Tineretul Liber, februarie 1992 (Anul 4, nr. 585-605)

1992-02-01 / nr. 585

i Accent ascuțit Ce șanse are­­ naționalismul ? In ultima vreme o serie de publicații naționaliste au Început să strecoare cu abilitate In paginile lor Intervenții in care este atacată cu duritate Insensibilitatea guvernanților față de condițiile precare din campusurile universitare. Ca si cind ar fi vorba despre am eveniment nu de o boală cronică- In paralel aceleași publicații au devenit brusc deschise către problemele studenților găzduind și unele puncte de vedere pro­venite nemijlocit din acest mediu. Potrivit unui recent sondaj de opinie, formațiunile politice adepte ale naționalismului — cum ar fi P.U.N.R.-ul sau Partidul România Mare — urcă sensibil in top, preț de clteva procente. In zone unde o expli­cație plauzibilă a faptului nu este lesne de găsit. Am numi aici centrele universitare Galați si Constanta. Pe listele elec­torale ale Partidului România Mare figurează, numai in București, destul de mulți studenti ; si asta ne îngrijorează. Candidați si posibili pioni intr-un plan strategic gindit in perspectivă... Ar fi prematur să tragem o concluzie tranșantă din această Înșiruire de date. Judecind la rece insă, cîteva ob­servații se impun : tabloul conturat trimite prin unele elemen­te componente la o îndreptare a atenției naționaliștilor înspre medii studențești, direcție deloc intîmplătoare și, aparent, nu lipsită de timide rezultate. Deloc intimplătoare datorită fap­tului că procentul de Incertitudine in privința evoluției viitoa­re pare destul de ridicat. Se știe că una dintre condițiile de bază ale impunerii unei idei o constituie repetarea frecventă. Pe scheletul ei se Încearcă edificarea construcției ideologice, in cazul cind campania a Început deja. in următoarele luni vom asista. Indubitabil, la o amplificare. Se pune, pe drept cuvtnt. Întrebarea 1 ce sanse reale de succes au partidele in cauză si, mai mult, ce sanse are naționalismul. In sine, printre stu­denti ? In primul rind, s-ar impune sa nu precizăm și noi poziția delimitând naționalismul pozitiv — identificat de-a lungul istoriei, ca expresie a conștiinței de sine a unei națiuni — de cel negativ, alături de care alipim eticheta ..ex­tremist".. Întotdeauna Împotriva a ceva înainte chiar de ai fi pentru ceva. Cei tentați de asocieri si comparații formale ieftine vor găsi rapid un corespondent al actualei situatii in imediata apropiere a primului război mondial, cind, la last, începuseră­ să înmugurească vlăstarul nebănuit de sângeroa­sei mișcări legionare de mai tirziu. Contextul Insă este'­com­plet altul. Și direcția este complet alta. Obiectiv, două sunt palierele de mare sensibilitate, mai permeabile la un aseme­nea mesaj politic. Primul |fl are origine in existența in nuc« a unei aversiuni — pe viitor tot mai evidente — a studentului romăn, umil și neputincios In raport cu colegul său arab pa­tron de b­ack-baruri și consignații care are sau poate avea tot ce-și dorește : femei, mașini de mnă etc. Aspectul a fost semnalat, dacă-mi amintesc bine, intr-o emisiune Gaudeamus mai veche, ce-i drept, intr-o manieră voalată. Această pistă se dovedește falsă pină la urmă. In România naționalismul este legat. In conștiința opiniei publice de maghiari și evrei ca finte, și de ideea de dictatură, ca mijloc. Al doilea rezidă in persistenta unor șabloane de gindire. Un obiectiv impor­tant al propagandei comuniste a avut in vedere distrugerea spiritului non-conformist, crearea falsei impresii că aderarea la cultura de tip Occidental nu e decit un atribut al spirite­lor mici, al amatorilor de mărunțișuri picante. Seriozitatea Însemna Încadrarea pe linia impusă de triplul îndemn „În­vățați". Nu am putea spune că pe alocuri formula nu a prins. Conformiștii de ieri sunt astăzi lipsiți de apărare împotriva agresiunii unei noi culturi pe care din reflex, o resping. Ei vor fi solul fertil pregătit să primească semințele naționa­lismului ca pe un drog de ocazie. Dacă ar fi să ne încumetăm la o previziune, am spune că: In ansamblu, pericolul nu poate căpăta dimensiuni importante : anticorpii au devenit activi intr-o societate civilă aflată în plin proces de afir­mare. Totuși, atenție ! MARIUS STOIAN OAMENII DI DIRI,­­AMINDO DI MOINE STUDENTUL ILIESCU ȘI „CANIBALII AMERICANI“ Cu toate că f­i-a student un profil tehnic (In­stitutul Energetic „Molotov“), pe tînărul activist I Ion Iliescu 1l preocupa — ca și pe mulți dintre ; în ziara de azi — fascinația publicisticii. Și cum dansul scria bine, avea chiar talent, a trimis ziarului Scinteia un articol, într-adevăr tulbură­tor, scris probabil din toată inima. Așadar, după cum putem vedea in reproducerea apărută în numărul 1, volumul 1 pe 1991, al revistei Meri­dian, acest articol l-a apărut in ziarul Scinteia din 28 august 1951, pe pagina a doua fiind inti­tulat nici mai mult nici mai puțin decit așa : FERICIREA DE A STUDIA ÎN UNIUNEA SO­VIETICA. „Pentru orice student român este c n­ste­ și o ferici­re să studieze în Uniunea Sovie­o­tică, In țara științei, tehnicii și culturii scelei tv./ c var "«te din­­ nme“. Scria actualul pre­ședinte. Sărind puțin mai spre finalul articolului, găsim o monumentală frază, creație originală a tânărului revoluționar Ion Iliescu. Citiți-o, iar dacă mai aveți puterea să vă minunați de ceva, miraumați-vă : „Cu toții simțim prietenia. Îndru­marea și ajutorul tovarășilor noștri sovietici, ne bucurăm împreună de succesele construcției noastre pașnice și simțim (n.n. — aici țineți-vă bine !) aceeași revoltă contra CANIBALILOR AMERICANI (sublinierea ne aparține) care să­­vîrșesc bestialități de nedescris împotriva eroi­cului popor coreean și care pregătesc un nou război mondial“! Poate cei care încă mai sînt susținători ai președintelui ar scuza afirmațiile dumnealui in felul acesta : „Era tînăr, s-a lăsat luat de val, a fost constrins“ etc. Suntem de­­cord. Co­rș mai zicem însă, de o declarație foarte asemănătoare ca limbaj, pe care a făcut-o domnia sa la televiziune, in fața noastră, a tu­turor, chiar pe 22 decembrie 1989, deci după răsturnarea sistemului comunist : „...cei care autointitulat aleși ai poporului, s-au auto­intitulat comuniști n-au avut nimic de a face nici cu *ocialismul nici cu comunismul. Au înti­nat, numai, numele partidului comunist". POSTERUL NOSTRU Ușor cu stalinitu­l pe scări­i Fotografie de IRINA PROSAN Concurs cu premii: Din istoria literaturii proletcultiste Mamă daca-i musai ! Cind ți-aratoi minji­ zilei- clopoțeii / Voi sosi. Unilul dintre muncitori / înaintea­naltei Case a Scinteii. 500 lei pentru cel ce descoperă autorul, titlul poemului și volumul din care face parte strofa de mai sus. Termen . 9 februarie a.c. FLASHUL Ce s-a intimplat­­ Îmbăta trecută la Clubul Presei Tinere ) S-a ales conducerea. S-au jalo­nat reperele activității viitoare. S-a discutat. S-a analizat ce nu merge bine, ce incomodează. S-au formulat propuneri. S-au pus bazele unei noi epoci pentru tinerii jurnaliști. Din păcate fiind în sesiune, studenții jurnaliști n-au venit. Să le fie de bine ! Poate data viitoare, pe 7 mar­tie. • Conducerea Clubului este următoarea: TIBERIU SANDU (Rompres) — președinte —, ADRIAN FULEA (Radio) și RAZVAN MITROI (Libertatea) — vicepreședinți. • Intr-o pauză, in timp ce beam o cafea, mi-a picat sub ochi bilu­narul Student. Editat de România Azi. • Evident, chestia cu România e pusă la derută. • Și, uite așa, mi-a rămas cafeaua în gît. • Cine mai semnează pe acolo? Este el. DAN MIHALACHE, omul care fracturează pixul. Individul, care scrie mai prost ca mama lui Ștefan cel Mare, după ce­ a dat ocolul presei făcînd șanțuri pe coridoarele re­dacțiilor. In speranța că se va îndura cineva să-î bage măcar șofer, curier sau dactilografă, s-a pripășit prin redacția Azi-ului . Mai slăvind aici, mai trăgind osanale dincolo, l-au dat și dreptul sa publice • Cind i-a văzut omul băgat In seamă, a început să arunce cu lături in stin­gă și, mai ales, In dreapta • Că de ce se adu­nau studenții in Piață, In loc să dea țării cit mai mult cărbune. Că de ce, dacă se adunau, nu tăceau din gură și nu se țineau de mină doi câte doi. Că de ce, dacă totuși strigau, nu strigau patriotic „Ia, blugu , ci lozinci stupi de gen „"Tos Iliescu", "Scs Comunismul" etc. 9 La el, culmea curajului civic e să-l ceară mieros lide­rului național să-i destituie pe unii din biroul de presă al FSN, care au dat la Radio un comu­nicat șui • Ascultați-ne pe noi, Mihalache ăsta nu se mai face bine... • Păcat de cîțiva ziariști talentați de la „Student" • Tot Mihalache ara și un fix,­ autonomia universitară. Că de ce e. Păi de-aia, măi Mihalache tată, ca să-ți prici­nuiască ție dureri de șale • Din aceeași pub­i­­cație aflăm cu mare emoție că mulți ii contestă pe autori pentru faptul că sunt duri. Ca să vedem eu­ de dur demască realitățile, ne dau și un exemplu elocvent „o cameră ln căminele din Regie. Închiriată de către studenții străini pen­tru orice pereche doritoare, costă, după Indexări, 1 500 de lei pe noapte". Curată demascare, coa­ne Fânică • Apropo, ce-i Împiedică pe studenți sa meargă la un hotel de-a doua ? Ne-am in­teresat : costă cam la jumate, cu televizor cu tot. • George Cartianu ne povestește In numă­rul trei din Expres Magazin despre „Viața in regim de cucuvea". Reportajul ni s-a părut foar­te bun, dar cam tlrzior, fiind vorba de demon­­strația studențească din 6 ianuarie . La fel de ti v­­u sosește si Vali Chifor, relatind în ultimul număr al săptămlnalului Alianța Civică despre o întîlnire ce avusese loc la Facultatea de Drept, între Liderii PNȚCD și studenți, cu două săp­­tămâni în urmă. Cota valorică a textului este destul de ridicată . „Flagrantul" nr. 4 surprin­de, dintr-o discuție avută cu dl. Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova la studenții Universității din Bacău, ideea acestuia că intelectualul trebuie să stea departe de lupta politică. Argumentul? Un anume tovarăș Sulac, mare rapsod popular, s-a angajat în lupta elec­torală susținându-l pe fostul secretar de partid Grigore Eremel. Și lumea l-a sfătuit să se lase, că nu ține. De unde concluzia inițială. Tot in­telectualul, rapsod sau nu, să se lase. El ? • La Facultatea de Jurnalistică din București va func­ționa și un curs post-universitar ce dispune de asistența logistică a E.S.J. Lille. Durata cursului va fi de un an universitar, concentrat în șase săptămâni de lucru intens. Vom reveni. Deocamdată singura Publicație de care, studenții pot beneficia, prin abonamente la jumătate de pr­et, este ,.22“. Diferența o suportă „Institutul pentru Democrație în Estul Europei", cu sediul la New York. Dar singura publicație gratuită ce oferă nebănuite satisfacții este Gaudeamus — Univers studențesc • Fără a avea nimic Împo­triva Instituțiilor private de Invățământ supe­rior, In general, ne vom opri In viitor asupra citorva nefericite cazuri particulare. Prea dom­nește prin unele locuri Impostura, prea și-au iz­ v­­ i, multă diletanți și multe lichele un loc căl­duț sub umbrela unui pseudo-titlu universitar • In numărul anterior, anunțam răspunsul la Întrebarea „SRI-ul bîntuie facultățile?" După o îndelungă chibzuință, vom răspunde așa : „Care SRI? N-am văzut, nu cunoaștem". • In rest, mult visata liniște • ..Vă reamintim că ne pu­­teți contacta fie în scris, pe adresa „Tineretul Liber" Viața Presei Libere I pentru „Gaudea­mus", fie la telefonul 17 64 97. BENONB „FAMILLY PLANNING" Din octombrie 1990, în complexul Leul din Bd. Armata toporului, funcționează un cabinet de contracepție, educație sexuală și prevenire a bolilor veneri­ce pentru studenți. Inițiativa înființării a­ aparținut d-nei Anca Ghinea, medic specialist, membră a Societății de Educație Contraceptivă și Sexuală • Practic Întreaga activitate este spon­sorizată de societatea MEF din Olan­da, (cărți materiale Informative, contraceptive). • Spitalul Studențesc, care ar fi trebuit să fie principalul sprijin, după ce a donat 200 de cutii de pilule contraceptive, a sistat orice fel de asistență motivind lipsa de fon­duri. • Aici, administrarea contracep­tivelor se face in mod gratuit, confi­dențial și sub control medical. • Nu­mărul celor care vin la consultații este destul de ridicat (între 30 și 40 de persoane marți, și vineri cind ca­binetul este deschis) . Este de dorit ca la primele consultații să fie pre­­zent și partenerul o Evident In cazul cind este numai unul i m Prezenta In cabinetul de „familly planning" a stu­dentelor care vor să-și înceapă viața sexuală e devenit ceva obișnuit, după cum tot obișnuită este și prezența pă­rinților care vor să Învețe cum să discute cu copiii lor despre aceste lu­cruri. • In fiecare săptămini sunt organizate cursuri de educația se­­xuală. IRINA BÂRLA Cine a zis că * frng li» cdmin t STUDENT, AZI Dacă dl. Iliescu se arăta in­cintat In 1951 de „fericirea de a studia în Uniunea Sovietică", nu la fel de mneîntați­sintem­ și noi de fericirea de a studia In Ro­­mânia de azi sub președinția domniei sale. Să vedem cîteva opinii studențești In acest sens. Laurențiu (zis Gh. Gh. Dej), Școala Superioară de Jurnalis­tică : „A fi student în România Înseamnă a fi acel nebun moș și optimist cu foamea fru­în glt !“. Alina, TCM-IPB : „Nu mi simt grozav ca studentă. La facultate nu prea se face ce ar trebui. Se merge mult pe ideea: să înveți mult ca să ai din ce să uiți ! In plus n-am nici mă­car o certitudine pentru viitor", Sabina, Engleză, Univ. Bucu­rești : „Deocamdată îmi place ceea ce fac. Mă gîndesc însă la viitor... Nu văd în facultate nea­părat un mijloc de a realiza ceva foarte practic. Caut să-mi lărgesc orizontul. Cred că noi, cei de la profilele umaniste, ar trebui să jucăm un rol mai im­­portant, fiindcă există pericolul unei supratehnicizări a societă­ții. Nu știu însă cum se va pu­tea face ordine în haosul ac­tual". Rodica, SSJ: „A fi as­tăzi student Înseamnă să te simți în stare să devii o capa­citate, dar să fii legat de mîini și de picioare !“. Cristi Bour­­ceanu, Metalurgie, IPB : „A fi student înseamnă a avea cîteva drepturi originale. Intre altele, acela de a fi bătut de cealaltă parte, aceea a celor de bine, de a învăța în frig și Întuneric, de a cere niște minime condiții fără a fi băgat în seamă. E de ajuns atic sau vrei cheia răs­punsului ? !“. VALI­CHIFOR Dialoguri cu studenții lumii Azi, ERNEST HANCOCK (Marea Britanie) Ernest Hancock a studiat doi ani chimia la Oxford. Apoi, schimbările intervenite în fosta Uniune Sovietică i-au determinat o traiectorie nouă. Brusc interesat de cultura și ci­vilizația rusească, Ernest a re­nunțat la studierea chimiei, de­venind, în scurt timp, student al Facultății de Litere din Cam­bridge, secția limba și literatura rusă. „DEMOCRAȚIA — spune studentul britanic — CONSTI­TUIE PENTRU MINE O PRO­FESIUNE DE CREDINȚA". In cele ce urmează, se referă la po­ziția studentului în societatea britanică și emite cîteva idei despre studenții români: 1. In Anglia, studenții sunt, în general, pătura cea mai eman­cipată a societății. Ei sînt oame­nii viitorului, ai marilor proble­me. De piulte ori au idei mai bune decît actualii guvernanți, și, dacă, pe măsura maturizării și le vor păstra, dacă vor reuși să-și mențină spiritul critic față de ceilalți, dar, mai ales, față de ei înșiși, progresul social va fi remarcabil. Din păcate, există și la noi fenomene extremiste, deoarece oamenii sunt nemulțu­miți și vor să schimbe societa­tea radical. Destui studenți ajung să cadă in cursa extre­mismului de stingă și de dreap­ta și, din această cauză, se pierd ca oameni credibili politic și profesional. Fără luciditate, o democrație nu poate supravie­țui (...). Se întîmplă in Marea Britanie ca mulți să părăsească Universitatea, să meargă la un loc de muncă, fără un nivel po­litic minim. Acest lucru se re­flectă apoi In alegeri, afectînd foarte mult corectitudinea op­țiunii. 2. Din cite știu, situația In Ro­mânia este alta. Studenții ro­mâni, datorită conștiinței lor so­ciale, se implică profund In schimbări. Dovadă — Revoluția și Piața Universității. De ce ? Spre deosebire de studenții bri­tanici, a căror pasivitate e „aju­tată“ de viața ușoară din Anglia, studenții români se confruntă cu mari greutăți. Dar nu numai aceasta este explicația. Studen­ții români aspiră sincer la de­mocrație și libertate. Important este să nu devină apatici, pen­tru că, din cite am aflat din dis­cuții cu oameni care cunosc Ro­mânia, in această țară coexistă două tendințe : una a sta­gnării, majoritară,­ și una ce neagă stag­narea. Este mult entuziasm, dar și multă corupție. PETICE CALDE Pentru studenții de la „f.f." sau „seral" se mai acordă facilități sau gra­tuități C.F.R. . Nu de alta... dar studenții de la „zi* Încă se mai pri­mesc Z­­­i „Intr-o lume în care toți vorbesc, există oameni care știu să asculte“. Folosiți telefoanele marca „VIRGIL“. MARIAN MUNTEANU „Am avut încredere in diverse forțe, acum toți sintern abandonați“ — A „dispărut" Marian Mun­­teanu din viața publică ? — Este, mai degrabă, vorba despre un fel de retragere, nu o dispariție propriu-zisă. În primul rind, mi-am terminat studiile universitare. Apoi am căutat să înțeleg cu­ mai bine cele întimplate cu noi toți, să reconstituim mental evenimen­tele la care generația noastră a participat in ultimii doi ani. — După cum știi, ziarul noa­­stru a publicat de curind un fel de radiografie a mediilor stu­dențești, vizînd majoritatea pro­blemelor cu care se confruntă studenții astăzi. Am încercat astfel sa surprindem și ceea ca se întimplă in organizațiile stu­dențești. Aș vrea să știm care este părerea ta in această pri­vință. — Cred că după entuziasm, explicabil de altfel, după niște eșecuri urmate de dezamăgiri, sunt de acord că „ceva“ se pe­­trecp. Nu știm în ce măsură este corect ceea ce spun, dar studenții au început să leagă mai bine ceea ce se înțe­ia­t­m­plă cu cei și mai ales eu în­­ceput să înțeleagă mai bine că singura lor speranță este propria putere și capacitate. Tineretul in general, și cel studențesc, in special, au spe­rat mult într-o viată nouă. Au avut încredere — in ce zi — in diverse forte­ gru­pări. Acum ne-am dat seama cu toții că suntem­ mai mult sau mai puțin abandonați. Poate că era inevitabil, dar, fără a-mi găsi mie o scuză, mulți au În­cercat să se folosească de noi. Sper ca acest capitol să fie de­finitiv Închis și mai sper să avem suficientă luciditate — mintea românului cea de pe urmă! — ca să ne construim un drum propriu. Nu au fost prea mari surprizele reieșite din datele sondajului publicat, cel puțin pentru mine („T. L.“, din 9 ianuarie — n.n.). Deci mă aș­­teptam ca audienta ligilor stu­­­dentești să fie acum așa de re­dusă. Acum, așadar, se pot face și unele diferente : in decem­brie ’90 studenții cereau demi­sia președintelui și a guvernu­lui, iar in decembrie ’91 studen­ții cer să nu li se mai oprească curentul electric in cămine... Dacă cineva vrea să scoată stu­denții în stradă, le oprește cu­rentul. Sunt optimist, totuși, cred că este vorba de o genera­și fie de studenți care se găsește la începutul unei alte perioade de afirmare. De altfel, poate fi vorba și de o situație conjunc­­turală și, deci, de moment. — Ce preocupări de perspec­tivă al și cu ce te ocupi acum ? — In acest moment mă ocup de organizarea Mișcării pentru România. Indiferent de ce cred și ce afirmă unii sau alții, seco­lul XXI este al nostru, al tine­retului, și vrem să pășim in a­­cest secol In rind cu celelalte popoare civilizate. Și mai ales vrem să fim noi Înșine. A sosit momentul să ne asumăm res­ponsabilitatea zilei de miine, a viitorului care, fizic și biologic dacă vrem­ri­e aparține nouă. MPR este o mișcare politică­­mai largă, a tuturor celor cam gin desc și acționează tinerește. Este deschisă pentru oricine dar nu oricui. Devenind partid po­litic, Își propune să ajungă la dimensiunea unui partid de an­vergură, mobilizând in primul rind generațiile tinere, și nu numai, prin mijloace politice. Programul de perspectivă vi­zează Introducerea unor pro­iecte de refacere a Întregului " ansamblu instituțional al statu­lui român modern. Dar despre acestea veți afla nu peste multă vreme. IONEL SAVA Crin Halaicu, studenții și poliția In sala TV a căminului studențesc de la Drept, câțiva înfrigu­rați s-au intilnit, joi, 29 ianuarie a.c., orele 18, cu domnul Crin Halaicu, candidat al Convenției Democratice pentru funcția de primar general al Capitalei. Studenții căministi l-au pus la bază pe candidat, acesta răspunzînd cu diplomație diverselor probleme, de la lipsa căldurii, a transportului, pînă la găsirea unor soluții pentru atragerea investițiilor străine și, implicit, realizarea unor noi locuri de muncă. Interesantă mi s-a părut ideea domnului Halaicu privind descentralizarea și demilitarizarea poliției, aceas­­ta urmînd să fie prestatoare de servicii după modelul chesturilor din perioada interbelică a României. Am mai reținut, din cele spuse de domnul Halaicu, că studenții nu vor veni să voteze in alegerile locale. După două ore de frig am plecat din căminul studențesc de la Drept, lăsînd In urma­ mea biletele cu oferta de la parter unde studenții vor să vindă blugi, vodcă etc. DL Halaicu ne-a lăsat senzația că există soluții și pentru acesta în­treprinderi. (DAN CIPARIU). BURSE Cuantumurile burselor de stu­dii și merit acordate studenți­lor prin Hotărirea Guvernului din 18 ianuarie a.c. sunt urmă­toarele : pentru studenții ro­mâni — bursă de studii — ca­tegoria I — 5 330 lei pe lună ; categoria a 2-a — 4 610 lei pe lună ; categoria a 3-a — 3 890 lei pe lună ; bursă de merit — 1440 lei pe lună. Pentru stu­­dentții din Moldova, bursa de studiu universitar este de 5 760 lei pe lună, iar cea de studiu postuniversitar specializare, doc­torat — 7 200 lei pe lună. Pen­tru studenții străini, bursieri ai statului român, regimul tarifar se aplică ca și pen­tru studenții din Republica Mol­dova. (D.C.). AM INTRAT PRINTRE... CADAVRE La sala de disecție 2. Catedra de Ana­tomie. Să nu vă închipuiți o imagine de ev mediu, unde magiștrii și Învățăceii fac reverențe Și discută despre „spiritul vital". „Eu am intrat printre... cadavre înaintea celorlalți, in prima zi de școa­lă. M-a adus o colegă mai mare. Prima oară am avut o senzație ciudată. Mortul arăta deplorabil, formolizat. Am dat cearșaful... Mușchii erau desprinși. Era un cadavru pe care se dăduseră niște examene. Am întrebat dacă se poate pu­ne mina. Mi s-a răspuns că nu e nici o problemă. Prima senzație, a fost de­zastramă. Apoi am Început să număr­oase­ mușchi, să confrunt vagile mele cunoștințe anatomice. M-am spălat pe minui 20 de minute. Acum mă șterg di­rect pe cearșaf“. In anul I al facultății de medicină din București, prin ce in­­timilare nu știm, există o grupă de 9 Popescu. Nimeni, aici, nu mai poate fi Popescu, ci, ca pretutindeni, „colîga" sau „domnul, doamna in I.M.F., doctor". Sala de anatomie il intîmpină pe auto­rul acestor rînduri, cu inscripția anato­mistului român Francisc I. Rainer . A­­natomia este știința formei vii Unul dintre cei 9 Popescu îmi spune că b­­scrip­­ția se află la intrarea sălilor de anatomie din București ori Iași. Asistenta universi­tară, o femeie foarte frumoasă, ce, intr-un alt spațiu, te-ar induce în­ eroare Spunîn­­du-ți că „supraveghează“ cadavre, pe nu­mele mia Dana, face prezența celor 9 Po­pescu. Aceasta spune învățăceilor : „să repetăm membrul superior“. „Mușchiul extensor lung al policelui se inseră pro­ximal pe membrana interosoasă și pe trei­mea mijlocie a feței posterioare a urbei". Cei 9 Popescu. in­halatele albe, cu bistu­riul și pensa caută in trupul, neînsuflețit respectivul mușchi. Datorită formolului, ochii ii ustură și senzația de usturime a­­lunecă pe gît, lipa-lipa, ceea ce îl face pe unul din cei 9 Popescu să spună că mortul arată ca după o îndelungată viață in eco­nomia socialistă. „La început ai reticen­țe că lucrezi pe un om mort. După ce vezi o formațiune de 10-15 cadavre, nu mai ai ideea aceasta, organismul deve­nind material didactic“. „Pentru țara noastră care nu-și face probleme de mo­ralitate, problema de moralitate a ges­tului nu se pune. In Germania, dacă am înțeles bine, na lucrează ne mu­laje realizate fidel organismului u­­man. In alte țări europene, disecția se face pe cadavre și, după mine, este indicat să se facă așa pentru că este singurul mod de a învăța". Lucrînd pe cadavre am inteles, din discuțiile învă­țăceilor, că organismul este un sediu temporar p­entru suflet, acesta devenind după moarte un reziduu al vieții. In sa­la de disecție 2, fete și băieți devin pes­te noapte filosofi. Pentru ei „omul este in final un mecanism realizat cu o fi­nețe si atenție rar intîlnite, nu In modul cum 1i vede, materialismul dialectic, ci ca o lucrare minunată a Divinității". DAN MIRCEA CIPARIU ULTIMA ORA Tuturor­, baftă la examen Coordonator MARIUS STOIAN

Next