Tineretul Liber, decembrie 1992 (Anul 4, nr. 808-828)

1992-12-01 / nr. 808

rT TINERETUL UBER MARȚI, 1 DECEMBRIE 1992 VENEZUELA. Din nou tentativă de puci militar Sfârșitul săptămânii trecute­­ a fost marcat de știrile provenind din Caracas care aduceau noi a­­mănunte despre o nouă încer­­care de puci militar, a doua din acest an după cea din luna fe­­bruarie. Ironia soartei — din punctul de vedere al președin­telui Carlos Andres Perez — face ca la originea noii tenta­­tive de lovitură de stat să se afle o parte dintre ofițerii, care au complotat și la începutul a­­cestui an,­în frunte cu colone­lul Hugo Chavez Fria. Despre acest militar se știa c­ă se află în închisoare, dar la un anumit moment­ al desfășurării ostilită­ților un post de televiziune din Caracas a transmis o caseta vi­deo conținin­d un discurs al a­­cestuia. Primele știri despre eve­nimentele din Venezuela vor­beau despre ocuparea de către puciști a două baze aeriene și a trei stații de televiziune, simul­­tan, cu bombardarea palatului prezidențial și a unor schimburi de focuri in capitală intre com­­­plotiști și forțele fidele președin­telui. Focarul rebeliunii se pare că a fost baza aeriană de la Maracay, unde s-au înregis­trat de altfel și cele mai multe victime din cele circa o sută des­­pre­­ care vorbește presa locală. . Ca și în cazul primului puci militar și de această dată in a­­pelurile adresate populației mi­litarii rebeli au criticat cu ve­­hemență politica de austeritate economică a președintelui Pe­­rez făcind și alte aluzii cu nuan­­ță populista. Cert este că­ doar un grup restrins de persoane au manifestat pe străzile Caracasu­­lui in favoarea puei­știlor. Toată această tevatură singe­­roasă a durat doar câteva ore, pentru că încă de vineri seara guvernul a anunțat că păstrea­ză controlul asupra situației. In comunicatele oficiale s-a anun­­țat însă adoptarea, unor masuri excepționale : suspendarea Con­stituției, restricții de circulație, întărirea controlului asupra focarelor de rebeliune militară. Ulterior, s-a aflat că un avion militar a transportat în orașul peruan Iquitos un grup de circa 90 de militari implicați direct in puciul pus la cale. Ulterior, ofi­cialitățile de la Lima au anun­­țat că au Îngăduit aterizarea a­­paratului de zbor i n acel din motive tehnice legate de oraș defecțiune la motorul avionului,­­ dar observatorii politici conside­­ră că puciștii au ales în mod deliberat Peru, întrucit relațiile diplomatice­ dintre cele două sta­­te au fost întrerupte unilateral, de Caracas, după încercarea de forță a președintelui Fujimori din primăvara acestui an. Cînd a devenit evident că ten­­tativa a eșuat, președintele Car­­los Andres Perez a anunțat la radio și televiziune că cei im­­plicați vor fi judecați pe baza prevederilor regulamentului mi­­litar, pentru vreme de război. Totodată el, a precizat că alege­­rile locale, programate la 5 de­­cembrie vor avea loc la data sta­bilită. Preveniți după cele două ten­tative de puci șeful statului, dar și guvernul vor trage, probabil, învățămintele care se cuvin, pentru a asigura o stabilitate de­plină și o perspectivă dezvoltării democratice a țării. ȘTEFAN NICOLAE Opțiunea democratică" - blocul adepților reformei­ MOSCOVA — Congresul sus­­ținătorilor reformelor, ce a reunit duminică la Moscova a­­proximativ 2 000 de reprezen­tanți din partea a 33 de­ orga­nizații politice­­ și obștești din întreaga Rusie, a hotărit con­stituirea unei uniuni a adepți­­lor reformelor, blocul „Opțiu­nea Democratică“, o mișcare largă,, V.fără structuri rigide“, în rezoluția adoptată în acest sens, cei prezenți la forum s-au pronunțat în favoarea menți­nerii actualei componențe cabinetului ministerial și ai pro­­­gramului său. Totodată, parti­­cipanții la cel de-al­ VII-lea Congres al deputaților poporu­lui din Rusia au fost chemați să nu „admită amendamente constituționale de natură să de­termine o modificare a formei de­ guvernământ in Rusia“. Do­cumentul, propune strîngerea de semnături pentru organizarea unui referendum „cu privire la dreptul poporului la anularea, înainte de termen, a împuterni­cirilor Sovietului Suprem și a Congresului deputaților poporu­­lui“ și, decretarea zilei de 22 august, Ziua revoluției demo­cratice,­­ drept sărbătoare națio­nală a Rusiei. Documentul-program al noii uniuni prevede „10 priorități“ în desfășurarea reformelor eco­nomice­ și politice, dintre care stabilirea politică, consolidarea puterii­ prezidențiale, dinami­zarea privatizării populare, în­tărirea prin lege a dreptului la proprietate privată asupra pă­­mintului relatează ITAR-TASS. Coreea de Sud ar putea să oprească ajutorul pentru Rusia SEUL — Coreea de Sud ar putea să sisteze programul său de ajutor­­ economic­ pentru Ru­sia, e&^.urmare­ a faptului că președintele­ rus Boris Elțin, în timpul vizitei pe care a efec­­tuat-o -la­­­ Seul lit luna noiem­brie,­­ a remis părțile sud-core­­ene o cutie neagră „incomple­­­tă“ provenită de la avionul­­ „Boeing" al liniilor KAL.­­ Do­­borit de­­ sovietici, nr .1333,“cind au murit toate cele 269 de per­soane afla­te la­ bord — relatea­ză agențiile Reuter și France­, Presse, care" preiau informați­­­­ile apărute lunt in presa de la Seul. O înaltă oficalitate a Minis­terului de Externe sud-coreean a confirmat, apoi, coresponden­tului AFP că țara sa are în ve­dere adoptarea de „măsuri de retorsiune“. Dacă se adeverește că președintele Elțin a remis „in mod­ deliberatt, omologului său sud-coreean ,oi casetă. ..din care lipsește o componență im­­portantă. . ■ S-a­­ făcut cunoscut că respec­tiva .caseta no_Conține­ înregis­trarea parametrilor de zbor. Fără acest material,— a " "spus ministrul- adjunct al transpor­­turilor­­ de­ la­­ Seul — nu ar fi posibil de știut rațiunile care au­ făcut ca avionul să pătrun­­dă in­­ spațiul aerian ,din zona Sahalinului. „Cutia neagră“ a unui avion este compusă din două înregis­trări — una care redă para­metrii de zbor (flight data re­corder — FDR) și­­ alta care prezintă conversația membri­lor echipajului. IRA a intenționat să-i asasineze pe prințul Charles LONDRA . Armata Aricană Irlandeză (IrAA) a Repu­in­tenționat să-i asasineze pe prin­­țul moștenitor al Marii Brita­nii, Charles, și pe soția sa, Dia­na, cu ajutorul unei bombe care urma să fie plasată in 1983 la un teatru din Londra, dar persoana însărcinată cu amplasarea mașinii infernale era un informator, al poliției, care a dejucat atentatul — re­latează agenția Reuter, care ci­tează un articol apărut în zia­rul „Sunday Times“. tur împotriva prințului Atenta­moște­nitor britanic ar fi fost „cel mai curajos asasinat din isto­ria actelor teroriste ale IRA“, scrie cotidianul britanic. „ 1902HE.NÜ IÁM»'?■■••••V ■ După aplicarea reformelor, Elțin­s ar putea să rămînă doar cu pielea Ursului. Prețul este insuportabil pentru cei mulți. Parlamen­­tul a devenit tot mai recalcitrant și e posibil să asistăm la mari confruntări politice: în care, pînă și blana se va răzbuna. Mapa Noi demisii din guvernul iugoslav BELGRAD­­ Încă un de­ținător de portofoliu minis­terial In guvernul de la Bel­grad și-a prezentat demisia, in semn de dezacord față de politica premierului Milan Banici. Ministrul federal al economiei, Nikola Sainovici, și-a argumentat cererea de demisie prin protestul față de „dependența excesivă fa­ță de interesele străine“ și încălcarea de către Panici a „conceptului de protejare a intereselor naționale și de depășire a actualei crize" — relatează agenția Reuter care preia informațiile trans­mise de agenția Taning. Acesta este al doilea caz de demisie, pe considerente similare, după cel declarat de ministrul fără portofoliu, Radmila Milentievici. Atac asupra sediului ONU SARAJEVO — Cartierul general al Forței de Protec­ție a O.N.U. din Sarajevo a fost atins de un obuz, care însă nu a explodat — a in­format un purtător de cu­­vînt, citat de France Presse. S-au înregistrat totuși unele daune materiale. Un al doilea obuz a că­zut în zona de parcare a ve­hiculelor FORPRONU, în majoritate destinate conțin­­geritului francez. Clădirea adiacentă, situată intre po­­zițiile sîrbe și bosniace, este expusă tirurilor cu obuze dar nu a mai fost atacată de cel puțin două luni. ISRAEL. Schimbare de atitudine față de O.E.P. TEL AVIV — Referitor la declarația premierului Yitzhak Rabin, care n­u a exclus nego­cierile cu O.E.P. asupra statu­tului definitiv al teritoriilor o­­­cupate Cisiordania și Gaza, a­­genția France Presse apreciază că șeful cabinetului israeli­an face din ce în ce mai mult dis­tincție intre centrala palesti­niană și liderul ei, Yasser Ara­­fat, considerat un obstacol in calea păcii. In­ opinia­ lui­­ Rabin, „când va exista autonomie în teritorii și alegerile democratice, vor per­mite desemnarea reprezentanți­lor palestinieni“, poziția lui A­­rafat va avea de suferit și de aceea el are „un interes per­sonal ș­i facă să eșueze procesul de pace“. Premierul israelian a estimat de asemenea, că există în rîn­­durile conducerii G.E.P., la Tu­nis, „palestinieni mai realiști“ decit Arafat, menționează agen­ția citată. ■w­ sa—n- Președintele Venerației, Carlos Andres J­erez (centru) aduce un ultim omagiu unui soldat din forțele armate rămase fidele care și-a pierdut viața în const­unti­rile cu autorii tentativei de lovitură de stat. Potrivit estimărilor presei locale, circa­ 100 de persoane și-au pierdut viața ca urmare a schimbu­­rilor de focuri produse la Caracas la sfirșitul săptâminii trecute. Curtea Constitutionala a Rusiei. Celulele de bază ale partidului comunist sunt legale MOSCOVA . Curtea Consti­­tuțională a Rusiei a anunlat par­­țial decretul președintelui Bo­ris Elțin de interzicerea totală a activității PC­US și FțC a­l Ru­siei Verdictul dat publicității luni susține că președintele Bl­­țîu a avut dreptul să dizolve structu­rile de conducere ale partidului dar nu să interzică pur și simplu activitatea parti­dului comunist și a organizați­­­ilor sale d­e bază. MOSCOVA —• Referindu-se la verdictul de luni al Curții Constituționale privind legali­tatea pCUS și a decretelor pre­ședintelui Boris Elțin de desfi­­­in­țare a partidului comunist, a­­g­rația France Presse, subliniază, din­tr-un comentariu, că „sentin­­ț­i, care survine după aproape cinci luni de proces ambiguu.. .«frapează prin­­ complexitate, t­emn al stînjenelii celor 11 ju­decători care au primit această „ sarcină delicată“. Refuzînd să judece decretele tri ansamblur­ilor, arată AFP, judecătorii , au considerat că opt puncte ale ■celor trei decrete ar fi ilegale și, în consecință, nici unul din­­­­tre decrete nu este complet constituțional, relevă Frtmee Presse. In ce privește bunurile titlului comunist confiscate par­în baza a­ces­tor texte, curtea a considerat legală confiscarea bunurilor statului și nu bunu­rile proprii ale partidului. Ră­­mîne d­e alte instanțe să stabi­lească departajarea dintre a­­­ceste bunuri, arată agenția ci­ tata. Alegeri pentru conducerea partidului. moscova.­ La o conferin­ță de presă improvizată la Curtea Constituțională, după anunțarea verdictului, Valentin Kupțov, prim secretar al­­ PC din­ Rusia, a anunțat că „vor­ fi convocate imediat reuniuni „ale organizațiilor de bază ale PC și se vor face alegeri­, pentru organele de­ conducere ale par­tidului“. In același timp, el a recunoscut ca „va fi ,­­’foarte, foarte greu“ să se recupereze proprietățile confiscate, preci­zează France Presse. Accident feroviar în Olanda HAGA­­­ Un­­ tren de pasa­geri a deraiat­­ luni dimineața, în Olanda, în apropiere­­ de Hoofddorp, la su­d-vest de Am­sterdam, a eguaniat postul­­ de radio olandez, citat de agenția France Presse. Potrivit prim­elor Informații, se­­ pare că un mare număr de persoane au fost rănite. Echipa Elțîn pusă la grea încercare — De partea cui se află fracțiuni­le din parlamentul Rusiei ? — Modul cum vor fi împărțite voturile in problemele deosebit de acute ce­ se vor aborda la Congresul al Vll-lea al Deputa­ților Poporului din Rusia va depinde în mare măsură de ati­tudinea fracțiunilor parlamen­tare. Deși nu se poate trece cu vederea faptul că din circa 1000 de deputați circa 250 nu fac parte oficial din nici o frac­țiune. In programele celor 14 frac­țiuni ce definesc peisajul poli­­tic din Parlamentul Rusiei se regăsesc multe aspecte comune. Toate se pronunță pentru adîn­­cirea democrației, pentru con­­struirea statului de drept, pen­­tru trecerea la economia de piață, chiar dacă fiecare frac­țiune vede în mod diferit căile pe care se poate realiza această trecere. Majoritatea fracțiunilor nu reprezintă un partid anume sau vreo mișcare. Mai curînd, ele sînt exponentele intereselor unei pături sau alteia a popu­lației in rindul căreia încearcă să-și­ găsească adepții. In privința atitudinii față de Guvern și președinte insă, frac­țiunile se delimitează distinct una­ față de cealaltă. O parte din fracțiuni susține fără re­zerve cabinetul de miniștri și pe șeful statului, cealaltă parte se află în opoziție față de acesta, iar o­ a treia parte ocupa o poziție politică de com­promis,­­centristă. Din,tabăra susținătorilor fără rezervă ai Guvernului, fac par­­te, cel puțin în momentul de față, numai două fracțiuni : „Rusia Democrată“ și „Demo­­crații Radicali“.­ Ambele se spri­­jină pe mișcarea „Rusia Demo­crată“, care la timpul său, res­pectiv in primăvara anului 1990, a asigurat venirea democrați­lor la putere. Fracțiunea „Rusia Democra­tă“ este cea care la Congresul I al Deputaților Poporului a sus­­ținut candidatura lui Boris Elțin la funcția de președinte al Sovietului Suprem al Fede­rației Ruse, și care,­ incepînd de atun­ci, îl­ susține in continuare cu consecvență pe Elțin și Gu­­vernul său. In fapt, aceasta face „corp comun“ cu „Democrații Radicali“, fracțiune ce repre­zintă interesele aripii celei mai decise a mișcării „Rusia Demo­crată“. Ambele fracțiuni se pro­nunță pentru demonopolizarea imediată a tuturor ramurilor economiei naționale, pentru sta­tornicirea unei clase de mijloc a proprietarilor și a instituțiilor infrastructurii unei economii de­ piață. Aceste fracțiuni sunt cele care, susținute de-o parte considerabilă a intelectualității și a întreprinzătorilor ce abia apăruseră, au alcătuit înainte de Congresul al VI-lea .(aprilie 1992) nucleul Coaliției Parla­mentare a Reformelor (PRR) și au făcut front­ comun­­a, susți­nerea cursului impus de actua­lul guvern. După spusele­­ lui Lev Pono­­mareov, coordonatorul fracțiu­­nii „Rusia Democrată“, coaliția I­­ parlamentară a reformelor este neliniștită de faptul că in Par­lament se „frîn«ez^“' adoptarea cîtorva documente ■ importante ce ar putea să cntr­u­buie la tre­cerea la economita, de piață. In legătură cu aceasta, el consideră drept­­ foarte impor­tantă prevederea­­ din programul P.E.R. potrivit­­ căreia Coaliția își rezervă dreptu­l de a nu sus­ține acele hotărîr­i ale Sovietu­­lui Suprem și acțiunile condu­­cătorilor acestuia care nu fa­vorizează transffcremările demo­­crat­­e în Rusia., Va reuși carei P­ER. să ob­țină majoritatea de voturi in Parlament in Ctongress în pro­­blemele-cheie ? Problema e că, actualmente, 1 ir Sovietul Su­prem opoziția este mult mai larg reprez­erltată de fracțiuni. Norii negri adunați dea­supra P.C.U.S. și P. C. a! Rusiei In urma puciului nu i-au ii.. "de­dicat pe „Comuniștii Ru­ciei“ să.și continue activitatea in Parlament și să. ajungă in mo­mentul de1 față ;o fracțiune cu­­prinzînd circa S00 de persoane. Aceasta afirmă acum că este extrem de­ important să apere drepturile cetățenilor la muncă, la odihnă, la bătrînețe asigura­tă, la locuință,­­ la învățăm­int și asistență medicală fără plată, toate țin­­n garantate prin Constitu­vigoare. Și poate că acesta este punctul forte al po­ziției sale. „Comuniștii Rusiei“ se pro­nunță pentru trecerea la eco­­nomia de piață, dar nu sunt de acord cu modul în care se pro­duce azi această­ trecere. Mem­brii fracțiunii sunt convinși că formele de proț­rietate colec­tivă sunt prioritare. Potrivit opiniei lor, această prioritate este dată de tradițiile multimi­­lenare, de particularitățile mo­­dului de viață și de caracterul național al popoarelor Rusiei. Și tocmai, de aceea­ ei se de­clară atît­ împotriva privatizării „forțate",­cît și împotriva desta­­talizării In genere. De partea fracțiunii se află de fapt in prezent Partidul Socialist al Muncitorilor care se proclamă drept continuator al P.C.U.S. Un loc de seamă în rîndurile opoziției ocupă și fracțiunea parlamentară „Rossia“. Mulți dintre deputații poporului au considerat-o la început drept o in­țțiativă pro-com­­uni­stă, cu toate că, dacă e să fim impar­țiali, trebuie să arătăm că ale­șii poporului i-au îngroșat rîn­­durile nu din rațiuni politice, de partid. Aceasta e compusă atît din comuniști, cit și din oameni situați pe poziții anti­comuniste. Pe toți ii unește, după cum declară de fiecare dată liderii fracțiunii, grija pentru soarta statului rus Frac­țiunea a devenit Inlțietoarea mișcării „Uniunea Populară Rusă“ (R.O.S.), care ii susține ideile. Serghei Baburin, unul din conducătorii fracțiunii, este chiar președintele R.O.S. „Rossia“ are alte opinii decit Guvernul in multe din poble­­mele de politică externă și in­ternă. In speță, aceasta s-a pro­nunțat împotriva liberalizării prețurilor. Spre deosebire de guvern, fracțiunea consideră că trecerea la economia de piață trebuie să se realizeze prin niște mecanisme bine puse la punct. Potrivit opiniei membri­­lor fracțiunii „Rossia“, in cel mai scurt timp este necesar sa fie­­ instituite comanda de stat și relațiile contractuale dintre întreprinderi. După cum susține Serghei Baburin, producția nerentabilă urmează a se demonta sistema­tic. In nici un caz nu trebuie să se facă privatizarea și înlă­turarea rolului coordonator al statului fără a se ține seama de interesele colectivelor de mun­citori. Este important să se pună accentul pe puterea eco­­nomică de jos, de la nivelul producătorilor direcți, fapt ce va contribui la stabilizarea si­­tuației politice din Rusia și, ju­decind după toate aparențele, aceste idei sunt preluate și sus­­ținute de mulți deputați nemul­­țumiți atît de situația din eco­nomie, cit și de scăderea nive­­lului de trai al populației. EVGHENII SMIRNOV (va urma) In exclusivitate de la Agenția R­IA - „Novosti" (Urmare din pag. 1) greu "să ‘faci comparații,’ deși sunt și elemente care unesc aces­te perioade. Atunci s­-a reali­­zat rapid visul nostru comun. La aceasta,­­au conlucrat factorii interni,și externi, diferiți, de cei din prezent. Acum, situația fiind alta, și procesul unirii se va­ desfășura altfel. Este un pro­­­ces de durata, determinat de realități, peste care nu putem trece și dacă au comis greșeli tactice, unele forțe politice, de l’a noij se datorează faptului că nu s.a ținut cont de­­ aceste rea­lități ale prezentului. Cînd s-a spus „Unirea acum majorita­tea populației nu erau gata pen­tru unirea care esc,­ propagata și dorită de noi. «De ce mulți moldoveni din­ stiigă f­ratului au asemenea păreri despre Uni­­­re? Pentru ca, incepînd din fașă, și pînă in ultima clipă, oamenii erau educați in spirit antiromâ­­nesc, de unde și reminiscențele de românofobie. Nu e vorba de niște­­ situații concrete,­ care ar promova român­ofobia, care­ se bazează de multe ori, pe scornituri, pe falsuri. Se niște lea­gă­ței de curve ei. Li s-a impus ideea, zi de zi, oră de oră, că cei care locuim­ in strigă Pru­tului suntem­ uni popor­­ separat, cu limbă și istorie aparte. Se punea la îndoială chiar și prove­­niența noastră, dacă suntem­ de origine latină sau ■’ de origine slavă. In asemenea condiții, cînd lumea era lipsită de­ infor­­mații, formată pe, baza scheme,­ cetățenii­ însușeau ariei nu­mai ce li se băga cu, bățul pe git. De aici și această atitudine care a fost exploatată în trecut, s-a speculat în­­ legătură cu tot de-a fost în perioada 1918—1940, cînd tot ce a fost­­ negativ este reluat de forțele, pro­ imperiale și exa­gerat , pînă la. m­axim­um. . Aceste „argumente“ sunt folo­­site împotriva ideii de­ nism. Deci. .. parlamentele, româ­ni orice caz, parlamentul pe care-l reprezint eu, va proceda just dacă va ține cont de aceste rea­lități. Să acționăm conform zi­­calei : „iicetui’ .cu r0cett­’. se. face oțetu’“. sîntem de acord cu. .a­­precierile făcute de. domnii Ries­­ca și Năstase că trebuie susținu­­te independența și Integritatea Republicii Moldova. Este o etapă esențială, unica noastra șansă de a scăpa de chingile trecutu­­lui, de a ne decide soarta con­form dorințelor majorității popu­­lației. Această dorință de­ unire creș­te.­­ Lucrurile se schimbă vizi­bil. Chiar și la această întîlnire, am­ simțit modificări în gindi­­rea unor colegi de-ai mei. Am fost plăcut surprins in această privință. Așa, că să așteptăm, să pregătim,­să lucrăm in această direcție. Și, cum a zis un coleg de-al­ meu, copilul se­ va la termenul respectiv, și va naște fi sănătos. Dacă n-ar­­ exista Ro­mânia, noi n-am rezista, pur și simplu. Am fi răpuși din nou. Cel mai mare ajutor pe care ni-l puteți da ar fi stabilitatea politică și economică a Romă­­niei. ADRIAN NASTASE : mentele sunt dramatice«. . . — Ceea ce mi se pare impor­­tant în ce am făcut aici este, pe­­ de o parte, introducerea unei­­ dimensiuni instituționalizate , a legăturilor dintre cele două par­lamente, implicit a unei legături personale și apariția u­nor cu­­vinte-cheie, pe care le regăsiți în m­iâ­ngul nostru și care mi se­­ par.­uri ,pas înainte: „fraterni­tate", „integrare“, „realism“, „­relații speciale“,­­„îmbunătă­țiri“, „cunoaștere reciproca«« etc. Ele înseamnă: acceptarea menta­lă, crearea unei disponibilități pentru momentele următoare. Cit de repede se­ poate nu pu­tem stabili acum. Va depinde probabil de, atractivitatea pe care­ România o va manifesta pentru cei­ care trăiesc in par­­tea stingă­, a Prutului. . Există aici preocupare pentru, viața zil­nică,, tensiuni, probleme, pre­țuri mai grele ca la noi, oame­nii Încep să privească spre zona care poate să-i ajute. Chestiu­nile ideologice la un anumit ni­vel,limită își pierd interesul și oamenii, în disperare de cauză, pot să gîndească intr-un fel sau în altul. Eu cred că aici este da­­toria noastră de a sesiza că mo­­mentele sînt dramatice și că trebuie să intervenim nu numai prin cuvinte, ci efectiv prin sa­­crificiu. Sigur că ne este greu pentru că noi înșine trăim intr-o peri­oadă grea, dar șu cred,că tre­­buie să spunem acest lucru foar­­te clar și foarte corect. In mă­sura în care gîndim intr-un fel,­­ trebuie să și acționăm în con­­formitate cu aceste gînduri. Alt­fel, ne vom situa intr-un mo­ment ulterior, cînd ne va fi deja greu și tirziu să rescriem isto­ria acestor lucruri. De după părerea mea, acest aceea, mo­­ment este extr­aordinar de sem­­nificativ. Au existat destul de mari. Puteți să rezerve veri­­ficați acest lucru, inclusiv prin traseul proiectului Tratatului de fraternitate și Integrare, pentru­­ că, pînă la urmă,, este vorba de aceleași cuvinte-cheie, care reapar un circuit prin inter­mediul acestui document la ni­­velul celei mai divizate instan­­țe sub aspectul pozițiilor pentru că el înseamnă o însumare a tuturor forțelor politice, grupul a­ri­or de interese etc. Parlamen­­tul. Din acest punct de vedere, părerea mea este că, dincolo de substanța înțelegerii, dincolo de ceea ce poate să fie această co­­misie, faptul in­ sine al încheie­rii acestui document este im­­portant și­ semnificativ, IURIE ROȘCA : „Cea mai pu­­ternică armată sunt copiii !“ — Este al treilea an în care sărbătorim Unirea. S-a consti­tuit Alianța Creștină pentru Re­­întregirea României, care cu­­prinde 16 formațiuni politice, asociații culturale și societăți religioase și am decis să facem o manifestație mai mult cultu­ral,artistica, cu participarea unor numeroși oameni de cultură și artă. S-au implicat și Ministe­­rul Culturii și Ambasada Româ­niei. Am avut o gală de­­ documentare românești , de filme aici Si de dincolo, expoziții, simpo­zioane științifice raionale la ni­velul Frontului Popular. Piedici deosebite nu am întîln­it, nici chiar din partea, conducătorilor, cu excepția unei anumite reți­neri, dar este și firesc... atita timp cit ei sunt reprezentanții ce­lui de-al doilea stat romă­­nesc... Noi facem parte din categoria optimiștilor și la anul s-ar putea ca sărbătoarea Unirii să devină oficială și pe această parte pămîntului românesc. Este foar­ a­t<e im­portant ca nu sîntem sin­­guri. Specialiștii în sociologie susțin că unionism reprezintă acum deja 40 de procente­­ din populație. Mă amuză încercările de stopa gindirea politică U din-Ba­a­sarabia. Eu am învățat la școală limba și istoria moldovenească. Feciorul meu învață limba ro­mână și istoria României. Cea mai puternică armată la­­ ora actuală sunt copiii. Toți copiii care studiază istoria românilor și limba română. Această gene­­rație nu va mai rătăci ca noi in căutarea­ propriei identități. Ei deja știu bine cine sunt. Fiica mea are patru ani și știe că este româncă și capitala Țării ei este București. Și așa, toți copiii. Cei bâtrâni pleacă, copiii cresc și răul, se va lepăda. Ari vice-ministru și-a cerut scuze, în parlamentul nostru că nu vorbește românește dar că fiul lui învață intr-un liceu din Țară. Un deputat recunoscut pentru concepțiile lui antiromâ­­nești, a declarat în fața mentului : „Este timpul să paria, în­țelegem un lucru elementar : cei care vor rămâne vor trebui să se integreze în mediul­­ românesc, cei care nu doresc să se inte­greze vor trebui să plece“. MIRCEA DRUC : „Unirea tre­­buie doar decretată" — Construirea statului moldo­venesc este un lucru tot atît de trist ca și construirea socialis­­mului. Unirea trebuie doar de­cretată. Toți dorim ca domnii Iliescu și Snegur să vină pe cai albi la Ungheni, dar nu știm cînd va fi acea zi. Noile ritmuri ale Unirii românilor „Mo. Anatomia proceselor de la Nürnberg Procesele pentru judecarea crimelor de război de la Nürnberg au reprezentat o in­­venție a americanilor notează Robert Harris in „Internatio­nal Herald Tribune". Dacă ar fi fost lăsată pe seama lui Sta­­in, elita nazistă — aproxima­­tiv 50 000 de ofițeri, oficialități d­e partid, intelectuali și indus­­triași — ar fi fost „lichidată“ în 1945, fără nici un fel de au­diere. De asemenea, britanicii se pronunțau in favoarea îm­pușcării imediate a naziștilor proeminenți, de îndată ce a­­ceștia ar fi fost luați prizonieri. Dar Statele Unite au dorit un proces, care, potrivit spuselor lui Telford Taylor, să stableas­­că noi principii și proceduri in dreptul international". Aceasta a fost calea aleasă de ei. Cu puțin timp înainte de începerea audierilor in noiembrie 1945, Statele Unite au adus în Euro­­pa, la Nürnberg, oraș în ruină, aproximativ 1­700 de avocați ,se­creta­re, tra­ducători, interpreți și paznici, ce alcătuiau un con­­tingent de 10 ori mai mare de­­cât cel al britanicilor. . Rezultatul este un catalog al confuziei, incompetenței și ipo­­criziei. Pentru început, cei 21 de inculpați au fost selectați într-un mod cu totul întâmplă­­tor. Hans Fritzsche, șeful Ra­­diodifuziunii în timpul lui Goebbels, nici măcar nu-l tim­ise vreodată pe Hitler, în, și nici Hjalmar Schacht, fostul președinte al Băncii Reich­ului,­­ n-ar fi trebuit să fie condam­­­­nat. Iar Taylor scrie : „Ideea­­ ca un om care terminase războ­­iul ca deținut al unui lagăr de concentrare și disident să de­­vină candidatul cel mai proba­­bil la o condamnare drept cri­­­­minal de război era absurdă“. Justiția nu a fost­ ajutată nici de faptul că democrațiile au fost nevoite să împartă nele judecătorilor cu noii scau­ni. ținuți, selecționați cu grijă de Stalin. Britani­cii și americanii știau foarte bine că sovietică au ucis 10 000 de ofițeri polo­­nezi la Kqtin, în 1940, și, totuși, au fost nevoiți să-i lase pe ruși să-i acuze pe nemți de crimă. Și ce amărăciune amestecată cu minie te cuprindea să vezi oamenii lui Stalin, acuzîndu-l pe Göring că plănuise un răz­boi agresiv împotriva Poloniei, în timp ce jumătate din aceas­­tă țară fusese ocupată de Uniu­nea Sovietică, în baza Pactului M­­olotov Ribbentrop, din 1939. Tot așa, a fost o pură ipocrizie , din partea Mării Britanii și a­­ Statelor Unite să-l acuze pe amiralul Karl Dönitz că a pur­tat războiul submarinelor fără nici o restricție, cînd amiralul Nimitz a admis că folosise tac­­tici asemănătoare. Ca avocat prezent la procese, Taylor, avînd o autoritate spe­cială, scrie despre calitatea dis­­cutabilă a condamnărilor. Cu siguranță ,Dönitz ar fi trebuit achitat, așa cum au susținut americanii, dar, în loc de aceas­­ta, el a primit o condamnare pe 10 ani. Ministrul de război, Albert Speer, probabil că ar fi trebuit spînzurat, dar a fost salvat de britanici. care-l con­­siderau un gentleman. Nimeni n-a dorit să-l salveze pe cele­­brul antisemit Julius Streicher, dar Taylor pledează convingă­tor că acesta nu se făcuse vi­novat de crime de război. Și totuși dincolo de tot ceea ce s-a făcut atunci de mîntuială, dincolo de toate etichetele puse ulterior cu „justiția învinge“, procesele de la Nürnberg au avut un scop generos : ele au înregistrat — în filme documen­tare în mii de documente captu­­rate in săptămîni și luni de mărturii — ororile absolut bes­tiale ale tiraniei naziste. Cei de extremă dreaptă din Germa­nia și așa-numiții istorici „re­vizioniști“ din Marea Britanie, Franța și Statele Unite pot să răsucească evenimentele pe toate părțile. Ei nu pot faptele înscrise în cele 22 ignora de volume de mărturii de Tribunalul Militar întocmite Interna­țional. (Material primit prin Radio Observa*«» U­rk­o Kekkonen - complicele lui Hrușciov? A fost Urho Kekkonen- pre­ședintele Finlandei timp de 25 de ani, complicele lui Hruș­ciov, și dator acestuia cu reale­gerea sa in 1962 ? Este una din întrebările care dă frisoane, în această toamnă, finlandezilor și care-i obligă, volens-nolens, să-și regindească istoria. Acu­zația a fost lansată de univer­sitarul finlandez, Hanu Raut­­kalio, într-up carte recent pu­blicată la Helsinki. Acesta a­­firmă că, in 1961, Moscova cerea Finlandei începerea de consultări militare intre cele două țări. In plin război rece, și doar la două luni de la ridicarea zi­dului Berlinului, propunerea Moscovei suna ca o provocare pentru finlandezi. După intil­­nirea cu Hrușciov de la Novo­sibirsk, Kekkonen reușea să­­ obțină acceptul Moscovei de a renunța la propunerile sale războinice. Reușita diplomatică a președintelui finlandez a fost considerată la vremea aceea o adevărată lovitură de teatru, ce a sporit considerabil capita­lul său politic. Fără a aduce probe evidente, universitarul finlandez sugerează că nota belicoasă a Moscovei a fost inspirată de președinte Însuși, in complicitate cu liderul so­vietic, pentru a-și asigura re­alegerea pe care o simțea pe­riclitată de contextul politic intern. După lansarea acestei presu­puneri provocatoare, opinia pu­blică finlandeză simte nevoia unor clarificări. Studierea arhi­velor KGB-ului și a documen­telor personale ale președinte­lui Kekkonen, va duce, oare, la revizuirea unor pagini im­portante din istoria recentă a Finlandei ? (Luminița Roșcai-

Next