prin „con­cretizarea" aspectelor aflate în discuție. Cum era de așteptat, discursurile­­ premierului israelian Yitzhak Shamir și al ministrului de externe ior­danian Kemal Abu Jaber nu puteau evita ex­punerea clară a punctelor de vedere, fie ele grefate pe declarații de bune intenții. Cuvîntul șefului delegației israeliene s-a do­vedit mai­­ puțin agresiv decit se aștepta, deve­nind pe alocuri chiar patetic : „Sunt sigur că nici o mamă din­ lumea arabă nu dorește să-și vadă fiul ucis în luptă — așa cum nici o mamă evrei­ (Continuare in pag. a Ill-a) Legea alegerilor locale — la final! DOINA DIACONU Odată cu încheierea progra­mului de lucru al acestei săp­­tămîni parlamentare, a fost terminată, în Adunarea Depu­taților, minus articolele retur­­nate comisiei, și dezbaterea Le­gii alegerilor locale. Socotind clte articole s-au votat, ori mă­car s-au discutat. între pozițiile 66 și 104 se poate trage o con­cluzie despre eficiența tății. Deci se poate ! Dip, activi­ne­norocire numai în ultimă in­stanță, atunci cind interese vi­tale presează și se intră în criză de timp. Povestea cu în­grășatul porcului în ajun... Față de proiectul inițial. Ra­portul comisiei a adus impor­tante modificări și completări la care deputații au aderat Pre­ferențial. Astfel articolele 66 și 67 — ultimul remis comisiei­ pentru reexaminare — au fost introduse de comisia parlamen­tară iar capitolul V, intitulat „Alegeri parțiale“, complet e­­liminat și înlocuit cu altul re­feritor la „Alegerea consiliilor județene". Din cuprinsul aces­tuia a generat suspiciuni ar­ticolul 77 care prevede că „în­scrierea listelor de candidați pe buletinul de vot se va face în funcție de ordinea descrescă­toare a procentului obținut­­ de fiecare partid sau formațiune politică în alegerile locale la nivelul întregului județ, prin raportarea numărului de voturi exprimate pentru candidații săi la numărul total de voturi valabil exprimate“. In urma intervențiilor cîtorva alarmați de posibilitatea deputați ope­rării unor discriminări, dl. Marțian Dan a precizat că prevederea nu se referă la limitarea numărului de can­didaturi înscrise pe listă. Totuși rezultatul a fost : „la comisie !“ In mod previzibil, capitolul „Contravenții și in­fracțiuni“ a stimulat interesul pentru transparență și corec­titudine al adunării, ca și vigi­lența față de posibilitatea co­miterii de fraude electorale. Cei mai productivi autori de a­­mendamente fie redacționale, fie de fond, s-au dovedit de­putații Zăinescu (P.N.L.) și Ștefan Cazimir (P.L.L.) în sfîrșit o evoluție emoționantă prin gratuitatea­­ ei legislativă, suplinită însă de o riguroasă­­ conștiință morală a avut pre­otul Constantin Andreescu (P.N.L.) care, după ce a evocat o îndelungată și tristă expe­riență electorală a cerut ca­­­ in­fracțiunile prevăzute să nu be­neficieze de amnistie", teoretic, fiindcă practic măcar chiar și colegul de partid Dan Lăză­­rescu i-a explicat că o aseme­nea reglementare nu este po­sibilă juridic. Ochelari si semne elecforale MIRCEA FLORIN ȘANDRU Ședința de ieri a debutat cu un raport referitor la d-nii Dan Nicolae (F.S.N.), Emil Tocaci și I. V. Săndulescu (P.N.L.), care au cerut să le fie suspendată calitatea de senator, pentru pe­rioada în care vor face parte din echipa executivului. O ce­rere asemănătoare a fost înre­gistrată și din partea Mișcării Ecologiste, în ceea ce îi privește Pe­dl Marcian Bleahu, actualul ministru al mediului. Numai că, de această dată, senatorul ecolo­gist ar trebui să se retragă, lo­cul vacant urmînd să fie atribuit candidatului următor de pe lis­tele­ formațiunii. Referitor la primele trei nume cererea a fost satisfăcută ; în cazul d-lui Bleahu lucrurile vor fi hotărîte, probabil, în ședința de luni. Dezbaterile asupra Legii pri­vind alegerea consiliilor locale și județene promiteau să mar­cheze un adevărat record în ma­terie, parcurgerea celor mai multe dintre articole făcindu-se (Continuare în pag. a IlI-a) DE MARȚI FINA SI­MB­ATA CORNELII­ COP05U: „Am fost condamnat la 25 de ani muncă silnică" NICOLAE ȚONE „LA 14 IULIE 1947 AM INTRAT ȘI EU IN ÎNCHISOARE“ — Vă rog să vă opriți acum asupra anilor de închisoare. — Povestea închisorilor lungă și incîlcită. La desființa­e­rea lui, Partidul Național Ță­rănesc avea 2 125 000 de membri. Din aceștia, un număr de apro­ximativ 272 000, reprezentind suprastructura partidului, au fost arestați și trimiși în pușcă­rii, în mine, isr lagăre de con­centrare, in gu­lagun, in frunte cu conducătorii Iuliu Mamira și Ion Mihalache. Dintre , ei mai­­ mult de­ trei sferturi s-au pră­pădit în închisori. La 14 iulie 1947 am intrat și eu in­ închisoare alături de ze­cile, de mii de aderenți ai par­tidului nostru. După un arest prelungit în subsolul Ministe­rului de Interne, am fost trans­ferat pentru anchete la Malmai­­son. De aici am fost purtat pe la diferite case conspirative de anchetă ele partidului comunist și ținut sub presiunea maltrată­rilor și a unor amenințări cu împușcarea. S-a încercat deter­­minarea mea să accept decla­rarea unor teze absurde privind activitatea partidului nostru. Am fost victima unor constrân­geri, fizice și morale, pentru a se scoate din mine, în prima fază, un acuzat de complot de tentativă de răsturnare a or­și­cinii in stat, și apoi, cel puțin un martor al acuzării, lucru pe care l-am refuzat cu încăpățî­­nare. A urmat o serie întreagă de aplicări de metode torțio­nare ca de exemplu : carceră, bătaie, aplicarea tuturor siste­melor coercitive in care era specializată Siguranța de pe vremea aceea, care adoptase toate metodele de presiune ale N.K.V.D.-ului (actualul K.G.B.). în fruntea Siguranței se afla un factor important N.K.V.D.-ului, ca­re își luase nu­ai­mele cor aspirativ de Ilie Pinti­­lie. După informațiile pe care le-am aflat atunci, sub acest nume se ascundea generalul ne­­pavedist Pantiușa Bodnarrenco. El era secundat de funcționari zeloși, cu pregătire profesională in Uniunea Sovietică de tipul lui Nicolski Dulberger etc., care au exercitat o presiune conti­nuă asupra fruntașilor de partid anchetați. N-au reușit să mă transforme nici în martor al a­­cuzării și au fost forțați să re­nunțe, prin disjungere, și la inculparea mea intr-un proces î­n care totul era construit pe fals, pe încriminări artificiale și pe lipsa totală de argumente și de probe. A urmat condamna­rea primului lot din procesul organizat Împotriva partidului, proces în care au fost condam­nați la sute de ani de închisoa­re conducătorii de atunci ai P.N.Ț. S-a încercat, pe urmă, implicarea mea succesivă încă în trei procese. Prin modifica­rea Codului Penal, s-a recurs la introducerea in textul legii a unui articol nou care sancționa crima de activitate intensă Îm­potriva cronduiriii sociale și Îm­potriva clasei muncitoare. Acest articol nou era atotcuprinzător și puteau fi încadrați in el toți cetățenii României, fără nici un fel de deosebire. Pe baza aoei­ (Continuare in pag. a 11-a) A sosit momentul să știm adevărul despre revoluția română (xxvm) Maiorul Condoiu­cere CRISTINA BALINT NICOLAE TONE Există o Notă a d-lui Anton Petre, directorul Centrului de Calcul Electronic și Organizare din Departamentul Minelor —­­ aici a lucrat, pînă la Revoluție Cristian Lupu — adresată Te­leviziunii Române, care, în ca­­­drul publicității făcute seria­lului d-nilor Mihai Tatulici si PILULĂ CONTRA ZIDURILOR Auzită ieri, intr-o pia­ță : Unde ceapa mo­șii or fi dispărut cartofii ?! Virgil Tatomir îl prezentau pe acesta „într-un pat de păzit de un ostaș“. Scrie spital, aici domnia sa: „Citarea lui Lupu Cristian ca «terorist» ne obli­­gă să reluăm protestul între­gului colectiv asupra acestei mistificări grosolane care con­­tinuă fără a fi controlată, ve­rificată și negată definitiv". în continuare se aduc câteva precizări pe care le menționăm parțial: ,.a) In 21 decembrie informații . 1989 Lupu Cristian a participat, împreună cu alți colegi, la e­­venim­entele din actuala piață a Revoluției. b) In 22 Decembrie 1990, Lupu Cristian împreună cu colegul nostru Marius Dinu făcea pază la intrarea princi­­ară din Televiziune (parterul locului Turn). La solicitarea ostașilor din Televiziune, Lupu Cristian a intrat în Televiziune (Continuare In­gag. a II-a) „Golgota mea s-a numit Siberia DUMITRU MANOLACHE De multe ori timpul, ca o pleoapă obosită, cerne peste ani, peste fapte și încet oa­meni, pulberea uitării. Genera­ții după generații trec, imagi­nile se îngălbenesc și dispar, a­­mintirile se topesc odată cu oa­menii. Rămîn în schimb rănile din sufletele lor, necicatrizate, ca niște ochi, ca niște guri, ca niște țipete de alarmă. N-avem dreptul să­­ trecem indiferenți pe lingă ele. Astăzi, cind Euro­pa este răscolită de un val de seisme politice, iar popoarele ei își caută matca dărîmînd zi­durile , dictaturilor pe altarul cărora au fost sacrificate, as­tăzi, cind înțelegem că între fascism și comunism nu există decit un semn de egalitate, cinci (Continuare in pag. a V-a) Epoca de aur a dughenizarii Foto : ORESTE PLECAN I TELEFON: 81-55-03 1

Next