Tineretul Liber, august 1992 (Anul 4, nr. 713-733)

1992-08-01 / nr. 713

RĂZBOIUL BENZINEI Bucureștiul ia din nou modelul Parisului — desigur, in... mic si din cu totul alte motive. (Amănunte in pag. a IX-a) STRADA un colac de salvare MIRCEA FLORIN ȘANDRU Strada bucureșteană nu mai e cenușie. Imaginea de oraș mort, pierdut In timp și în spațiu a dispărut și, incet-incet, di­n ceața somnambulă alt decor a ieșit la suprafață. Mai întîi oamenii. După lunga recluziune în alveolele de beton, după ani de cumplită singurătate, de „viață dublă" oamenii redescoperă strada. Priviți-i cum se revarsă, cum se mișcă de colo-colo, folgăind ca mulțimile unui oraș asiatic supra­populat, linii rătăcesc fără țintă prin magazine și consignații, privesc vitrinele și rafturile, „își clătesc ochii" fără să cum­pere nimic. Sunt o specie de rătăcitori pentru care astfel de expediții citadine țin locul altor distracții, oferindu-le :o vo­luptate confuză, un amestec d­e bucurie vizuală și regret. Alții aleargă disperați, minați de grijile zilnice, spre magazi­nele ieftine, la cozi, cu gândul la copiii de-acasă și la banii de coșniță, care nu mai ajung. Sunt apo­i proaspeții îmbogă­țiți, pe care o recunoști după „gloria" apariției, după trufia abia perceptibilă cu care străbat mulțimea. Pentru ei strada nu e loc pentru calcule meschine sau pentru reverii derizorii, ci o scenă în care pot să-și exhibe noua condiție. Cumpără ce poftesc, fără să se tocmească, etalînd ostentativ teancurile de bani și ciorchinii de pachete multicolore. Sau pătrund în restaurantele de lux cu aer de seniori care descind la propria feudă. Aceste categorii — și multe altele — coexistă și strada le îngăduie pe toate. Priviți-le o clipă Și — ca într-o lamelă, la microscop — veți vedea și veți înțelege societatea româ­­nească de azi, cu bogații și săracii ei, cu fericirile și neferi­cirile ei mai mari sau mai mărunte. Veți intîlni in peisajul străzii bucureștene și „underground-ul". Din,tenebrele m­eren­(Continuare In vag. a liza­­ți­­ 1 Meridiane tie chewing­ gam _____________ Sfidare perlată.. Radu­­budeanu O ciudată apatie a acaparat presa română — altfel incitată, cu aplomb analitic și permanent ofensivă — după hotărîrea C.S.I. de a organiza „forța de inter­venție“ în Transnistria. La fel de ciudată este și alunecarea presei străine pe lîngă acest su­biect, ca și cum importanța semnificația sa nu ar fi depă­și­șit faza derizoriului. Celor care au uitat despre ce­­ vorba me­rită să le reamintesc că, la su­gestia Moscovei, urma să se ar­ticuleze un mecanism pacifica­tor, rezonabil înarmat, avînd ca misiune temperarea entuziasmu­lui belicos al părților încleștate (Continuare tn par. a Il-a) Este adevărat că, în­grozit de tot mai multele știri că n­e-am dat foc la buzunare, Guvernul a hotărit să nu mai livreze benzină decit în măsura în care facem dovada că avem asigurat un loc de veci ? Dar locuri de veci există ? Vitrina cu lideri După căderea primului gu­vern post-revoluționar și inevi­tabila schimbare de portofolii care a urmat, înlocuirea minis­trului de interne — tip tinăr, volubil și expansiv care își cîș­­tigase o anumită popularitate — cu un­ cvasicunoscut mult mai matur și rezervat a părut mul­tora un mister. E drept că în­­tr-o aventură minierească, un ministru de interne ar trebui să aibă un rol precumpănitor. Insă nu se știe În ce măsură a avut vreo Inițiativă, ea acesta ră­­ ­zi, domnul VICTOR BABIUC mînînd la indemnia șefilor săi. Vinovat sau nevinovat, el tre­buia să plătească oalele sparte și aici se vede cruzimea demo­crației. Totuși, Ministerul de In­terne rămîne un punct cheie în orice guvern, iar propunerea d-lui Victor Babiuc a stirnit la început îndoieli. Dacă nu ne înșeală memoria, Camera De­putaților de-abia l-a confirmat. IULIAN COSTANDACHE (Continuare tn pag. a ll-a) BARCELONA ‘92 Așa au vrut arbitrele! • Lavinia Miloșovici, doar bronz la individual compus. un arbitraj părtinitor a influențat rezultatele. NormaL astă­­seară, in finalele pe aparate, ]a sos un duel românesc : Lavinia — Cristina, Dar mai știi» • Boxerul Daniel Du­­mitrescu merge mai departe. El l-a spulberat pe austra­lianul Nicholson, o ploaie de pumni năpraznici în repriza a doua stabilind verdictul : KO tehnic. In gala de seară, și Leonard Doroftei a ciștigat net (24—4) In fața mexica­nului Burgos. • Ieri a intrat in scenă atletismul. Primii noștri reprezentanți, Ella Kovács (800 m) și Daniel Cojocaru (100 m) au trecut de faza seriilor. In schimb, Gheorghe Guset (greutate) a părăsit prematur competiția. Legătura la Barcelona — in pagina a VIII-a. ANUL IV - NR. 713­1 SIMBATA 1, DUMINICA 2 AUGUST 1992­­ 10 PAGINI - 15 LEI România Mare va înlocui consilierii președintelui! Anunțată ca o Intilnire a scriitorului Radu Teodora, cu citito­rii, la Liceul .,Nicolae Bălcescu“ din Craiova s-a desfășurat de fapt o Intilnire electorală, prezența d-lui Teodora fiind in cali­tate de vicepreședinte al Partidului România Mare. Așa cum re­latează corespondentul A.M. PRESS din Dolj, cele mai deosebite teze, in luările de cuvînt ale invitatului de la București, ca și ale președintelui P.R.M. Dolj, dl. Paul Drușcă (director al liceului gazdă), au fost : — țara este vindută „jidanilor“ ; — frontierele trebuie închise pentru a ști cine intră și cine iese ; — rolul ar­matei să fie întărit ; — problema ungurilor din România să fie rezolvată definitiv (nu­­ s-a specificat cum). La intervenția din sală ca P.R.M. să nu-l susțină pe dl. Iliescu în alegeri, răspunsul lui­­ Radu Teodoru a fost : Iliescu ne-a adus in starea aceasta fi­indcă a numit prim-ministru pe Roman și pe Stolojan. A făcut o serie de gafe importante. Dacă nu-1 susținem și totuși va ieși președinte îl­­ vom­ îndepărta noi. Dacă-1 susținem și iese președin­ta și vom Îndrepta greșelile și-i vom înlocui consilierii lui K.G.B, cu oamenii­­ noștri, tineri și capabili. ;(A,MI PRESS), Convenția, firesc, și-a început campania la Timișoara Deplasarea Pe jos, prin muni­cipiul Timișoara a candidatului CD, la președinție, însoțit fiind de lideri ai principalelor for­mațiuni politice din Convenție, i-a asigurat d-lui Emil Constan­­tinescu audiență sporită și o in­trare triumfală in Piața Unirii, locul de desfășurare a primu­lui său miting electoral. Miile de timișoreni au văzut astfel urcind la tribună unul din acei oameni obișnuiți, de care un popor de oameni obiș­nuiți (după cum remarca al. Mir­cea Diaconu In intervenția sa) are nevoie pentru a-l con­duce. In numele acestei identi-GHEORGHE CRIȘAN (Continuare in pag. a 77-a) , Emil Constantinescu I dbbiaza si nziu-ne de iner­ții, putem reaprinde fier­căra speranței Timișoara, oraș marginalizat! Vîrfurile puterii,­din România continuă să marginalizeze,­­pe diverse căi, orașul Timișoara. .Stabilirea centrelor­­ Fondului­ Proprietății Private este o nouă dovadă in acest sens — afirmă surse Parlamentare. Cu toate că Timișoara are o importantă pon­­dere economică, centrul­ zonal al Fondului Proprietății Priva­te a fost stabilit la­ Arad. Vina principală a Timișoarei continuă să rămână punctul 8 al cunoscu­tei Proclamații. ¹ REINNODAM O FRUMOASA TRADIȚIE A ZIARULUI NOSTRU : Suplimentul literar-artistic al "Tineretului liber" ÎN PAGINILE 3—4—7—8 Intimatele salutari tovărășești ale Cernobîlului Dacă „bomba** de presă care a fost accidentul nuclear de la Cernobîl s-a stins de mult peste știrile explozive ale anu­­l­lui 1986 s-a așezat praful uitării, un alt „praf“, de moarte, lucrea­ză de atunci tăcut și tenace în corpul nostru, în celulele sale. Intrerupîndu-și „somnul“ prefă­cut după cîteva luni sau cițiva ani — conform „buletinului­ de identitate“ al radionuclidului respectiv — otrava invizibilă își vede de treabă. Pe cîți dintre noi ne paște o moarte „telefonată“ ? O moarte pe care o purtăm grijulii f­ , corpul nostru cel­e toate zilele, pe care o trăim involuntar cu singele nostru, cu globulele noas­tre roșii care îi plac atît de mult ! Asta, fără a ști dacă acest intim dușman se va hotărî sau nu să ne doboare și cind anume o va face. Studiile efectuate de medicii specialiști din și medici suceveni au Moldova demon­strat o creștere (la multe loca­lizări a­jungînd pînă la o tripla­re) a tumorilor benigne și malig­ne după 1986. Ziarul nostru a­­ scris despre c­restea, ca și despre difi­citate­a de a evidenția legături cauzele clare. Limitarea, r­zerva tn a lansa sentințe sunt generate de insuficiența mijloacelor de in­vestigație și control, de inefi­­ciența sistemului de evidență a cancerelor. Aceste lipsuri de moment nu i-au făcut insă pe specialiști să dezarmeze, să re­nunțe la încercările de a recon­stitui ce s-a întîmplat în primă. CEZAR STRATON (continuare in pag. a IX-a)■ PUȚINA ȘAMPANIE, NU TE FORMALIZAI ACUM SUNT ÎN DOMNULE SENATOR 9 VACANȚA, POȚI ȘI I-MI SPUI PE NUME !<| tn numărul viitor: • Procuratura, în depășire de plan • Ce au făcut și ce nu au făcut primarii Bucureștiului ; • Atentat asupra unei opere de artă • Războiul de independență al „Tineretului liber" • în direct, Barcelona O istorie secretă a P.C.R. (VIII) Dr. C. Racovski ocupa, după cum am arătat, funcții impor­tante în conducerea partidului comunist din Rusia Sovietică, fiind la curent cu strategia și tactica dirijată de Lenin,­ ma­­nifestîndu-se împotriva unirii Basarabiei cu România. In dis­cuțiile purtate cu delegații cialiști români, în perioada sa­26 octombrie — 4 noiembrie 1920, la Harkov, au participat, alături de Racovski, și reprezentanți ai „Grupului comunist român de la Harkov", format din­­ emi­granți români. Discuțiile s-au referit la situația mișcării mun­citorești din România, în spe­cial, și a țării în general — Ra­covski formulind critici severe — și, în sfirșit, condițiile afilie­rii la Comintern. Criticile men­ționate se refereau la „moderată” a socialiștilor poziția față de guvernele care se succeda­seră la conducerea țării, la po­ziția de colaborare a socialiș­tilor d­in Vechiul Regat cu cel din Bucovina ; la participarea social-democrației din Transil­vania la­ activitatea Consiliului Dirigent, menținerea fn P.S.R. a unor cadre considerate ca opor­tuniste (Grigorovici, Jumanca, Fluieraș) ; la desfășurarea unor tratative, apreciate drept secre­te, între generalul Averescu și socialiști, pentru colaborarea e­­lectorală P.S.R. — Partidul Po­porului. Delegația și-a însușit unele critici, obiectînd la altele pe care le-a considerat drept exa­gerate, iar în privința afilierii la Internaționala a IlI-a, condi­țiile au fost, in general, accep­tate. Insă s-au cerut explicații suplimentare la punctele 3, 7 și, respectiv, 16. Punctul 3 arată că aproape în toate țările din Europa și Ame­rica lupta de clasă intră In leit» Ttot. PETRE DOG­ARC (Continuare în pag. a ll-a) „FRONTIERA DE VEST ȘI TOATE FRONTIERELE ROMÂNIEI SUNT DE NEMIȘCAT PENTRU ETERNITATE“ Interviu cu dl. CAIUS DRAGOMIR, candidat la președinție din partea F.S.N. — O­elt8 temi Importanta­­ campaniei electorale va fi, in mod cert, politica externă TM — Știți probabil că In­venție am produs emoții Con­în legătură cu o declarație de po­litică externă. Europa sau Sta­tele Unite, lumea Nord-Atlanti­­că sau lumea mai apropiată... Aș spune două lucruri, nu pri­mul rînd niciodată România nu s-a orientat strict numai după ambianța externă. Noi, suntem­ europeni pur și simplu pentru că sîntem europeni. iar Euro­pa ne datorează ca nouă poate mai mult decit îi datorăm noi ei. Deci, nu asta e problema. Cultu­ra­, o altă națiune care s-a for­mat prin cultură ca și­ națiunea română este națiunea italiană ; celelalte, poate mai culturale deci noi, Franța să zicem, au avut și alte obiective: imperii AUREL PERVA (continuare In pag. a IX-a) Convenția Solidarității Sociale este ultima, deocamdată, for­mațiune care s-a lansat In panorama campaniei electorale. Eve­nimentul a fost anunțat cu prilejul unei manifestări care a avut subiect „Sindicatele fac și politică !“ In spiritul transparenței de­clarate am aflat că susținătorii acestui partid sunt sindicatele componente ale C.N.C. — Alfa, Frăția și CNSLR. Candidații a­­cestui partid, probabil, și un candidat la președinție vor fi de­semnați la Con­enția C.S.S. care va avea loc în 24 august. Va fi oare, așa cum se zvonește, dl. Claudiu Iordache desemnat de această inedită formațiune drept candidat la președinție? Deo­camdată, domnia sa refuză. (Cristina Balint.) PIAȚA LIBERA A POLITICII bine î Apropo­da alegeri ! Cina plinga la urmă, plînge mai AJUTOR UMANITAR PENTRU IUGOSLAVIA Ca urmare a unui apel de ur­gență, lansat de Crucea Roșie din Republica Federală Iugosla­via (Serbia-Muntenegru), prin intermediul Federației Interna­ționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, So­cietatea de Cruce Roșie din­ Ro­mânia, fidelă misiunii fundamentale, aceea de a sala ali­na suferința umană în orice îm­­prejurare, fără nici o discrimi­­nare, a hotărit să trimită in zi­lele următoare Un ajutor um­a­­nitar de urgență Societății de Cruce Roșie din această țară. Prin gestul său modest, Cru­cea Roșie Română dorește să vină in sprijinul Crucii din țara vecină in aceste Roșii zile dramatice, cinci pe teritoriul său se află peste 400 000 refugiați. PREȘEDINTELE ION ILIESCU LA SIBIU Președintele Ion Iliescu, înso­țit de ministrul Apărării Națio­nale, Nicolae Spiroiu, a parti­cipat vineri la solemnitatea înăl­țării la grad a absolvenților in­stitutelor militare din garnizoana Sibiu. Alături de părinți și prie­teni au participat și veterani de război. Valerian Sîrbu, cava­­ler al ordinului Mihai Viteazu, i-a întins președintelui mina stingă, cea dreaptă rămlnîndu-i la 7 km de Odessa, in luptele de la 13 sptembrie 1941. Problema sociale și economi­ce au fost discutate in cadrul vizitării unității „Confecția“, care lucrează pentru­­ parteneri din Germania, Franță și Austria. Alături de pupături și Urările de succes In­terioase campa­nia electorală să­­ fi dorit să consemnăm manifestările de o­­poziție, dar ele nu s-au pro­dus. La ora cînd transmitem ur­mează să se viziteze localități afectate de deșeuri toxice. Vom reveni cu amănunte în ziarul de marți. (Aristotel Bunescu). ION RATIU, DIN NOU FURAT ! Domnul Moretti este liber și bine sănătos. Atîta doar ea îi incomodează schimbarea de nume, pentru că înainte ii che­ma altfel — George Tecuceanu — și era omul de Încredere al domnului Ion Rațiu. Nu era cu nimic mai liber și mai puțin să­nătos dl. Tecuceanu cită vreme trebăluia în anturajul cunos­cutului deputat. De pe această poziție, majordomul bucureș­­tean a coborit puțin scara mora­lei și a sustras din casa Rațiu o cutie metalică fa care poposeau 160 000 lei și alte valute. Sesi­zat, stăpinul a luat măsuri de­­tectiviste. Cutia (goală) a fost găsită în lacul Herăstrău. Un pic mai tîrziu, viitorul domn Moretti a înminat familiei Ra­­țiu suma de 62 000 USD, susți­­nînd că atîția bani au fost în Cutia cu pricina. Ce zice acum popularul nostru parlamentar ? „L-am iertat, că sunt un naiv“. In fond, așa și trebuia făcut , adică fură Tecuceanu și să fie pedepsit Moretti ? (Pavel Per­fil). LOVE STORY CU GAVRILA PELE BALINT Aflat Intr-o scurtă vacanță pe litoralul românesc, fotbalistul Gavrilă Pele Balint s-a îndră­gostit tulea de Lena, vedeta trupei de dans din Moscova care evoluează pe scem­a barului „Pa­radis“ din stațiunea Jupiter. Re­întors la echipa sa de club, formația spaniolă Real Burgos, Gavril Pele Balint s-a simțit atît de însingurat Incit a trimis artistei moscovite biletul de a­­vion și viza de intrare în Spa­nia. Ața a rămas fără solistă trupe de dans de la „Paradis“. (A.M. PRESS). ADRIAN PĂUNESCU INTENȚIONEAZĂ TIPĂRIREA UNUI COTIDIAN Apropiați ai poetului A. Pău­­nescu declară că acesta este ne­mulțumit de­ Șansele de expri­mare pe care i le dă săptămâ­­­­nalul său, drept pentru care face eforturi organizatorice pen­­tru a edita ln.ă din­­ luma au­gust un cotidian. Graba este le­gată de campania electorală unde ziarul d-lui Păunescu tre­­buie să joace un anume rol, vi­zibil de altfel în activitatea pu­blicistică a autorului.­ CAMPANIA ELECTORALĂ A ÎNCEPUT ȘI PE CIRCUITELE TELEFONICE Mai mulți fruntași al unor partide din opoziție se plîng de comportamentul bizar al toanelor lor — întreruperi rele­­in timpul unor convorbiri, păcăni­­turi, suprapuneri de voci etc. Intensificarea acestui sindrom este pusă pe seama campaniei electorale și a interesului sporit al serviciilor speciale pentru in­formațiile care­ vin din »on*­ra­­poziției.

Next