Tineretul Liber, decembrie 1991 (Anul 3, nr. 548-564)

1991-12-03 / nr. 548

NELINIȘTEA PĂMINTULUI ÎNGROZEȘTE OAMENII GHEORGHE CRIȘAN Se distruge orice speranță d­­ e a depării lucid, un cormar ce se repetă­­ sistematic. Căci, a­ 1­ismeștea meșterului Manele, orice tentativă ele a reclădi ce s-a distrus, la cutremurul anterior se năruie la ur-mă- 1­i-­u-l, ven­it­ pe neașteptate. Hobest­el Ieri', la ore'e 10, și 4,9 de minute, pămintul Ba­­rratuilui, neliniștit, s-a zdruncinat din­­ nou. Cu 5.3 grade magnitudine pe­«rara Rich­ten' (nn .zona epicentrului) și o intensitate <te apriuce 8 grade pe scara. MorcalH (6 I grade înreg.'Stand'U-se și l­a Timișoara). Satele din împrejurimi s-au­ clătinat și au vibrat, au căzut l­a păm­­ânt. răpuse de monstrul aflat la 10 kilometri ad­web­r.1. Nici o d­escriere — cit de fidelă și ■ amă­nunțită ar fi. —nu poate reda starea jal­nică a gospodăriilor și, mai ales, ceea ce se întâmplă im .sufletul acestor oameni care au depășit de mult ,spaima și deznădejdea, punind d i­n față grija zilei de miine. Căci nim­e­ mu­i nu se mai gândește la­ valoarea pagubei lu­i (poate, incomensurabil«), ci la ceea ce va face­ prea miine, unde va sta ascuns, ferit­,de b. nouă lovitură... Notaru.1 cornftnri Voi­teg. dommal latnat. încearcă să-și depășească grijile casei sale, la fel de distrusă ca și­ celelalte, preluând mărite griji fie ceor peste 500 de locuințe, din care, 95 la sută unefeJasabile. înc­earca .să cp­. ga.m­i.zeze cameui pe pian „loca­l. Soluții de o noapte,' care *vă vor fi, di­n păcate, so­­luț­ii de zile ,și săptămâni. 'Căci ve-ai corn­i'ru't 'într-... 'viață nu poți reface inte-o clipă. De peste tot, oamenii se adună, în centru­, i’e f adun­ă și nu se dumiresc în­cotro s-o porne­ască. Au icșit , prefectul­. Crucea Roșie, armata, poliția’. Din feri­cire,­ nu sunt decit 5 răniți. Era o oră când lumea se afla pe afară,­ pe la treabă. Ce se va totîmpla ? Oricărui străin­ i se cere biuturi. Pină • acum au încercat să-și re­zerve totul, singuri. Căci • fiecare­ familie are drama ei : 7 copii, o bătrână­ paralizată, averea la pământ... Ziua, pe Mai, oa­menii piu Încă destul curaj. Ce va fi Insă la noapte ? Cine va mai, dormi ? O noapte albă, printre dărâmăturile cu monstrul din adâncuri care nu s-a liniștit încă. Iată că­ i­­ îngrozește pe crairenii. Eu u­n sent­ maii pe care, nu-1 exteriorizează, insă. De la cele două cutremure­­ puternice­­ anterioare au învățat să rabde.­­Au spus: „Putea să­ fie și­ mai r­ău!“.. Și iată , că ...a­m putut să­ f­ie și " mai rău.­.'­ Și, din nefericiire, aveam să aflăm, la cea închiderii ediției, că. sânt și alte­­ zoine la fel­ de distruse, iată ’de* ce vom reveni și miine ca un reportaj amplu. i. Referendumul asupra Constituției -finis coronat opus DJj VI A DIACONU­ „Suveranitatea națională aparține poporului român care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referen­dum“, se spune in alineatul 1 al articolului 2 din Constitu­ția recent votată, consfințindu-se astfel preeminența voinței populare în deciziile politice majore ca și modalitatea con­cretă de exprimare a acesteia. In articolul 149 din capitolul „Dispoziții finale și tranzitorii" se precizează că „Prezenta Constituție intră in vigoare la data aprobării ei prin re­ferendum". Soarta a vo­t așadar ca cea dințâi opțiune poli­tică importantă, supusă consultării publice, să fie însăși noua lege fundamentală a țării. Ideea organizării unui refe­rendum legat de Constituție s-a născut odată cu Adunarea Constituantă iar avatarurile ei reflectă pluralismul politic sau, mai exact, dicotomiile specifice­­ recentei noastre de­mocrații. Concret, încă de la început, majoritatea și opo­ziția au avansat păreri divergente cu­ privește data și obice­iul referendumului. Intr-un elan de generozitate postrevo­luționară și cu autoritatea indubitabilă conferită de alegeri, cea dinții s-a pronunțat pentru desfășurarea consultării populare asupra întregii Constituții, după elaborarea ei și de către Constituantă. Dimpotrivă, ceilalți au susținut necesi­tatea desfășurării referendumului înaintea demersului parla­mentar și numai referitor la forma de guvernământ asupra căreia opțiunile începuseră deja să se polarizeze după ce ideea restaurării monarhiei făcuse primii prozeliți. Cum majoritatea era ferm republicană, propunerea, în esență logică, de a se tranșa prin vot popular dilema formei de guvernământ ce urma să fie înscrisă in Constituție, nu s-a bucurat de audiență în sferele puterii. Din motive obscure, dacă nu din orgoliu sau rațiuni pecuniare — căci despre surprize nedorite nu putea fi vorba — chiar și argumentele celor care, fără să susțină monarhia, au pledat pentru con­sultarea populară au fost respinse. Peste orice divergențe, in sine, ideea referendumului părea nestrămutată. Iată că dezbaterile finale asupra proiectului au adus și in acest sens sensibile modificări de optică. S-a pus deci întrebarea : mai este sau nu util referendumul? Consecventă cu sine în­săși, opoziția a răspuns negativ. Vizibil oscilantă, sub efec­tul unui nou pragmatism sau cuprinsă de îndoieli, majori­tatea a manifestat tendințe similare. Indiferent de motiva­ții, argumentele au coincis. Din moment ce Parlamentul, ca organ­­ reprezentativ, ales prin vot liber, a primit mandat să adopte noua Constituție, decizia reprezenta voința întregii populații și o consultare electorală suplimentară era su­perfluă. în ziua adoptării Constituției, liderul P.N.L., dl. Barbu Câmpeanu, a adăugat chiar că ea reflectă orgoliul ma­joritarilor de a face o lege pentru eternitate. Exceptînd as­peritățile, un fericit consens era pe punctul de a se realiza. Totuși, soluția ratificării prin referendum a deciziei Consti­(Continuare in pag. a II-a) In Timiș un nou cu­tremur destul de pu­ternic. Doamne, cina d­ata spre noi atîtea și atîtea nenorociri ? ANUL III - NR. 543 MARȚI, 3 DECEMBRIE 1991 3 PAGINI - 10 LEI I­ăcat că domnul loan Alexandru n-a fost de față Foto : MIHAIL SANDU Nu lipsă de energie, ci lipsă de bani Surse ale Ministerului In­dustriei informează că în Româ­nia producția energetică e de 20 000 MW, pe când necesarul este» d­e numai 9 100 -9 200 MW. Faptul c­ă multe­­ intraprinderi nu lucrează s-ar datora, conform acestei surse, lipsei banilor cu care­ întreprinderile să-și plă­tească energia și nu lipsa ener­giei Faptul că o parte din in­stalațiile termocentralelor Tur­csin și Rovinari sunt oprite nu influențează situația în sensul celor de mai sus. Unii obser­vatori comentând informația furnizată de Ministerul Indus­triei au fost de părere că ea este numai pe jumătate adevă­rată. Adică, intr-adevăr între­prinderile n-au bani să-și plă­­tească energia necesară produc­ției dar nici sistemul național n-are energie suficientă, așa cum lasă să se înțeleagă, opti­mist, ministerul de resort. (A.M. PRESS). DOR DE BUCOVINA Dorul meu de Bucovina Doamne, mi l-ai dat din neam, Cum dai florilor lumina Si copacului un ram. Sufletului mintuire Si putere in cuvint. Piatră grea pentru zidire, Să n-o spulbere vreun vînt. Au fost vremi cu suferință, Mai sunt, Doamne, și acum, Bucovina cu credință Dorului ii face drum. Tot la pieptul Maicii Țară Unde-i locul ei firesc, Ca un semn de primăvară In h­otarul românesc. Lasă-mi Doamne, ziua sfintă, Pasul să nu-l simt prea greu, S-aud pasărea cum cintă. Să mă știu cu neamul meu. GEORGE DUMITRU Indiferent de opțiuni și culoare politică, istoria națională arde cu flacăra egală pentru toți. ■ Foto : Mihail Sandu Un popor de steaguri tricolore IO­AN LASCU în dimineața­ zilei de 1 decembrie falnica statuie­ a lui Mihai Vit­eazul. din Alba Iulia era străjuită de cîțiva zeci de bărbați îmbrăcați­ î­n manu­Jrul port popular din zonă. Erau, de asemenea, prezenți elevi ai școlilor militare, veterani de război, cîteva­ mii­­ de cetățeni sosiți din toate colțurile Ar­dealului, locuitori ai orașului. Se zăreau numeroase pancarte ale „Vetrei românești“. Cântecele patriotice, mulțimea de steaguri tricolore și­ forfota noilor sosiți făceau să se simtă atmosfera der male eveniment. La ora 11.00 și-a făcut apariția delegația oficială în frunte cu prim-ministrul Theodor Stolojan. Din delegație făceau parte miniștri, senatori și deputat­,., șefi ai­ partidelor politi­ce. In grup a fost , imediat­­,remarcat și ex-premierul Petre Roman, care la un moment dat s-a întors și a salutat mul­țimea cu miinile ridicate. A cules aplauze sporadice. Solem­nitățile au debutat cu depunerea coroanelor. Au rostit scurte alocuțiuni domnii Arten­ie. Barb, prefectul județului Alba. Ionel Roman din partea Parlamentului României Victor Bârloiu, comandantul garnizoanei Alba Iulia Paul Iuliu, rectorul Universității „Alba­ Iulia“. loan Rus, senator de Alba. In cuvântul său, domnul Theodor Stolojan a vorbit despre spiritul unității naționale, a evocat Marea Adunare Națio­nală de la 1 Decembrie 1918, a evocat pe marii înaintași care prin neasemuită osîrdie patriotică au înfăptuit mă­rețul act al Unirii. A­ accentuat apoi importanța zilei de 22 Decembrie in istoria românilor, arătând că fără evenimente­le de acum 2 ani nu ar fi fost posibil ceea ce se petrece la Alba Iulia și în întreaga Românie. Domnul Theodor Stolojan (Continuare in pag. a II-a) Cind cei mari se sprijină pe cei mici Foto : MIHAIL SANDU w Dumitru Popescu: „EXISTA O DUALITATE A SOCIETĂȚII ROMÂN­EȘTI“ NICOLAE TONE „MI SE PĂREA CĂ UN OM LIBER ESTE UN OM DESĂVÎRȘIT, PERFECT...“ — Cum se vede România de aici, de la Jilava, d-le Dumitru Popescul­­ — Inevitabil, realitatea de-a­­fară — deci tara însăși — este pentru privirile mele fragmen­tată de gratii. E o țesătură, e un Dăierijeniș prin care văd afa­ră și, fără îndoială, acestea isi pun amprenta pe imagine, dau un desen special, neobiș­­îi­­uit pentru oamenii liberi, care au vizibilitatea neobturată de nimic și nesenată de nici un obstacol Dacă mi s-ăr cere... — Vă cer, d-Ie Dumitru pescu. — ...eu aș putea să prezint această imagine fie zebrată, fie voalată. Voalată chiar ca ima­gine­a ce se oferă unui mare miop. Totuși, și un mare mion poate să reflecteze la imaginile pe care le receptează. A fost o perioadă la începutul detenției mele care se prelungește, iată, de doi ani, cînd situația era alta. Atunci nu aveam nici mă­r (Continuare in pag. a 771-a) po­ Glontele care schimbă două destine ® Un­ foc de armă sparge liniștea unui bloc © Scene din filme? ® Oameni mas­cați cu arme lut­minii & Polițiștii de la Secția 22 au ieșit pe locul doi ® Cu­rățenia de la fața locului nu a dat roade @ Căldarea cu apă și singe uman © Punga cu pantofi de pe terasă © In cauză, Procuratura cere două exper­tize . Sora inculpatului, frumoasa Alina Carina, ni se destăinuie , în final, o firească întrebare căreia sperăm să-i dăm în curând răspunsul SORIN OVIDIU BĂLAN FLORIN LIRICĂ___________ Joi, 28 noiembrie, la ora 9 dimineața, în apartamentul nr. 49 din­ blocul TS 1, si­tuat în Drumul Taberei, s-a petrecut o scenă ere pă­rea „decupată" din film­e. Ușa de la intrare a sărit de perete, năvălit cîțiva iar pe ea au indivizi măști pe față și arme cu în mâini. Au înaintat cu pre­cauție. Au pătruns în sufra­gerie. Locatarii au fost luați ca din oală, dormind greu la acea oră după noaptea incredibilă pe care o petre­cuseră. Intrarea în acest fel, mai puțin obișnuit a celor de la brigada antiteroristă în locuință, era justificată, în acest apartament, un om fusese împușcat cu cîteva ore în­ urmă. Se presupunea că asasinul mai este înăun­tru și putea folosi din nou arma. Ce se întîmplase, de fapt, în acea noapte de coș­mar ? Sergentul-major Doroftei Costel, de 23 de ani, fiul lui Ilie și Gherghina, fost insta­lator la IMEB, angajat de la 1 noiembrie în Unitatea de pază și protecție personali­tăți, fusese de serviciu în seara de miercuri, 27 noiembrie, la intrarea C a clădirii Camerei Deputați­lor. Aici a ascultat, împreu­nă cu cîțiva militari din corpul de­ pază al obiectivu­lui, partida de fotbal care se transmitea la radio, după care, însoțit de unul dintre militarii în termen, pe care-l invitase la el, a por­nit către­­ casă. Era aproxi­mativ ora 21,30. Doroftei­a­(Continuare in pag. a V-a) în direct, de la Biroul Electoral Central EMILIA VAGILIU Inaugurăm astăzi o rubrică pe care o veți găsi zilnic in ziarul nostru. In așteptarea referendu­mului care se va desfășura duminică, iată cele mai noi informații pe care le-am obținut de la Biroul Electoral­­ Central. Problemele cele mai importante sunt legate, de­sigur, de organizare. In această privință ni s-a comunicat că au fost respectate termenele prevă­zute de lege pentru reactualizarea listelor elec­torale, pentru constituirea birourilor electorale județene și ale secțiilor de votare. In același timp au fost îndeplinite obligațiile de afișare a listelor și cele de aducere la cunoștința publică a secțiilor de votare și a localurilor de vot-intă și cîteva precizări privind actul propriu­­zis al votării, extrase din Legea nr. 67/1991 pri­vind organizarea si desfășurarea referendumului asupra Constituției României, pe care le conside­răm utile pentru fiecare cetățean . » In ziua re­­ferendumului votarea începe de regulă la ora 6,00 și se încheie la ora 21,00. · Accesul participan­ților în sala de vot are loc în serii corespunză­toare numărului cabinelor.­­ Fiecare cetățean va prezenta biroului electoral al secției de votare buletinul de identitate sau adeverința care ține loc de buletin de identitate. După verificarea ne­cesară, biroul electoral va înmîna participantului biletul de vot și ștampila „votat“ . Votul se ex­primă individual in cabina închisă, prin aplica­­rea ștampilei „votat“ numai într-unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunză­tor opțiunii personale. După ce a votat, partici­pantul la referendum va îndoi buletinul de vot, astfel ca pagina albă, care poartă, ștampila de control, să rămînă în afară, după care îl va in­troduce în urnă.­­ Foarte important, ștampila încredințată pentru votare se restituie președin­telui, care va aplica pe buletinul de identitate al participantului la rubrica „Mențiuni speciale“, sau pe adeverința care ține loc de buletin de identi­tate, ștampila de control a secției de votare. • Președintele poate să ia măsuri ca staționarea ce­lui care votează în cabina de votare să nu se pre­lungească nejustificat. • Prezența oricărei per­­soane în cabina de vot în afara celei care votea­ză este interzisă.­­ Participanții la vot care din motive temeinice, constatate de președintele bi­roului electoral, nu pot vota singuri, au dreptul să cheme, în scopul de a fi ajutați, în cabina de votare un însoțitor desemnat numai de cel în cauză.­­ Persoanele netransportabile, la cererea proprie sau a organelor de conducere a instituți­ilor sanitare sau de ocrotiri sociale în care res­pectivii sunt internați, pot vota la locul unde se află. In acest scop, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează un număr de membri care se deplasează cu o urnă specială și cu materialul necesar votării la locul unde se află Votantul. Consiliul Național al Unirii la Chișinău Duminică — relatează Victor Dumbrăveanu, corespondentul A.M. PRESS la Chișinău — avut loc în Piața Marii Adunări a Naționale o adunare organizată de Alianța „16 Decembrie“ dedicată semnificației evenimen­­i­tului de la Alba Iulia din 1 De­cembrie 1918. Cu acest­ prilej a fost ales Consiliul Național Unirii, format din 28 parlamen­at­tari din Republica Moldova și 33 din România. Acest orga­nism este primul care se va ocupa direct de problemele trecerii la materializarea unirii­­­ celor două Românii despărțite de Prut. Formarea Sa din re­prezentanți ai celor două par­lamente îi dă legitimitate și forță de acțiune. In aceeași zi consemnăm des­fășurarea in Transnistria Găgăuzia a referendumului ile­și­gal privind proclamarea pendentei acestor așa zise nu de­re­publici. Românii din anumite raioane, cum ar fi Dubăsari sau Grigoriopol au alungat din localități emisarii acestui act ilegal. Referendumul, s-a des­fășurat totuși sub paza trupe care au închis toate unor in­trările în aceste zone, trupe acompaniate de­ civili înarmați. E pentru prima dată când în aceste zone s-a interzis pe lângă intrarea presei și televiziunii din Chișinău și accesul ziariști­lor de la Moscova. GUVERNUL CITIT IN STELE Dan M­­ircea Popesc­ui TIGRU;CIM­E;BALANȚA;SCORUL;ȘOIM. DAN BRĂNEANU Cele două animale sunt armonizate între ele, ceea ce se rea­lizează in total la 6 miniștri, omul care face totul ca să câș­tige și care nu se sperie de nici un obstacol. Puterea îi atra­ge. I se poate recomanda să fie mai controlat la minte și, ori­cum, în deciziile importante să se consulte copios. Gustul riscului foarte dezvoltat trebuie sever controlat să nu ami­­ne luarea deciziilor dacă s­a convins prin consultare de jus­­tețea lor. Din cauză că este venerat de multe ori i se ascun­de adevărul. Nu este conservator Nu este interesat de bani, dar aceștia îi vin singuri. Foarte bun Șef, cu recomandările de­ mai sus. O Balanța știe să se adapteze mediului în care trăiește deși i se supune cu greu. In căutarea armoniei se va strădui sa împace forțele opuse și se va feri de orice vio­lență Planurile pe care și le propune sunt atinse fără mare efort vizibil și fără dezvăluirea acțiunilor. Schimbările de dispoziție sunt frecvente. Se recomandă să nu fie prea bă­nuitor, însușirile native sunt concentrate intr-o finalitate concretă, materială. Atenție la stress, cauzat și de o imagi­nație supraactivă. Se poate ajunge la descurajare și afec­tarea rinichilor. Posedă o înțelegere clară a viitorului. In­­dependent și liber cugetător. PILULĂ CONTRA RIDURILOR E posibil ca anul acesta să împodobim de Cră­ciun Combinatul petrochimic Brazi. i

Next