Tineretul Liber, august 1992 (Anul 4, nr. 713-733)
1992-08-01 / nr. 713
RĂZBOIUL BENZINEI Bucureștiul ia din nou modelul Parisului — desigur, in... mic si din cu totul alte motive. (Amănunte in pag. a IX-a) STRADA un colac de salvare MIRCEA FLORIN ȘANDRU Strada bucureșteană nu mai e cenușie. Imaginea de oraș mort, pierdut In timp și în spațiu a dispărut și, incet-incet, din ceața somnambulă alt decor a ieșit la suprafață. Mai întîi oamenii. După lunga recluziune în alveolele de beton, după ani de cumplită singurătate, de „viață dublă" oamenii redescoperă strada. Priviți-i cum se revarsă, cum se mișcă de colo-colo, folgăind ca mulțimile unui oraș asiatic suprapopulat, linii rătăcesc fără țintă prin magazine și consignații, privesc vitrinele și rafturile, „își clătesc ochii" fără să cumpere nimic. Sunt o specie de rătăcitori pentru care astfel de expediții citadine țin locul altor distracții, oferindu-le :o voluptate confuză, un amestec de bucurie vizuală și regret. Alții aleargă disperați, minați de grijile zilnice, spre magazinele ieftine, la cozi, cu gândul la copiii de-acasă și la banii de coșniță, care nu mai ajung. Sunt apoi proaspeții îmbogățiți, pe care o recunoști după „gloria" apariției, după trufia abia perceptibilă cu care străbat mulțimea. Pentru ei strada nu e loc pentru calcule meschine sau pentru reverii derizorii, ci o scenă în care pot să-și exhibe noua condiție. Cumpără ce poftesc, fără să se tocmească, etalînd ostentativ teancurile de bani și ciorchinii de pachete multicolore. Sau pătrund în restaurantele de lux cu aer de seniori care descind la propria feudă. Aceste categorii — și multe altele — coexistă și strada le îngăduie pe toate. Priviți-le o clipă Și — ca într-o lamelă, la microscop — veți vedea și veți înțelege societatea românească de azi, cu bogații și săracii ei, cu fericirile și nefericirile ei mai mari sau mai mărunte. Veți intîlni in peisajul străzii bucureștene și „underground-ul". Din,tenebrele meren(Continuare In vag. a lizați 1 Meridiane tie chewing gam _____________ Sfidare perlată.. Radubudeanu O ciudată apatie a acaparat presa română — altfel incitată, cu aplomb analitic și permanent ofensivă — după hotărîrea C.S.I. de a organiza „forța de intervenție“ în Transnistria. La fel de ciudată este și alunecarea presei străine pe lîngă acest subiect, ca și cum importanța semnificația sa nu ar fi depășișit faza derizoriului. Celor care au uitat despre ce vorba merită să le reamintesc că, la sugestia Moscovei, urma să se articuleze un mecanism pacificator, rezonabil înarmat, avînd ca misiune temperarea entuziasmului belicos al părților încleștate (Continuare tn par. a Il-a) Este adevărat că, îngrozit de tot mai multele știri că ne-am dat foc la buzunare, Guvernul a hotărit să nu mai livreze benzină decit în măsura în care facem dovada că avem asigurat un loc de veci ? Dar locuri de veci există ? Vitrina cu lideri După căderea primului guvern post-revoluționar și inevitabila schimbare de portofolii care a urmat, înlocuirea ministrului de interne — tip tinăr, volubil și expansiv care își cîștigase o anumită popularitate — cu un cvasicunoscut mult mai matur și rezervat a părut multora un mister. E drept că într-o aventură minierească, un ministru de interne ar trebui să aibă un rol precumpănitor. Insă nu se știe În ce măsură a avut vreo Inițiativă, ea acesta ră zi, domnul VICTOR BABIUC mînînd la indemnia șefilor săi. Vinovat sau nevinovat, el trebuia să plătească oalele sparte și aici se vede cruzimea democrației. Totuși, Ministerul de Interne rămîne un punct cheie în orice guvern, iar propunerea d-lui Victor Babiuc a stirnit la început îndoieli. Dacă nu ne înșeală memoria, Camera Deputaților de-abia l-a confirmat. IULIAN COSTANDACHE (Continuare tn pag. a ll-a) BARCELONA ‘92 Așa au vrut arbitrele! • Lavinia Miloșovici, doar bronz la individual compus. un arbitraj părtinitor a influențat rezultatele. NormaL astăseară, in finalele pe aparate, ]a sos un duel românesc : Lavinia — Cristina, Dar mai știi» • Boxerul Daniel Dumitrescu merge mai departe. El l-a spulberat pe australianul Nicholson, o ploaie de pumni năpraznici în repriza a doua stabilind verdictul : KO tehnic. In gala de seară, și Leonard Doroftei a ciștigat net (24—4) In fața mexicanului Burgos. • Ieri a intrat in scenă atletismul. Primii noștri reprezentanți, Ella Kovács (800 m) și Daniel Cojocaru (100 m) au trecut de faza seriilor. In schimb, Gheorghe Guset (greutate) a părăsit prematur competiția. Legătura la Barcelona — in pagina a VIII-a. ANUL IV - NR. 7131 SIMBATA 1, DUMINICA 2 AUGUST 1992 10 PAGINI - 15 LEI România Mare va înlocui consilierii președintelui! Anunțată ca o Intilnire a scriitorului Radu Teodora, cu cititorii, la Liceul .,Nicolae Bălcescu“ din Craiova s-a desfășurat de fapt o Intilnire electorală, prezența d-lui Teodora fiind in calitate de vicepreședinte al Partidului România Mare. Așa cum relatează corespondentul A.M. PRESS din Dolj, cele mai deosebite teze, in luările de cuvînt ale invitatului de la București, ca și ale președintelui P.R.M. Dolj, dl. Paul Drușcă (director al liceului gazdă), au fost : — țara este vindută „jidanilor“ ; — frontierele trebuie închise pentru a ști cine intră și cine iese ; — rolul armatei să fie întărit ; — problema ungurilor din România să fie rezolvată definitiv (nu s-a specificat cum). La intervenția din sală ca P.R.M. să nu-l susțină pe dl. Iliescu în alegeri, răspunsul lui Radu Teodoru a fost : Iliescu ne-a adus in starea aceasta fiindcă a numit prim-ministru pe Roman și pe Stolojan. A făcut o serie de gafe importante. Dacă nu-1 susținem și totuși va ieși președinte îl vom îndepărta noi. Dacă-1 susținem și iese președinta și vom Îndrepta greșelile și-i vom înlocui consilierii lui K.G.B, cu oamenii noștri, tineri și capabili. ;(A,MI PRESS), Convenția, firesc, și-a început campania la Timișoara Deplasarea Pe jos, prin municipiul Timișoara a candidatului CD, la președinție, însoțit fiind de lideri ai principalelor formațiuni politice din Convenție, i-a asigurat d-lui Emil Constantinescu audiență sporită și o intrare triumfală in Piața Unirii, locul de desfășurare a primului său miting electoral. Miile de timișoreni au văzut astfel urcind la tribună unul din acei oameni obișnuiți, de care un popor de oameni obișnuiți (după cum remarca al. Mircea Diaconu In intervenția sa) are nevoie pentru a-l conduce. In numele acestei identi-GHEORGHE CRIȘAN (Continuare in pag. a 77-a) , Emil Constantinescu I dbbiaza si nziu-ne de inerții, putem reaprinde fiercăra speranței Timișoara, oraș marginalizat! Vîrfurile puterii,din România continuă să marginalizeze,pe diverse căi, orașul Timișoara. .Stabilirea centrelor Fondului Proprietății Private este o nouă dovadă in acest sens — afirmă surse Parlamentare. Cu toate că Timișoara are o importantă pondere economică, centrul zonal al Fondului Proprietății Private a fost stabilit la Arad. Vina principală a Timișoarei continuă să rămână punctul 8 al cunoscutei Proclamații. ¹ REINNODAM O FRUMOASA TRADIȚIE A ZIARULUI NOSTRU : Suplimentul literar-artistic al "Tineretului liber" ÎN PAGINILE 3—4—7—8 Intimatele salutari tovărășești ale Cernobîlului Dacă „bomba** de presă care a fost accidentul nuclear de la Cernobîl s-a stins de mult peste știrile explozive ale anullui 1986 s-a așezat praful uitării, un alt „praf“, de moarte, lucrează de atunci tăcut și tenace în corpul nostru, în celulele sale. Intrerupîndu-și „somnul“ prefăcut după cîteva luni sau cițiva ani — conform „buletinului de identitate“ al radionuclidului respectiv — otrava invizibilă își vede de treabă. Pe cîți dintre noi ne paște o moarte „telefonată“ ? O moarte pe care o purtăm grijulii f , corpul nostru cele toate zilele, pe care o trăim involuntar cu singele nostru, cu globulele noastre roșii care îi plac atît de mult ! Asta, fără a ști dacă acest intim dușman se va hotărî sau nu să ne doboare și cind anume o va face. Studiile efectuate de medicii specialiști din și medici suceveni au Moldova demonstrat o creștere (la multe localizări ajungînd pînă la o triplare) a tumorilor benigne și maligne după 1986. Ziarul nostru a scris despre crestea, ca și despre dificitatea de a evidenția legături cauzele clare. Limitarea, rzerva tn a lansa sentințe sunt generate de insuficiența mijloacelor de investigație și control, de ineficiența sistemului de evidență a cancerelor. Aceste lipsuri de moment nu i-au făcut insă pe specialiști să dezarmeze, să renunțe la încercările de a reconstitui ce s-a întîmplat în primă. CEZAR STRATON (continuare in pag. a IX-a)■ PUȚINA ȘAMPANIE, NU TE FORMALIZAI ACUM SUNT ÎN DOMNULE SENATOR 9 VACANȚA, POȚI ȘI I-MI SPUI PE NUME !<| tn numărul viitor: • Procuratura, în depășire de plan • Ce au făcut și ce nu au făcut primarii Bucureștiului ; • Atentat asupra unei opere de artă • Războiul de independență al „Tineretului liber" • în direct, Barcelona O istorie secretă a P.C.R. (VIII) Dr. C. Racovski ocupa, după cum am arătat, funcții importante în conducerea partidului comunist din Rusia Sovietică, fiind la curent cu strategia și tactica dirijată de Lenin, manifestîndu-se împotriva unirii Basarabiei cu România. In discuțiile purtate cu delegații cialiști români, în perioada sa26 octombrie — 4 noiembrie 1920, la Harkov, au participat, alături de Racovski, și reprezentanți ai „Grupului comunist român de la Harkov", format din emigranți români. Discuțiile s-au referit la situația mișcării muncitorești din România, în special, și a țării în general — Racovski formulind critici severe — și, în sfirșit, condițiile afilierii la Comintern. Criticile menționate se refereau la „moderată” a socialiștilor poziția față de guvernele care se succedaseră la conducerea țării, la poziția de colaborare a socialiștilor din Vechiul Regat cu cel din Bucovina ; la participarea social-democrației din Transilvania la activitatea Consiliului Dirigent, menținerea fn P.S.R. a unor cadre considerate ca oportuniste (Grigorovici, Jumanca, Fluieraș) ; la desfășurarea unor tratative, apreciate drept secrete, între generalul Averescu și socialiști, pentru colaborarea electorală P.S.R. — Partidul Poporului. Delegația și-a însușit unele critici, obiectînd la altele pe care le-a considerat drept exagerate, iar în privința afilierii la Internaționala a IlI-a, condițiile au fost, in general, acceptate. Insă s-au cerut explicații suplimentare la punctele 3, 7 și, respectiv, 16. Punctul 3 arată că aproape în toate țările din Europa și America lupta de clasă intră In leit» Ttot. PETRE DOGARC (Continuare în pag. a ll-a) „FRONTIERA DE VEST ȘI TOATE FRONTIERELE ROMÂNIEI SUNT DE NEMIȘCAT PENTRU ETERNITATE“ Interviu cu dl. CAIUS DRAGOMIR, candidat la președinție din partea F.S.N. — Oelt8 temi Importanta campaniei electorale va fi, in mod cert, politica externă TM — Știți probabil că Invenție am produs emoții Conîn legătură cu o declarație de politică externă. Europa sau Statele Unite, lumea Nord-Atlantică sau lumea mai apropiată... Aș spune două lucruri, nu primul rînd niciodată România nu s-a orientat strict numai după ambianța externă. Noi, suntem europeni pur și simplu pentru că sîntem europeni. iar Europa ne datorează ca nouă poate mai mult decit îi datorăm noi ei. Deci, nu asta e problema. Cultura, o altă națiune care s-a format prin cultură ca și națiunea română este națiunea italiană ; celelalte, poate mai culturale deci noi, Franța să zicem, au avut și alte obiective: imperii AUREL PERVA (continuare In pag. a IX-a) Convenția Solidarității Sociale este ultima, deocamdată, formațiune care s-a lansat In panorama campaniei electorale. Evenimentul a fost anunțat cu prilejul unei manifestări care a avut subiect „Sindicatele fac și politică !“ In spiritul transparenței declarate am aflat că susținătorii acestui partid sunt sindicatele componente ale C.N.C. — Alfa, Frăția și CNSLR. Candidații acestui partid, probabil, și un candidat la președinție vor fi desemnați la Conenția C.S.S. care va avea loc în 24 august. Va fi oare, așa cum se zvonește, dl. Claudiu Iordache desemnat de această inedită formațiune drept candidat la președinție? Deocamdată, domnia sa refuză. (Cristina Balint.) PIAȚA LIBERA A POLITICII bine î Apropoda alegeri ! Cina plinga la urmă, plînge mai AJUTOR UMANITAR PENTRU IUGOSLAVIA Ca urmare a unui apel de urgență, lansat de Crucea Roșie din Republica Federală Iugoslavia (Serbia-Muntenegru), prin intermediul Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, Societatea de Cruce Roșie din România, fidelă misiunii fundamentale, aceea de a sala alina suferința umană în orice împrejurare, fără nici o discriminare, a hotărit să trimită in zilele următoare Un ajutor umanitar de urgență Societății de Cruce Roșie din această țară. Prin gestul său modest, Crucea Roșie Română dorește să vină in sprijinul Crucii din țara vecină in aceste Roșii zile dramatice, cinci pe teritoriul său se află peste 400 000 refugiați. PREȘEDINTELE ION ILIESCU LA SIBIU Președintele Ion Iliescu, însoțit de ministrul Apărării Naționale, Nicolae Spiroiu, a participat vineri la solemnitatea înălțării la grad a absolvenților institutelor militare din garnizoana Sibiu. Alături de părinți și prieteni au participat și veterani de război. Valerian Sîrbu, cavaler al ordinului Mihai Viteazu, i-a întins președintelui mina stingă, cea dreaptă rămlnîndu-i la 7 km de Odessa, in luptele de la 13 sptembrie 1941. Problema sociale și economice au fost discutate in cadrul vizitării unității „Confecția“, care lucrează pentru parteneri din Germania, Franță și Austria. Alături de pupături și Urările de succes Interioase campania electorală să fi dorit să consemnăm manifestările de opoziție, dar ele nu s-au produs. La ora cînd transmitem urmează să se viziteze localități afectate de deșeuri toxice. Vom reveni cu amănunte în ziarul de marți. (Aristotel Bunescu). ION RATIU, DIN NOU FURAT ! Domnul Moretti este liber și bine sănătos. Atîta doar ea îi incomodează schimbarea de nume, pentru că înainte ii chema altfel — George Tecuceanu — și era omul de Încredere al domnului Ion Rațiu. Nu era cu nimic mai liber și mai puțin sănătos dl. Tecuceanu cită vreme trebăluia în anturajul cunoscutului deputat. De pe această poziție, majordomul bucureștean a coborit puțin scara moralei și a sustras din casa Rațiu o cutie metalică fa care poposeau 160 000 lei și alte valute. Sesizat, stăpinul a luat măsuri detectiviste. Cutia (goală) a fost găsită în lacul Herăstrău. Un pic mai tîrziu, viitorul domn Moretti a înminat familiei Rațiu suma de 62 000 USD, susținînd că atîția bani au fost în Cutia cu pricina. Ce zice acum popularul nostru parlamentar ? „L-am iertat, că sunt un naiv“. In fond, așa și trebuia făcut , adică fură Tecuceanu și să fie pedepsit Moretti ? (Pavel Perfil). LOVE STORY CU GAVRILA PELE BALINT Aflat Intr-o scurtă vacanță pe litoralul românesc, fotbalistul Gavrilă Pele Balint s-a îndrăgostit tulea de Lena, vedeta trupei de dans din Moscova care evoluează pe scema barului „Paradis“ din stațiunea Jupiter. Reîntors la echipa sa de club, formația spaniolă Real Burgos, Gavril Pele Balint s-a simțit atît de însingurat Incit a trimis artistei moscovite biletul de avion și viza de intrare în Spania. Ața a rămas fără solistă trupe de dans de la „Paradis“. (A.M. PRESS). ADRIAN PĂUNESCU INTENȚIONEAZĂ TIPĂRIREA UNUI COTIDIAN Apropiați ai poetului A. Păunescu declară că acesta este nemulțumit de Șansele de exprimare pe care i le dă săptămânalul său, drept pentru care face eforturi organizatorice pentru a edita ln.ă din luma august un cotidian. Graba este legată de campania electorală unde ziarul d-lui Păunescu trebuie să joace un anume rol, vizibil de altfel în activitatea publicistică a autorului. CAMPANIA ELECTORALĂ A ÎNCEPUT ȘI PE CIRCUITELE TELEFONICE Mai mulți fruntași al unor partide din opoziție se plîng de comportamentul bizar al toanelor lor — întreruperi relein timpul unor convorbiri, păcănituri, suprapuneri de voci etc. Intensificarea acestui sindrom este pusă pe seama campaniei electorale și a interesului sporit al serviciilor speciale pentru informațiile care vin din »on*rapoziției.