Tineretul Liber, septembrie 1993 (Anul 5, nr. 1033-1057)

1993-09-15 / nr. 1045

MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 1993 NR. 1045­8 pagini 50 lei Fondat în 22 decembrie 1989 Director Ilie Șerbănescu Opacitatea... transparenței omnul Virgil Mugureanu a fost din nou la înălțime. A făcut o bună figură fără a spune, în esență, aproape ni­­mic. Un raport îndelung așteptat, chiar prea îndelung așteptat, a ex­celat în latura sa teoretică, dar a ră­mas deficitar - așa cum s-a subli­niat în multe dintre luările de cu­vânt ale parlamentarilor, nu din opoziție, ci și din coaliția doar gu­vernamentală­­ în abordarea unor situații sau cazuri concrete. Dând de înțeles că știe mult mai multe decât afirmă, dl Mugureanu și-a jucat ro­lul în mod magistral. Puterea postrevoluționară a putut astfel să răsufle ușurată. Marile taine ale is­toriei recente sunt pe mâini bune ; aparențele au fost salvate, iar con­semnul a fost respectat cu sfințe­nie. Nimeni nu se aștepta desigur ca într-o ședință parlamentară publică, radiodifuzată în direct, să fie de­­conspirate, tocmai de șeful servici­ilor secrete, tainele care dau­ forță și eficiență oricărui serviciu de a­­ceastă natură de oriunde din lume. Era însă de așteptat ca semnalele de transparență și echidistanță transmise în ultima vreme - e drept, timid­­ de SRI să fie confirmate mă­car parțial cu prilejul acestei ieșiri în fața parlamentului și, de fapt, a națiunii. Ieșire care sperăm să nu fi fost impusă de calendarul aderării noastre în Consiliul Europei, ci nu­mai de exigențele procesului demo­cratic. Așteptările acestea întemeia­te nu și-au găsit însă împlinirea. Opinia publică va continua doar să bânuie care au fost rațiunile simu­lacrului de proces de la Târgoviște, din decembrie '89, cine au fost te­roriștii și pentru cine au ucis ei, cine a avut interes ca în martie '90 ro­mânii și maghiarii să se ciocnească la Târgu Mureș, de ce au venit mi­nerii la București și cine i-a condus. Acestea sunt de fapt marile între­bări ale perioadei postrevoluționa­re la care nici de această dată dl Mägureanu nu a putut sau nu a vrut să dea un răspuns. Și este re­gretabil cu atât mai mult cu cât e greu de conceput că o reală recon­ciliere națională, o asanare morală a societății românești - și ele, dacă vreți, componente importante ale stabilității interne - sunt posibile în absența adevărurilor de care avem a­u­a nevoie astăzi. l Mägureanu a irosit multă energie intelectuală pentru a oferi o nouă imagine a Ser­viciului Român de Informații, pentru a delimita această instituție de vechea securitate și îndeosebi de latura sa cea mai nocivă care a fost poliția politică. Nu vom pune la în­doială sinceritatea demersului d-lui director. In mod cert însă, un ase­menea demers rămâne sub semnul relativității atâta timp cât lucruri­lor nu li se spune pe nume. Imagi­nea dorită, a unui SRI ca instrument de bază al statului de drept, nean­gajat politic și credibil, ar fi cres­cut în mod spectaculos dacă dis­cursul d-lui Măgureanu ar fi fost mai transparent și mai limpezitor măcar asupra unor probleme care obsedează de mai bine de trei ani și jumătate opinia publică româ­nească. Acum, după consumarea ac­tului dezbaterii parlamentare, ba­lonul se află la Cotroceni. Nu ve­dem motive pentru ca președintele să propună legislativului un alt nu­me pentru importanta funcție de di­rector al SRI. Consemnul a fost res­pectat și am fi nedrepți dacă nu am recunoaște că, luptându-se cu com­plexul descendenței, SRI-ul nu în­cearcă să fie ceea ce trebuie de fapt să fie un serviciu de informații , un apărător al Constituției și al si­guranței naționale. O evoluție exis­­ită, dar multe încă mai sunt de fă­cut. In primul rând, intrarea în le­galitate prin aprobarea de către Parlament a propunerii prezideți­­ale și depunerea jurământului de către cel numit, fie că se va numi Virgil Magureanu, fie că va fi alt­cineva, poate găsi in urma unui pact politic între Putere și Opoziție, așa cum, de altfel, s-a și propus. ^ AUREL PERVA­ D D ÎN CAZUL IN CARE PUTEREA NU VA LUA MĂSURI ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI ALIANȚA dinei CEH CONVENIRI DEMOCRATICE si SE RETRAGĂ DIN PARLAMENT­ ­ «a i­m­mmm­m . . De la mitingul Alianței Civice, desfășurat ieri in Piața Revoluției din Capitală, relatare în pagina 8. .,Există o prăpastie intre industria DAF și industria românească de camioane" NE-A DECLARAT, IN EXCLUSIVITATE, DL COR BAAN, PREȘEDINTELE CONCERNULUI OLANDEZ DAF Deși era unul din cei mai mari pro­ducători de camioane din Europa, Con­cernul DAF a trecut prin momente foar­te delicate în acest an, fiind foarte a­­proape de faliment. A fost salvat prin declanșarea unei proceduri speciale, nu­mită „receivership“ — de urmărire și restructurare a companiei — de către guvernul olandez. DAF-ul a renăscut astfel din propria cenușă, constituind un subiect de meditație pentru toate corpo­rațiile din lume. Cu ocazia zilelor „DAF TRUCK IN ACTION“ organizate la Einhoven, oraș al concernelor Philips și DAF, în Olanda, Președintele DAF, dl. Cor Baan a avut amabilitatea să ne acorde un interviu în exclusivitate ; de altfel, „Tineretul Liber“ a fost singurul ziar care s-a bucurat de o asemenea o­­noare. V. DAN I­M — * Un vioi â la Cataramă reclamă tabăra Câmpeanu La întâlnirea desfășurată la Putna, din zilele de 10-12 septem­brie, la care au participat reprezentanți mandatați ai 19 organiza­ții județene și de la sectoare ale municipiului București, precum și reprezentanți ai Senatului P.N.L. au fost adoptate, după dezbateri, ,,Hotărârea" și „Declarația de la Putna". „Hotărârea" constată „lip­sa de legitimitate a unor membri ai Biroului Permanent Central P.N.L.“ Sunt amintiți, intre aceștia, Viorel Cataramă, Călin Popescu Târi­­ceanu, Andrei Chiliman și Radu Boroianu care „au beneficiat la Bra­șov de 130 de voturi ale delegaților N.P.L.", voturi care nu pot fi justi­ficate în urma procesului de fuziune. în opinia dlui. Anton Nedelcu, președintele Organizației Județene Dolj a PNL, „a spus că alegerile de la Brașov au fost o fraudă electorală“. „In legătură cu fuziunea P.N.L.—N.P.L., dl. Gheorghe Voinea, președintele organizației P.N.L a Sectorului I­ București a afirmat „Căsătoria cu NPL n-a fost din dragoste, iar ei (NPL) au transformat-o în viol". In „Hotărâre* se mai spune că dnii „Viorel Cataramă și Călin Popescu Tăriceanu conduc de peste 7 luni destinele PNL fără a fi înscriși în acesta". Și domnul „George Danielescu participă la con­ducerea PNL, deși a fost exclus, statutar, din partid de către orga­nizația sectorului IV în urmă cu 6 luni“. Din aceste motive, reprezentanții celor 19 organizații și ai Sena­tului P.N.L. cel Delegației Permanente (PNL) din 18 septembrie con­vocarea Congresului Extraordinar al PNL și hotărăsc retragerea ori­cărui sprijin politic pentru actualul Birou Permanent Central al PNL care ar putea anunța o sciziune. (Alte opinii în pagin 8), CEZAR STRATON REGIMUL VALUTAR AL LEULUI L-A ZĂPĂCIT PÂNĂ ȘI PE REPREZENTANTUL F.M.I. LA BUCUREȘTI In 1993 F.M.I. și-a mărit numărul membrilor de la 157 la 177. între țările care s-au adăugat, se numără fostele URSS, Slovacia și chiar Federația State­lor din Micronezia, un arhipelag de insule foarte mici. F.M.I. și-a mărit și activitatea de la implicarea macro-eco­­nomiei și consultanță, pî­nă în asistență tehnică și noi metode de suport finan­ciar. Alături de metodele cunoscute, F.M.I. a introdus și „Systemic Transfor­mation Facility“, facilitate care permite țărilor ce nu au încheiat un acord stand-by cu F.M.I. să aibă­ acces la fi­nanțare în anumite condiții. Chiar și ță­rile care au acordurile semnate, STF poate fi folosită pentru a obține fonduri în plus față de ce a fost stabilit prin stand-by. Probabil datorită presiunilor politice determinate de țările fostei URSS, FMI și-a mărit capitalul cu 16 la suta, „pușculița mondială comună“ crescînd de la 125 miliarde dolari la 200 miliarde dolari. Deși­­ ne-a prevenit că nu va răspunde nimic în privința relațiilor dintre FMI și România, dl. Joshua Green, reprezen­tantul FMI la­ București, a acceptat to­tuși să vorbească despre relațiile... isto­rice. Și cum istoria se termină ieri, am aflat că România nu a realizat toate cri­teriile de performanță stabilite cu Fon­dul. Nemaifiind semnat acordul,, partea română ar fi putut beneficia de o pro­cedură specială, întocmind o cerere pen­tru finanțare în condițiile date, expli­­cind de ce nu s-au realizat criteriile. Da­că fondul acceptă explicațiile, situația se­­ ameliorează. Pînâ una alta­, guvernul nu a cerut așa ceva. (?). în 16 septembrie, România va fi analizată in cadrul Fon­dului, operațiune, de rutină. Asta în­seamnă că vom intra în reuniunea a­­nuală, așa cum am ieșit din vară, adică prost. Cea mai spectaculoasă chestiune a fost însă situarea României, în Raportul anual, la capitolul regim de schimb va­lutar, în zona „independently floating“ filotare independentă a cursului), în ciuda faptului că noi știam de la Ban­ca Națională că avem ceea ce se chea­mă „managed floating“ (flotare contro­lată); întrebat asupra acestei chestiuni, dl. Green nu a putut lămuri enigma. S-ar părea că politica noastră de curs valutar l-a amețit până și pe un anga­jat al FMI. Mai ales că figurăm,­ în Ra­port, la același capitol cu SUA, Marea Britanie, Canada sau Japonia. Respecti­vele țări duc o politică independentă de curs, în sensul că nu-și ghidează evolu­ția valutelor proprii după traiectoria vreunei alte monede (sau coș de mone­de) luate ca reper.. Ele își permit! Pen­tru că toate celelalte țări își aleg un a­­semenea reper. Relevant este însă că tot fără vreun reper anume — cum s-ar spune independent ! — fluctuează cursurile monedelor din Afganistan, Al­­i­bania, Gambia, Guatemala sau Haiti, care având evoluții independente, figu­rează în același capitol. Ca și monedele din aceste ultime țări, leul nostru nu ține cont de nimeni și de nimic. Iată cum suntem realmente independenți ! Politica monetară nu a legat moneda noastră de nici o altă monedă, că de aceea este leu ! DAN VARDIE __________independenți/ floating Afghanistan. Mozambique* Islamic Stata of4 New Zealand Albania . Nepal Australia Nigeria* Bolivia Norway Brazii* Paraguay Butgana Peru Canada FMppmes Dominica? RepUbfc pf^tT*3 SSTuo«. Finland South Gambia, TV» „ Africa* Ghana Sudan* Guyana3** Sweden-Ujyana Switzerland Haiti Trinidad and Honduras Tobago India Uganda* Iran, Islamic • Ukraine Republic ol united Kingdom Jamaica UVfed Japan States Latvia Venezuela "jsbartcaft 2aire uthuarva______ Zambia*_________ Un emisar ungur la București Vizita ministrului maghiar al afa­cerilor externe Geza Jeszensky la București are loc, probabil nu în­tâmplător, într-un moment impor­tant pentru ambele țări. Daca data vizitei a fost propusă, așa cum se spune, de partea ungară înseamnă că Budapesta încearcă să se folo­sească (așa cum a făcut la vremea respectivă și cu Slovacia) de mo­mentul 27 septembrie, când va fi vo­tată admiterea României la Consi­liul Europei, pentru a obține o se­rie de concesii in problema statutu­lui minorității ungare din România. Se știe de altfel ca această chestiu­ne este principalul obstacol pe care partea ungară îl ridică în realiza­rea Tratatului bilateral. Un alt dezi­derat este deschiderea mult râvni­tului consulat maghiar în orașul în care e primar dl Funar, adică la Cluj. Dacă programarea vizitei a fost sugerată de dl Teodor Meleșcanu înseamnă că partea română doreș­te să fie sigură că au fost netezite anumite asperități din raporturile bilaterale, în așa fel încât sâ fie evitată surpriza unui vot negativ din partea Ungariei, care ar bloca pro­babil pentru încă multă vreme ac­cesul nostru în Consiliul Europei. Este clar însă că și Bucureștiul va cere Ungariei ca viitorul Tratat sâ stipuleze în mod limpede ca nu exis­ta pretenții teritoriale reciproce, principala noastră obiecție în rela­­­țiile cu Budapesta. Vizita are, acum, în România o rezonanță specială și pentru că ea vine după inoportunul și răuvoito­rul gest al UDMR de a înainta Con­siliului Europei acel memorandum. Totodată partea naționalistă a spectrului politic românesc (și în special PUNR care a și cerut MAE amânarea vizitei) va exploata acest moment pentru a-și reafirma tezele care le-au creat, în parte, popu­laritatea. Dincolo însă de acești factori conjuncturali este limpede câ vizita este necesară și poate fi utilă am­belor țâri pentru clarificarea pozi­țiilor și construirea punților minime necesare unei conviețuiri dacă nu prietenești măcar rezonabile în a­­cest spațiu geopolitic în care tră­iesc popoarele noastre. STEFAN NICOLAE W 7 m ‘m / ,# dr i I * §? M é| și >» HFfPFf I« $ féJjULJJLar ... I â ; ^ v \ ' Este de presupus faptul că, datorită tirului întrebărilor la care a fost supus în Parlament, dl. Virgil Magureanu a avut și momente in care nu s-a mai simțit in deplină securitate. Știrea zilei TOATĂ LUMEA LA ȘCOALĂ! Dacă, presupunând prin absurd, ați uitat, stimați concetățeni, permi­­teți-ne să vă aducem aminte , as­tăzi începe școala ! Ridicând ochii de pe rândurile de față, veți ob­serva că străzile s-au îmbogățit la capitolul tinerețe. Nu pentru ca ci­neva s-ar fi îndurat sa le astupe gropile și sa le dea o fața nouă ci pentru ca în aceasta dimineață ti­neri posesori de ghiozdane ori mare, mai încruntați sau mai veseli, au spus „la revedere" vacanței au pornit-o din nou către școli. In­și tr­ acolo se îndeamnă și părinții și bunicii și cei pentru care școala este o profesiune la granița cu pasiunea­­ dascălii. Ce îi așteaptă acolo ? Ceea ce îi așteaptă în oricare alt loc. Suma satisfacțiilor și necazuri­lor de care viața nu duce lipsă. Pen­tru că școala este o parte a vieții fiecăruia dintre noi. In vremurile, pe care mai toată lumea le „de tranziție", marcate de numește nume­roase eșecuri, nimic nu poate anula optimismul unui nou început. Așa­dar începe școala ! Amănunte des­pre acest subiect inepuizabil în pa­gina 5 a ziarului nostru. : fucmi kttc fmtw-GOPA Center BUCUREȘTI, CALEA DOROBANȚ­ 11 f­­TEL 01-312 99 83; FAX 01-312 75 69 P

Next