Transilvania, 1939 (Anul 70, nr. 1-6)
1939-01-01 / nr. 1
acţiunii culturale. Bazele acestei instituţii au fost puse mai de mult, prin cercetările echipelor monografice care au atras chiar atenţiunea străinătăţii asupra laboratorului ştiinţific ce activează în România. Congresul internaţional de sociologie va avea loc la Bucureşti ca un omagiu adus ţării şi muncii Institutului Social. Acţiunea culturală se realizează — continuă dl Ministru Gusti — cu ajutorul căminului cultural caracterizat prin trei note esenţiale: cultură integrală, ocupându-se simultan şi intensiv de sănătate, muncă, minte şi suflet, care reprezintă elementele educative ce se condiţionează reciproc, cultură activă, creatoare, depăşind cadrul teoretic prin înfăptuiri exemplificatoare, pe teren, cultură descentralizată, în sfârşit, având o deosebită consideraţie pentru situaţia şi valorile locale. Legea Serviciului Social se caracterizează prin biruinţa culturalului asupra politicului. Obiectul ei suprem e crearea statului cultural. Analizând raporturile dintre individ şi stat, aşa cum se oglindesc în vederile socialiste, dl Ministru Gusti constată că individul e sacrificat integral statului. Individul trebue însă întărit şi desvoltat pentru ca valorile create de el în serviciul statului să se închege în forme puternice. Personalitatea socială e adevărata soluţie a problemei raportului dintre individ şi stat. Prin ea se obţine şi un conformism social absolut necesar, dar şi o forţă creatoare de progres. Tradiţia şi inovaţia se împletesc organic în personalitatea socială. Ea îşi construeşte fiinţa din generosul sentiment al simpatiei care o îndeamnă să se simtă solidară cu mediul înconjurător şi apoi, printr'un sentiment religios, ca expresie a veneraţiei pentru marile puteri ale necunoscutului. O mişcătoare apologie a religiozităţii urmează apoi. Trăind într'un imperiu de scopuri, personalitatea socială îşi alege cele mai bune mijloace spre a le realiza. Legea „Serviciului Social" îşi propune formarea acestor personalităţi sociale, constituind astfel o elită a satelor româneşti. In noua concepţie a dlui profesor Gusti, statul e instrumentul de organizare al socialului şi naţionalului, devenind astfel, întradevăr, un stat cultural. Dl Ministru Gusti îşi încheie expunerea programatică arătându-se fericit că poate cita o cuvântare a I. P. P. S. Mitropolitului Nicolae Bălan al Ardealului, care socoteşte de asemenea, că sufletul trebue să domine în toate împrejurările vieţii.