Transilvania, 1875 (Anul 8, nr. 1-24)
1875-09-15 / nr. 18
— 202 — 1. Ob 4>im penpezerrraiji J|vn dien», iui jpn nsrfcpea dpeimspijop leTi.jj'fene cb iim penpezenraiji j|ui MaricTpaT mi jpn KomsniTaTe dsm. nsrntps.! cslbieTeJop. 2. Din BeniTspLie Komsne aje opams-isi nemps Eectpeiue noacipe, mKoajeje uii uiKOjapii nonjpi, ct> <f>im nbpiauii iapiuii dsm> nsmbpöj csíjeTe-iop. 3. riapox'uiop nouipi ct> ct> dt arsTa jiok bicepiuecK KäiT as napoxií iei eßanrejiKO-JSTepani. Kape decKonepipe noi cnpe auacia de KomsniTaTe jpncbpiinaiji j|\n nsmeje nocîps mi a Toarb KomsniTaTe cnpe adepepipe o mi csBcnpiem, mi Ja lincTITSJi Mari- CTpaT o antipnem. 4 Anpi-iie 1848. 3. Respunsulu romaniloru fu explicatu de catra auctoritatile sasesci cu refusu, precumu se va vedea indata. Tocma in 15 Sept. doi membrii ai commitatiei romanesci vinu si ceru in numele aceleia permissiunea de a se arma, tocma pre candu poporulu romanescu se aduna de nou la Blasiu, spre a lua mesuri — forte tardie — de armate generale. Ecapetitiunea, cu resolutiunea magistratului medesianu pusa pe ea*). Indite Magistratul Comunitatea Romana dein Libera Cetate Mediasiu pătrunsă de evenimentele periculose cu carele devi din di acésta dulce Patria mai adâncu se învalmacesce, căndu pe celea l’alte Națiuni si mai cu deschilinire pe consocii lui Sasi înarmați si pregătiți de a da pieptu cu neasteptatulu inimicu ii véde, se semte neodihnita, si îndatorata ca se ice asuprăsi greutatea de a cuprinde arme spre apararea vieţii proprie si a familiei suale, spre scutirea căminului sau, si a bunuriloru suale; ci fiindcă acesta de la sîne nu pote face, nici se cuvine, ca o legiuita subordinata Inchitului Magistratu, la acesta prein ndi subscrisii îsi descoperea sta intentiune, cu toata aplecarea rugandulu, ca parintiesce se primesca aceasta determinare, si catu mai in graba se ne faca cunoscutu „care poate si voiesce a ne midiloci arme?“ „dandu de o data libertate de a ne conscrie si organisa,“ — ca dein prototypulu catu mai populariu — aici seversitu, se se indémne toti ai acestui Scaunu Romani asémenea a întreprinde; ca asia precum pe ambele popora, Sasii si Romanii, ne a pusu Ddieu a vietiui intru una, asia cu unu cugetu si cu o voia se fimu si la bine si la reu intru una, pentruca numai „Vis nuita valet.“ Pe langa acésta descoperita dorire, orandu gratiosa fara intardiare — dispunere, remânemui ai Inclitului Magistratu in numele comunitatei subscrisi Teodop Kb-JEopin. f Iuonu Tufa. *) Cele intemplate intre 1 Aprile si 15 Sept. vedi-le in Memorialulu publicatu. Red. 2334-1848. Abschluss. Nachdem bei Gelegenheit der Organisirung der Bürgerwehr aus den sächsischen Bewohnern dieser Stadt, auch die walachischen Einwohner derselben zum Beitritt aufgefordert worden, diese Aufforderung aber damals von denselben aus unbekannten Gründen zurückgewiesen wurde, der Magistrat aber gegenwärtig, ebenso wie damals bereit ist und keinen Anstand findet, dieselben in die Bürgerwehr unter den für diese festgestellten Bedingungen einzureihen: so wird bei dem Umstande, dass das vorliegende Insinuat bloss von zwei hiesigen walachisshen Vorstädtern unterschrieben ist, der Conscribirung und wirklichen Einreihung der hiesigen Walachen zur Wehre dagegen eine genaue Verständigung und Vernehmung der gesammten hiesigen walachischen Einwohnerschaft über den von Teodor Kalburean und Juon Tufa gestellten Antrag für nothwendig erachtet wird: so wird die Eingabe dem Stadthannen-Amt mit dem Aufträge mitgetheilt, sämmtliche hiesige walachische Nachbarschaften ohne Verzug in morgenden Sonntag einzelne vorzustellen, dieselben Uber den gestellten Antrag zu vernehmen, und das Ergebniss sodann ungesäumt dem Magistrat einzuberichten. Aus der Mediascher Magistrats-Sitzung vom 16. Sept. 1848.*) 4. Decretulu adunarei nationale dela Blasiu, a celei dein Sept. 1848, prin care proclama in limb’a latina volienti’a natiunei de a se inarma ca si magiarii, ca si sasii, si a se apara unii pe altii, si asia correge, desi prea tardiu, errarea capitala commissa in adunarea dein Maiu, in care theoreticii nostrii, si toti eramu pe atunci numai theoretici, vorbiseră de armare numai precumu vorbescu filosofii despre amarea platonica. Acésta proclamatiune s’a compusu si publicatu latinesce, cu scopu ca se ajunga la cunoscieti’a toturoru poporatoru. DECLARATIE. Notum est cunctis nationibus caram hanc nostram Patriam incolentibus, Suam Majestatem Sacratissimam prout ceteris nationibus sinu Monarchiae Austriacae complexis, ita etiam Nationi Romanae Magnum Transilvaniae Principatum incolenti facultatem clementissime concessisse arma sumendi, ac militiam nationalem erigendi. Hoc jure praedita Natio Romanorum de Transilvania pro sui defensione, ac securitate publica ar *) înainte de a se da resolutiunea acésta, inse in aceeasi di, dela biroulu magistratului vine provocare câtra protopopu, ca se compună acésta petitiune in stilu mai populariu, câci acesta este prea inaltu (in einer höheren walachischen Schreibart stylishrt), seu se o traduca in nemtiesce ori in unguresce. Pretensiune caracteristica. Ore sasii de pe la sate cumu intielegu stilulu nemtiescu oficiale?