Tineretul Liber, iulie 1992 (Anul 4, nr. 690-712)

1992-07-01 / nr. 690

SCHIMBAREA CONDUCERII ARMATEI A 14-A NU A ADUS PACE LA TIGHINA . Parlamentul de la Chiși­nău s-a reunit, în afară de analiza ultimelor evoluții în raioanele din răsărit, urmea­ză să fie aprobată lista nou­lui guvern.­­ Misiunii ONU nu i se a­­sigură protecție să meargă la Tiraspol. Separatiștii au înte­țit focul dar dau vina pe moldoveni. ® Continuă războiul ca­lomniilor, al comunicatelor false­ și dezinformărilor de către smirnoviști și Rusia. ® Generalul Lebed, noul comandant al Armatei a 14-a este adeptul unei linii Se așteaptă o sporire a durei im­plicării acestei armate in conflict. 91r* •• ANUL IV - Nr. 690 SCEPTICISM ȘI SPERANȚĂ DAN STANCA După primul val de reacții, majoritatea încărcate de deza­probare mergînd pînă la furie, spiritele încep să se tempe­reze și să privească situația ca pe o stare de fapt care nu­ mai poate fi schimbată. Cine s-a bucurat de pe urma desem­nării d-lui E. Constantinescu drept candidat unic C.D. la președinția României ? In primul rînd, dl. Radu Câmpeanu care a avut astfel ocazia să se felicite și, eventual, să pri­mească felicitările susținătorilor săi. Radule, Radule, bine ai făcut că ai ieșit din Convenție fiindcă ăștia uite cum arată că nu e nimic de capul lor și-și dau în petec, tocmai cînd ți-e lumea m­­a­i dragă ! Acest soi pitoresc de felicitare are justi­ficarea lui, gîndindu-ne la faptul că mulți, probabil, enervați de această alegere a Convenției se vor orienta spre vechii liberali și deci, implicit, spre dl. Radu Câmpeanu. Al doilea personaj care se bucură el se înțelege, dl. Ion Iliescu. Domnia sa vede că are în față cîmp viran pe care să zburde în voie. Și nu atît bucuria lui contează cu­ adevăratul delir de satisfacție care a cuprins F.D.S.N.-ul în clipa care a observat cum Convenția își­­ pune singură piedici în și riscă pînă la urmă o fărimițare totală. Regruparea forțelor conservatoare, acum, reprezintă un pericol cert. Starea de incertitudine a țării, cantitatea de amărăciune, în cel mai fericit caz de scepticism, care crește de la o zi la alta, toate acestea favorizează cit se poate de bine alinierea forțelor da stingă sub același stindard al demagogiei patriotarde, al pseu­­do-umanismului, al reabilitării trecutului comunist. Care este deci soluția pentru stoparea acestui fenomen . Din nou, așa cum a fost necesar în toți acești doi ani jumătate, unitatea opoziției. Chiar dacă dl. Rațiu s-ar consi­si­dera mai îndreptățit decât dl. E. Constantinescu să candideze la președinția țării, chiar dacă dl. Cunescu nu și-ar fi închi­puit că o să fie întrecut tocmai de rectorul Universității pe care în sinea sa îl tratează, probabil, ca pe un insignifiant pe scena politică, chiar dacă și dl. Nicu Stâncescu, avînd în vedere trecutul său de disident, ar avea aceleași ginduri și, mai presus de aceștia, chiar dacă dL N. Manolescu ar fi aceia care ar avea cele mai motivate sentimente de nedreptățit deoarece în mod normal ar fi trebuit să primească învesti­tura, judecind după doza de credit pe plan intern și extern pe care a cîștigat-o de cînd este președintele P.A.C., deci în pofid­a acestor reacții firești, unitatea Convenției Democratice trebuie să rămînă neștirbită și să-și susțină candidatul pînă la capăt, oferind astfel o lecție de maximă moralitate. Per­sonalitatea care ar putea să mențină această unitate și care (Continuare in pag. a­­ 7-a) „CUM CE SUSȚINE DL. COJOCARU ESTE O MINCIUNĂ SFRUNTATĂ...“(b­) — Dacă am face un top al proceselor de privatizare din Europa răsăriteană, cam pe unde ne-am situa ? — In mod categoric, în ce mă privește, eu consider ceea că ne situăm pe locul Intîi. Și nu este numai părerea mea, sunt chiar păreri în țările Europei de est care confirmă punctul meu de vedere. Ne situăm pe locul intîi exact pentru faptul că avem această. abordare globa­lă care îmbină privatizarea pe caz cu privatizarea aceasta . de masă, In care întreaga populația (Continuare In pag. a 11-a)• Oare domnul Marțian își va petrece vacanța la Neptun sau la Saturn ? Marile lefuri Potrivit legii adoptate recent de parlament privind core­larea salariilor președinției, guvernului, parlamentului puterii judecătorești cu nivelul salariilor din societățile co­­i­merciale și regiile autonome, cei mai puternici oameni, la ora actuală, din România au, cu începere de la 1 mai 1991, următoarele loturi : Ion Iliescu — 118.600 lei ; Theodor Sto­­lojan — 84.900 lei ; miniștrii de stat (de pildă dl. Adrian Năstase) — 73.700 lei ; miniștrii — 69.200 lei ; senatorii și deputații — indemnizație de 64.700 lei ; președinții celor două camere (domnii Alexandru Bârlădeanu și Martian Dan) — câte 84.900 lei fiecare. Procurorul general al Româ­niei are un salariu de 69.200 lei, iar președintele Curții Su­­preme de Justițe — încă nenumit, locul domnului Teofil Pop fiind vacant — 78.200 lei. Se înțelege că sumele de mai sus sunt încasate lunar și reprezintă salariul brut. (A.M. PRESS) MIERCURI, 1 IULIE 1992 8 PAGINI - 15 LEI Cu războaiele astea din jur, o tranșee săpata chiar in fața Casei Presei Libere devine up element firesc ■‘al • peisartuhii. Ins­, din rendre,­­Uri r nie. o .)­Vitr­ir,- eu pur -și aimpta- e -groi -groapă ui­tetă și aici de edili amnezici. Vom reveni și vă vom spune și cine sunt ei. Fotografie dé MIHAIL SANDU NICA LEON ín România nu există nici « l­n partide, nici opoziție" — D-le Nica Leon cum se face că ați intrat în acest con de um­bră? De un timp îndelungat nu se mai aude de dv. — Intr-adevăr am primit mul­te telefoane și scrisori în care oameni din țară mă întrebau dacă m-am dat deoparte. Și asi­gur că nu m-am dat deoparte, am fost dat deoparte. Nu am in­trat într-un con de umbra, ci am fost introdus intr-un con de IULIAN COSTANDACHE (Continuare în pag.­­ VII-a) r­in­ exclusivitate pentru „Tineretul liber" A cui colonie va fi România ? — se întreabă dl. MIRON MITREA, președintele Confederației Sindicatelor Independente ..Frăția" — — Care este rezultatul întîl­­nirii de sîmbătă a Consiliului Național Consultativ al sindi­catelor cu premierul Stolojan ? — Este un nou început pentru a relua șirul discuțiilor între e­­xecutiv și CNC. Cel puțin așa am fost asigurați de primul mi­nistru care a promis chiar con­sultări în cadrul unor comisii pe ramuri de activitate. La nivea de sîmbătă, deși nu întâi­au fost prezenți o serie de miniș­tri — ministrul agriculturii sau­­ cel al sănătății — au fost, totuși, ministrul economiei și finan­țelor, ministrul industriei și chiar guvernatorul Băncii Na­ționale. Nu am prezentat o sin­teză a problemelor ci, prin lide­rii federațiilor, am făcut­ sa fie auzite in Palatul Victoria fră­­mintările și necazurile oameni­lor obișnuiți­— sindicaliștii — privind scăderea vertiginoasă a puterii de cumpărare, exacer­barea șomajului, lipsa unor pro­grame coerente de reconversie socială. Am rămas puțin șocat văzînd cu cîtă ușurință se pro­nunță executivul, inclusiv pri­mul ministru, că acel raport de 0,8 între­­ creșterea salariilor și a prețurilor s-a păstrat. Fapt de­loc adevărat dacă ne gîndim că acum raportarea se­ face la oc­tombrie ’91 sau decembrie ’91 și nu la octombrie­­’90. Mai ales că raportul leu-dolar din octombrie ’90 era cu totul altul față de cursul actual. Mi se pare la fel de important că am putut opri. CRISTINA BÁLINT­ I (Continuare-In pag. 1 11-a) la ZONA­­ MUSCULARĂ A COTIDIANULUI BESTIA CU CHIP DE OM Sîmbătă seara, întorcindu-mă In jurul orelor 21 dintr-o de­plasare in jud. Dîmbovița, mi-a fost dat să-mi prelungesc „week-end-ul­” la postul de po­liție Chitila. Curiozitatea mi-a fost zgîndărită la vederea unui alai în fruntea căruia mergeau un polițist, un jandarm și doi bărbați, ce aveau mîinile lega­te. Huiduielile și vorbele cetă­țenilor m-au făcut să-mi dau seama că este vorba de o faptă gravă : viol. Am bătut la ușa postului de poliție. Cioc-cioc... bună-seara... bucuroși de oaspeți ?... v-« că­zut pe cap și­­ presa ! De am intrat în cămăruța de cam 17 m2, la vederea a 7-8 civili, fe­mei și bărbați, agitați, unii cu lacrimi în ochi, am realizat că picasem pe subiect și că noap­tea va fi lungă. Dl. sublocote­­­­nent Ion Crecan, șeful postu­lui de poliție Chitila, îmi face semn să stau pe scaun în timp ce „amețea” discul telefonului. SIMONA IONESCU (Continuare în pag. a V-a) • polemica zilei • polemica zilei • polemica zilei • polemica zilei • ADRIAN SEVERIN Dr. CONSTANTIN COJOCARU „Ceea ce face dl. Severin este o escrocherie financiară de proporții1­ nu Conform prevederilor Legii nr. 58 din 1991 certificatele de proprietate TREBUIAU să fie ACȚIUNI la cele cinci Fonduri ale Proprietății Private, acestea din urmă, Fondurile­ TREBU­IND să fie constituite și să funcționeze ca societăți comer­ciale pe ACȚIUNI, cărora li se aplică prevederile Legii nr. 31 din 1990 cu privire la societă­țile comerciale pe acțiuni CA ACȚIUNI, certificatele de pro­prietate TREBUIAU­ să fie EMISE de către FONDURI și sa fie SEMNATE de către aci­(Continuare In pag. a 11-a) JLi AMBASADOR LA PROPRIA DORINȚĂ Printr-un decret preziden­țial semnat în urmă cu 3 luni, Nicolae Olteanu fusese reche­mat din calitatea sa de amba­sador al României în Ecuador. Cu toate acestea, fostul secre­tar general al guvernului Pe­tre Roman se află și astăzi în post la Quito, lansînd la ju­mătatea lunii iunie chiar și o carte despre Nicolae Titulescu. Surse din Ministerul Afacerilor Externe susțin că în pofida faptului că i-a fost adusă la cunoștință rechemarea sa din misiune, Nicolae Olteanu a­­mînă data reîntoarcerii in ța­ră din diferite motive. Nemulțumite de indisciplina ambasadorului, autoritățile de la București ar lua măsuri, dar nu vor să forțeze nota și să declanșeze un scandal cu dez­văluiri și urmări nebănuite. (A.M. PRESS) n­n J Ju'r - ^ept' .........*...... /t9$z în numărul viitor. Un senator american atrage atenția asupra rolului destabilizator al Armatei a 14-a în Moldova •*> >Din greșeală în greșeală spre victoria finală — analiză a succesiunii de erori din legislația economică ► Scandalul jocurilor colective — Cine plătește pentru „Kitty“?­­ în zona crepusculară a cotidianului. Clima abominabilă din Craiova \ \ între sublim și grotesc, la margine de București ' politica Camera Deputaților BLOCAJ FINANCIAR - FALIMENT Marți de dimineață în Ca­mera Deputaților au continuat dezbaterile la proiectul de Le­ge privind măsuri pentru ram­bursarea creditelor rezultate din acțiunea de compensare, regimul plăților agenților e­­conomici, prevenirea incapa­cității de plată și a blocajului financiar. In alocuțiunea sa, dl. Petrișor Morar ai învinuit băn­cile, care, nu­-și fac datoria cum ar trebui. Numai Banca Comercială Română are un ca­pital mort de 300 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă sta­ IOAN LASCU (Continuare in pag. a 11-a) Senatul Drepturile și îndatoririle magistraților Dezbaterile, în ședința ple­nara a Senatului de ieri s-au 'concentrat' asupra» ultimului proiect de lege organică din această legislatură, cel privind organizarea judecătorească. In­­tr-o atmosferă de calm, mar­cată de absențe repetate (de citeva ori cvorumul deflind Întrunit), senatorii au CRISTIAN OPREA (Continuare tn pag. a Il-a) Festivalul filmului pentru tineret (Costinești, 6-12 iulie a. c.) O ediție a creației 2» .> în libertate! Interlocutor dl. COPEL MOSCU, directorul festivalului La sediul Centrului Național al Cinematografiei din Bucu­rești se definitivează lista fil­melor ce vor intra în competi­ția de la Costinești, A filmelor și a membrilor juriului. Ulti­mele incertitudini se șterg. Re­gizorii care nu și-au terminat încă filmele nu se dau bătuți de lipsa banilor. Ei vor să fie la Costinești, și vor fi. Pe di­rectorul festivalului, regizorul COPEL MOSCU, îl așteptăm de mai multe zile să iasă pen­tru o jumătate de oră din ca­ruselul organizatoric. Să iasă pentru a intra ti din nou... IOAN lazar (Continuare in pag. a V-a) PUȘCĂRIAȘII ROMÂNI AU INTRAT DEJA ÎN EUROPA de Discuțiile sau nu — cu avute — ocazional diferiți cetățeni pa tema legislației in vigoare au avut drept corolar o singură idee : legile noastre sunt prea blinde. In timp ce redactam a­­cest material, mi-am amintit, insă, de un fapt povestit odată de un specialist în­­ criminologie, și anume : într-una din țările scandinave, față de persoanele care recidivează în comiterea unor acte antisociale mai grave se aplică o metodă mai puțin, obișnuită — castrarea. Ei bine, pe de o parte, mi-a venit ,să zic cînd am auzit, iar pe de altă parte m-am îngrijorat la gîndul că și la noi s-ar introduce așa ceva . In primul rînd, ar fi ex­tirpați mulți infractori pericu­loși, e adevărat, dar trebuie să luăm in calcul și faptul că ar rămine fără urmași mulți șefi de (și de pe la) partide, lideri naționali, demnitari de stat etc. pentru provocarea dezastrului național, pentru trădarea inte­­reselor țării și cîte și mai este, ceea ce, pînă la urmă, dacă am scăpa de așa ceva, n-ar fi nici un bai, vorba ardeleanului. Revenind însă la infractorii comuni, am să amintesc un cu­­vînt care face parte din jar­­goanele lor : „boschetari“. Pre limba lor înseamnă un om „de nimic, care nu are decit niște contravenții la viața lui“. Eu bine, acest fapt spune multe. In primul rind, din cite am obser­vat, mulți, chiar foarte mulți deținuți nu au sentimentul culpei, ceea ce și explică atîtea recidive. Aș putea da­ multe exemple din penitenciarul Satu Mare, dar nu mai in­sist. Ori­cum, observația mea a fost con­firmată și de cadrele din insti­tuția respectivă. Aici aș dori să mai fac o paranteză. In cadrul unui simpozion organizat de Di­recția Generală a Penitenciare­lor, pe 11 iunie 1992, colonelul Mircea Surugiu, șeful Serviciu­lui cultural-educativ — om sim­­patic, de altfel —, în materialul pe care îl prezenta Încerca (și cred că a și reușit) să pună degetul pe rană. Ideea domniei- CORNELIU TALMACIU (Continuare in pag. a Vil-a) Sfîntul Ion se sărbătorește in 7 ianuarie. Sfîntul Petre — în 29 iunie. Propunem ca Sfîntul Miron să se sărbătorească, la alegere. In una din următoarele zile : 18 februarie, 13 iunie, sau 25 septembrie. ROMÂNII­­N VAMA SOVIETICA Maiorul Florin Todirașcu, șe­ful poliției de frontieră de la vama Siret, a declarat unui re­dactor A.M. PRESS că în acest an au fost înregistrate peste 200 de agresiuni asupra lor români, săvirșite de călători­grăni­cerii și vameșii sovietici, în vama Porubnoe unde se ține o atmosferă de șicane­men­și presiuni, gesturi precum rupe­rea pașaportului fiind socotite deja banale. (A.M. PRESS). SINDICATUL LIBER DIN RTVR IN FATA AMBASADEI RUSE întrunită la sfîrșitul săptămînii trecute, conducerea Sindicatu­lui Liber din Radioteleviziunea Română a decis să se alăture pi­chetelor de protest din fața Am­basadei sovietice la București, răspunzind astfel chemării Ligii Studenților din Universitatea București. Sindicatul Liber din RTvr reamintește opiniei pu­blice primul paragraf din che­marea studenților Universității dată publicității Joia trecută : „In aceste zile, poporul român este din nou crucificat de isto­rie. Noi aruncăm peste Prut po­duri de flori, dușmanul aruncă peste Nistru poduri de singe. Masacrarea fraților basarabeni ne obligă să continuăm demon­strația de protest din fața Am­basadei sovietice“. (A.M. PRESS) 9.A.C. ÎMPLINEȘTE UN AN Partidul Alianței Civice va marca la finele acestei săptă­­mini un an de la înființarea sa, organizînd un seminar politic. Desprins din Alianța Civică la opt luni de la înființarea aces­teia, PAC a reușit să ocupe un loc de prim-plan pe eșichierul politic românesc, devenind par­tid național și cîștigînd audien­ță în mediile celor care în ter­meni sociologici s-ar putea numi „gulerele albe“. PAC a obținut rezultate bune în alegerile lo­cale, avînd primari în cîteva mari orașe — Iași, Constanța, Timișoara. Face parte din Con­venția Democratică. Președinte al P.A.C. este, după cum se știe, prof. univ. dr. Nicolae lescu, cel mai important Mano­critic literar român în viață. MĂRIMI POLITICE LA SFINȚIREA DE LA PUTNA Potrivit cancelariei Arhiepis­copiei Sucevei și Rădăuților, la manifestările de la Putna, din ziua de 2 iulie, prilejuite de ca­nonizarea Dreptcredinciosului Voievod Ștefan Cel Mare și Sfînt, vor lua parte și Corneliu Coposu, Sergiu Cunescu, Ana Blandiana, Mircea Druc, Ludo­vic Spiess. Va fi prezent, de a­­semenea, și primul ministru Theodor Stolojan. 2 iulie la Putna va însemna nu numai canonizarea lui Ște­fan Cel Mare, ci și a lui niil Sihastrul, precum și a Da­Sf. Ierarh Leonte de Rădăuți. ALGA NU ESTE PERICULOASĂ PENTRU OAMENI După cum a aflat corespon­dentul A.M. PRESS, alga Prc­rocentrum cordatum care transformat în aceste zile Ma­rea Neagră, în zonele litorale din albastră în brun-roșcată, es­­te periculoasă pentru oamen dar toxică pentru viețuitoarea marine. Alga s-a dezvoltat fondul sporirii conținutului api­i mării în săruri de azot și fosfe aduse de Dunăre. NELINIȘTE LA METROU In conferința de presă de vinerea trecută, liderii Uniunii Sindicatelor Libere Metrou au făcut cîteva­­ declarații neliniș­titoare : mijloa­cele circulante sunt neomologate, omologarea presupunînd închiderea me­troului, lipsesc banii pentru re­­tehnologizări și investiții,­­iar despre cei necesari înlocuirii pieselor uzate nici nu poate fi vorba ; reparațiile se fac prin descompletarea totală a­ rame­lor nefolosite ; trei sferturi din investițiile metroului merg la metroul strategic ; din luna septembrie costul biletului de metrou urmează să fie stabilit la 26 lei; ultima majorare a costului biletului de metrou nu s-a reflectat în creșterea salariului angajaților metrou­lui ; nu există norme de secu­­ritate a muncii specifice pen­tru salariați, ci doar un sis­tem perfecționat de protecția pentru călători — proiectul aparținînd unei firma engleza, (A.M. PRESS)

Next